Diagnostic diferential.

Din cauza ca autismul este o tulburare de dezvoltare

heterogena diagnosticata pe baza unui model al deficitelor, diagnosticul se pune pas cu
pas, descoperind ce comportamente pot fi puse pe seama unor explicatii alternative, cum
ar fi handicapul mental profund, surditatea sau neglijarea severa, ulterior stabilind daca
trasaturile ramase ale conduitei copilului corespund cel mai bine cu autismul, sau cu o
alta tulburare pervaziva de dezvoltare (Rutter, 1994. !lasificarile multiaxiale ca "!D#1$
si D%& "' sunt alcatuite pentru a atinge acest scop, cu recunoasterea explicita a
necesitatii de a considera (n fiecare caz nivelul intelectual, (nt)rzierile de dezvoltare
specifice, alte tulburari psihotice si factorii psihosociali.
*entru a stabili diagnosticul diferential al autismului, avem nevoie de+
1. Determinarea nivelului cognitiv al copilului (non verbal si verbal,
-. Determinarea abilitatilor lui de limbaj,
.. %tabilirea corespondentei comportamentului copilului cu+ # v)rsta,
# v)rsta mentala,
# v)rsta verbala.
4. !onsiderarea problemelor speciale (n domeniile+ # abilitatilor sociale,
# jocului,
# comunicarii,
# altor comportamente.
/. "dentificarea oricaror probleme medicale.
0. !onsiderarea altor factori psihosociali relevanti.
De cele mai multe ori este esential sa se reg)ndeasca cronologic, daca a existat
sau nu o perioada de dezvoltare normala, care (ntinsa p)na dupa v)rsta de . ani, ridica
posibilitatea diagnosticului de mutism electiv, tulburari dezintegrative, sau schizofrenia
copilului.
&utismul electiv, intra (n diagnostic diferential cu autismul prin retragere sociala,
lipsa de raspuns la solicitari. 1u exista (nsa, (n aceasta situatie, anormalitatile specifice de
limbaj asociate autismului, fiind posibile doar (nt)rzieri de limbaj si unele disartrii.
!opiii cu mutism electiv prezinta joc spontan creativ, poarta conversatii cu persoane
cunoscute, se ataseaza si interactioneaza verbal cu membrii familiei, arat)nd reciprocitate
sociala fata de unii oameni.
2ulburarile limbajului receptiv#expresiv. 3xista un grup de copii cu tulburari
severe de limbaj receptiv care pot avea ecolalie imediata, tulburari de socializare, uneori
chiar joc imaginativ limitat. De cele mai multe ori exista (nsa, interactiuni sociale
reciproce, relatii cu prietenii si membrii familiei, o larga varietate de interese care (i
diferentiaza de copiii autisti.
Deprivarea psiho#sociala severa trebuie luata (n considerare atunci c)nd
dezvoltarea copilului a fost neobisnuita de timpuriu. 1u exista dovezi ca ne(ncadrarea (n
colectivitatea de prescolari sau un bab4#sitter nestimulant ar contribui la aparitia
autismului. Dar copiii care au experimentat o neglijare severa prezinta (nt)rzieri ale
limbajului, comportament social anormal, uneori chiar stereotipii motorii. 5cesti copii nu
au, (n general, dificultati legate de (ntelegerea limbajului, sau esec (n a utiliza limbajul pe
care#l au (n comunicarea sociala (%6use, 1974.
Retardarea mentala severa p)na la profunda, ca si (n cazul autismului, se (nsoteste
de (nt)rzieri specifice, aditionale, (n (ntelegerea limbajului, (n interactiunea sociala si joc,
dar exista mai multa reciprocitate sociala si comunicare spontana directionata. *entru
copiii cu retard profund este dificil de apreciat daca activitatile lor sunt deviate, sau doar
foarte sever (nt)rziate. &ulti copii cu retard moderat si (nt)rzieri aditionale de limbaj
beneficiaza de aceleasi strategii educative ca si copiii cu autism, de aceea exista tendinta
de a fi inclusi (n aceasta categorie de diagnostic.
%chizofrenia cu debut (n copilarie sau adolescenta. !opiii cu schizofrenie nu
prezinta anormalitatile de limbaj, sau dificultatile de (ntelegere a limbajului specifice
autistilor. !antor (197- a descris un patern particular de debut timpuriu al schizofreniei
la copiii cu hipotonie, contact vizual bun, prezenta tulburarilor de g)ndire, a delirelor si
halucinatiilor, av)nd adesea antecedente familiale de schizofrenie. %chizofrenia are o
evolutie particulara, cu decompensari psihotice periodice urmate de instalarea semnelor
de deficit psihic. ')rsta debutului este diferita.
5lte tulburari pervazive de dezvoltare. Autismul atipic se diferentiaza de forma
tipica a autismului prin v)rsta debutului (dupa . ani si prin esecul de a satisface cele trei
criterii esentiale de diagnostic (alterarea interactiunii sociale, a capacitatii de comunicare,
comportament stereotip, repetitiv. !el mai frecvent asociaza un retard psihic cu
coeficient intelectual sub /$ si tulburari specifice de dezvoltare a limbajului de tip
receptiv.
Sindromul Rett, debuteaza (ntre 8#-4 de luni, dupa o dezvoltare normala, urmata
de pierderea abilitatilor motorii si a vorbirii, asociata cu (ncetinirea cresterii perimetrului
cranian. 5 fost descris numai la fete, suger)nd ipoteza existentei unei mutatii dominante
legate de cromozomul 9 (:chesson, 1998. ;oala evolueaza cu degradare progresiva,
astfel ca (n perioada de adolescenta apar atrofii spinale cu inabilitati motorii severe, crize
epileptice si handicap mental sever.
Psihozele organice dezintegrative au fost descrise de <eller si &ahler cu debut
(ntre v)rsta de .#0 ani, dupa o dezvoltare normala, cu debut aparent infectios, pierderea
semnificativa a achizitiilor anterioare pe parcursul c)torva luni, regresie a limbajului,
pierderea controlului sfincterian, deteriorarea controlului motor.
Sindromul Asperger presupune existenta unor anomalii (n domeniul relatiilor sociale, dar
cu nivel intelectual bun si pastrarea capacitatii de comunicare verbala normala.
!omportamentul general are caracter stereotip, restrictiv, iar (n perioada timpurie a
adolescentei (mbraca forma unor comportamente psihotice. =n ciuda intelectului lor bun,
randamentul scolar este slab, par (ncovoiati de griji, ne(ndem)natici, nesiguri, echipati cu
slaba capacitate de relationare sociala, cu o permanenta preocupare pentru abstract. 5pare
(n majoritatea cazurilor la baieti acompaniat de un evident infantilism somato#endocrin
(>hiran, 1997.