Compozitia chimica:

Cromozomii sunt alcatuiti din cromatina, substanta fundamentala ce contine acizi nucleici si
proteine, lipide si poliglucide, ioni de calciu si magneziu.
ADN-ul nuclear reprezinta aproximativ 95% din totalitatea ADN-ului celular, si raspunde de stocarea
informatiei genetice si continuitatea ei de la o generatie la alta. Cantitatea constanta de ADN din fiecare
cromozom este supusa unei variatiuni ciclice, determinata de separarea cromatidelor in cadrul ciclului
celular. ADN-ul din care este constituita cromatina poate fi de doua feluri:
ADN cu corespondenta de codare si fara corespondenta de codare.
- ADN-ul cu corespondenta de codare este activ in procesul de transcriptie, putand fi de doua feluri :
a)

ADN nerepetitiv (unic) care contine gene active in procesul de sinteza a proteinelor celulare, ce

poarta mesajul genetic necesar transcrierii ARN-m ;

b)

ADN repetitiv, corespunde genelor ce poarta mesajul genetic transcrierii ARN-r, ARN-t si ARN-m

necesar biosintezei histomelor.

- AND-ul fara corespondenta de codare, inactiv in procesul de transcriptie este inalt repetitiv, fiind sub
doua forme:
a)

ADN spatiator, dispus intre secventele unice;

b)

AND satelit cu localizare telomerica, sau in vecinatatea centromerului si a satelitului.

ARN-ul cromozomal se gaseste in cantitate diferita in celulele diferitelor organe, reprezentand cca. 10%
comparativ cu ADN.
Proteinele se prezinta sub forma de nucleoproteine si sunt: histon si nonhiston.
Histonele sau proteinele bazice sunt omogene, cu rol de reglare nespecific al activitatii genelor si rol
structural. Nonhistonele sunt foarte heterogene, cu rol enzimatic, structural si reglator specific a activitatii
genelor.
Cromozomi snt structuri cu o morfologie dinamic, aspectul lor modificndu-se pregnant i constant n
timpul ciclului celular. n echilibrul metafazic cromozomii ating maximum de spiralizare prezentnd o
morfologie tipic, ciclic repetabil, motiv pentru care plcile metafizice snt cele mai propice studierii
complementului cromozomial.

La marea majoritate a organismelor animale i vegetale, cromozomii obinuii (autozomi) prezint o serie de
detalii structurale ca centromer, constricie secundar, satelit .a., care faciliteaz caracterizarea i
individualizarea lor morfologic. Cromozomii unor organisme inferioare (de ex., unele alge) nu posed o
structur centromeric precis localizat i, ca urmare, n clasificarea lor se utilizeaz un singur criteriu,
lungimea total a cromozomului.

Centromerul
Este o regiune precis delimitat a cromozomului, cu structur i functii specifice. Apare in
morfologia extern a cromozomului ca o strangulaie, de unde i denumirea sa de constricie primar. Joac
un rol esenial n translocarea polar a cromozomului, ceea ce a sugerat denumirea de cinetocor. Prin
intermediul su cromozomul se inser pe filamentele contractile ale fusului de diviziune.
Marea majoritate a cromozomilor prezint un singur centromer i se numesc monocentrici. Exist ins
i cromozomi cu doi centromeri (dicentrici) sau mai muli centromeri distinci (policentrici) sau fr nici
unul (acentrici).
Indiferent de numrul lor, centromerii ocup o poziie fix pe fiecare cromozom, care se menine
constant de-a lungul generaiilor celulare.
Cromozomii monocentrici, in funcie de poziia centromerului, pot fi clasificai in urmtoarele tipuri
morfologice : metacentric, submetacentric, subtelocentric, acrocentric i telocentric.
Poziia centromerului este determinat cu ajutorul urmtoarelor relaii:

d = I s; r =l/s i i=s x 100/c

n care : I=bra lung; s=bra scurt; c=cromozom; d=diferena; r=raportul ntre brae; i=indice centrometric
,Tipuri de cromozomi in functie de localizarea centromerului:
1.Metacentric
2.Submetacentric
3.Subtelocentri
4.Acrocentric
5.Telocentric.
Cromozomii mitotici (metafazici) pot fi clasificai dup mai multe criterii.
Cromozomii metafizici au lungimi cuprinse ntre 0,2 -5,0 m i diametre de 0,2 2,0
m.

Exist

excepii

de

la

aceste

limite

anume:-

cromozomii

pitici

(microcromozomii) pui n eviden n celulele psrilor, i cromozomii gigani

(politeni)

pui

eviden

celulele

glandelor

salivare

de

la

Drosophila

Melanogaster.Cromozomii metafazici sunt alctuii din dou filament longitudinale

structurate identic, numite brae sau cromatide i unite printr-o zon mai ngust
numit constricie primar. La nivelul

constriciei primare (care structureaz

centromerul), n matricea cromozomial se gsete un centriol. La exteriorul fiecrei

cromatide se gsete o membran cromozomial fin n interioriorul creia se afl
matricea cromozomial i cte dou filamente dublu spiralate de ADN, complexat cu
histone (cromoneme). Pe cromoneme din loc n loc sunt nite formaiuni granulare
(cromomere). Cromonemele au grosimi de 0,3 0,5 m i sunt rsucite n spiral,
formnd un dublu helix. Extremitile terminale ale cromatidelor se numesc telomere
i prezint proprieti indispensabile pentru structura i funciile normale ale
cromozomilor (telomerele previn fuzionarea cromozomilor i menin o anumit ordine
a

cromozomilor

interfazici

interiorul

nucleului.

Pe cromozomi poate exista, un singur centromer (cromozomii monocentrici sau,

n cazuri de anomalii cromozomiale, pot exista doi sau mai muli centromeri ( vor fi
cromozomii dicentrici, respective policentrici). La nivelul fiecrui centromer, n
structura

acestuia,alturi

de

centriolul

deja

amintit,

se

gsesc

doi

cinetocori.Cinetocorii sunt formaiuni n form de discuri cu dimensiuni de 5 nm

grosime i de 25 nm diametru, prin intermediul crora fiecare cromatid se leag de
fibrele

(microtubulii)

fusului

de

diviziune.

Pe cromozomi se afl i construcii secundare, care se deosebesc de cele primare prin

faptul c la nivelul lor nu apar deviaii unghiulare ale segmentelor pe care le unesc i
pot apare pe una, sau pe ambele cromatide ale cromozomilor, fiind mai superficiale
sau maiadnci. Cnd sunt mai adnci separ cromozomului mam de un alt
fragment cromozomial, mai mic, numit cromozom satelit.Cromozomul satelit (un
fragment de cromozom) poate fi rotund-,cu diametrul egal cu cel al cromozomului
mam de care este legat prin filamentul subire de cromatin, sau poate avea un
diametru mai mic dect acesta.
Cromozomii pot participa la formarea nucleolilor, caz n care se numesc
cromozomi nucleolari. Cromozomii metacentrici sunt cei la care centromerul este
localizat central sau n imediata apropiere a centrului. Astfel de cromozomi au braele
egale sau aproape egale Cromozomii acrocentrici au care centromerul este localizat
aproape de extremitatea cromozomului, prezentnd cte o cromatid lung i una
foarte scurt, slab vizibil Cromozomii telocentrici au centromerul localizat la captul
cromozomului,avnd doar brae lungi; aceti cromozomi au o form de bastona .

Numrul cromozomilor variaz n raport cu specia, dar este constant la aceeai

specie( la om 46 cromozomi). Celulele sexuale sau gameii (ovulul i spermatozoidul)
conin cte un singur set de cromozomi care este notat cu n, aceste celule fiind
celule haploide(haplos=simplu). Celulele somatice (din corp) conin dou seturi
identice de cromozomi, dintre care unul este de origine matern i altul de origine
patern, cele dou seturi fiind notate cu 2n iar celulele respective sunt celule
diploide (diplos=dublu). Deci fiecare cromozom dintr-un set i are un corespondent
(identic ca morfologie i structur) n cellalt set. Cei doi cromozomi identici formeaz
o pereche i se numesc cromozomi omologi sau autozomi (cromozomi somatici).Pe
lng acetia, n fiecare celul somatic exist i cte o pereche de cromozomi ai
sexului, care difer la femel i mascul, respectiv sunt de tipul X la sexul femel (XX)
i de tipul Y la sexul masculin (XY). Cromozomii de sex se mai numesc i
heterocromozomi sau gonozomi.Fiecare pereche de cromozomi autozomi este format
din 2 cromozomi omologi
Cromozomii de sex nu sunt omologi, cei doi heterozomi fiind diferii unul de altul
din punct de vedere morfologic.La sexul femel din cei doi gonozomi XX numai unul
este active iar cellalt este inactiv (blocat), constituind cromatina sexual sau
cromatina BARR
Totalitatea

caracterelor

morfologice

(numr,

mrime,

form,poziia

centromerului, numrul de constricii secundare, numrul de satelii, etc.) ale

cromozomilor din celulele diploide alctuiesc cariotipul. Acesta poate fi reprezentat
grafic constituindu-se idiograma. Precizarea locurilor pe care le ocup diferitele gene
pe cromozomi (loci) poart denumirea de hart cromozomial. Fiecare cromozom
poart un numr specific de gene, fiecare dintre acestea avnd funcii bine stabilite.