Ciuperci
Ciuperci
Ciuperci
Sudent:
An:
1
Cuprins
Introducere……………………………………………………………………………………………………………3
Capitolul I: Aspecte generale……………..…………………………………………………………..4
I.1.Scurt istoric……………………………………………………………………………………..4
I.2.Rolul si importanta ciupercilor………………………………………………….……..5
Capitolul II: Tipuri si specii de ciuperci comestibile………………………..…………...….6
II.1.Comestibilitate excelenta…………………………………….………………….……..6
II.1.1. Agaricus Campestris-Ciuperca de camp………………….….……..6
Fig. 1.....................................................................................6
II.1.2 .Amanita Caesarea-Craita………………………………………..….……..6
Fig . 2....................................................................................6
II.1.3. Boletus Edulis-Hribi……………………………………………….…….…….7
Fig. 3.....................................................................................7
II.1.4. Chantarellus Cibarius-Galbiori……………………………………….…..7
Fig. 4....................................................................................7
II.2.Comestibilitate buna…………………………………………….………………….………8
II.2.1. Clavatia gigantea-Basica porcului……………………………………….8
Fig.5....................................................................................8
II.2.2. Morchella Esculenta-Ciuculete……………………………….…….……8
Fig. 6..................................................................................8
II.3.Comestibilitate mediocre………………………………………………………………..9
II.3.1.Verpa Bohemica-Ciuculete de plop………………………..…………..9
Fig. 7.................................................................................9
II.3.2. Boletinus Cavipes-Pitoasca cu picior gol……………….…………..9
Fig. 8 .............................................................................9
Concluzii………………………………………………………………………………………………………10
2
Introducere
Ciupercile sunt plante inferioare fara clorofila, uni sau pluri celulare, de marimi si forme
variate, raspandite pe tot globul in diferite medii de viata.
Etimologic, cuvantul este derivat din grecescul “mykes”=ciuperca si
“logos”=cuvant,discurs.
Increngaturile Basidiomycota si Ascomycota alcatuiesc asa-numita familie a ciupercilor
superioare (Dikarya). Aici sunt incluse toate ciupercile folosite in mod traditional in alimentatie,
cat si cele otravitoare.
Majoritatea fungilor prezinta cateva trasaturi comune, precum strucutra miceliului,
modul de inmultire si modul de viata.
Aparatul vegetativ al ciupercilor (talul), denumit si miceliu, este lipsit de clorofila si este
constituit dintr-o singura celula (tal unicelular) sau mai multe celule (tal pluricelular).
Ciupercile pot fi intalnite in cele mai diverse conditii de temperatura, presiune,
umiditate sau compozitie chimica a substratului, Cea mai mare partea ciupercilor cunoscute si
accesibile publicului larg sunt adaptate unor conditii de mediu aparent comune, in zone calde,
umede si intunecoase .
Caracterul sezonier al recoltarii ciupercilor din flora spontana, cat si evidentele calitati
nutritionale si in unele cazuri medicinale ale acestora au dus la intentia oamenilor de a practica
o cultura de tip agricol, intensive a acestora.
Ciupercile comestibile existente in tara noastra pot fi cultivate atat pentru consum cat si
pentru comercializare ca atare sau pentru extragerea de componente utile in industria
farmaceutica, pentru obtinerea medicamentelor cum ar penicilina, ergometrina, medicamente
antitumorale, medicamente pentru scaderea tensiunii arteriale etc.
Majoritatea oamenilor asociaza ciupercile cu intoxicatii grave motiv pentru care prefera
cultivarea acestora. Pana si culegatorii de ciuperci experimentati cunosc si culeg prea putine
specii comestibile: galbiori, hribi etc.
Ciupercile sunt bogate in vitamine, minerale, fibre, antioxidanti si apa (80-90%). Au
putin sodiu si grasimi si colesterol zero, fiind considerate drept cel mai indicat aliment care
poate substitui carnea.
3
Capitolul I
Aspecte generale
I.1. Scurt istoric
Ciupercile reprezinta o sursa de hrana la care oamenii au recurs din cele mai vechi timpuri,
acestea fiind consummate in numeroase zone ale mapamondului. Cu toate ca sunt cunoscute
aproximativ 200.000 de specii de ciuperci, doar 3.000 din acestea sunt comestibile., iar pe plan national
sunt aproximativ doar 700 incluzand si ciupercile medicinale.
Ciupercile au fost folosite din cele mai vechi timpuri atat in alimentatia omului, cat si in scopuri
terapeutice, și datorită efectelor halucinogene în practicarea diferitelor ritualuri religioase.
Utilizarea ciupercilor este evidențiată de numeroase relicve istorice începând cu picturi rupestre,
obiecte de cult, statuete și basoreliefuri, precum și înscrisuri.Existenţa ciupercilor este evidenţiată atât în
Egiptul antic, în urmă cu peste 4600 ani.In Mesopotamia antică, numeroase obiecte de cult certifică
utilizarea ciupercilor in diferite ritualuri șamanice înainte de anii 3.000 Î.Ch. În America de nord și
America centrală, aceleași ritualuri șamanice au lăsat dovezi incontestabile ale consumului de
ciuperci.Din păcate o mare parte a relicvelor civilizațiilor antice au fost distruse de misionarii catolici în
secolul XIX.
Dioscoride , medic și botanist grec, originar din Asia Mică, tratează în lucrarea sa “Despre
mijloacele de vindecare” și subiectul privind medicamentele de origine vegetală obținute din ciuperci.
Diferite dovezi materiale (scrieri, basoreliefuri) şi obiecte de cult denotă utilizarea ciupercilor in scopuri
terapeutice si ritualice (cultul lui Dionisos).
Însemnări despre consumul ciupercilor comestibile, apreciate de vechii romani, din cele mai
vechi timpuri s-au păstrat până în zilele noastre. Referiri la acest aspect pot fi întâlnite și în operele unor
renumiți oameni de știință ai antichității. Astfel, Pliniu cel Bătrân, istoric și literat roman, în lucrarea sa
“Istoria naturala” scrie și despre ciupercile “bune de mâncat”. Patricienii le apreciau atât de mult, încât
le dedicaseră o sărbătoare numită Robigalia iar poetul Suetonius le preaslăvea calităţile culinare în
poeziile sale.
În Europa, în anul 1934 se realizează primul studiu ştiinţific asupra culturii ciupercilor. În anul
1946 ia fiinţă primul laborator specializat pentru cultura de ciuperci în Houthem St.Gerlach (South
Limburg). În 1950 sunt dezvoltate primele pepiniere moderne de cultură a ciupercilor în spaţii speciale,
supraterane, prevăzute cu mai multe spaţii decultivare, rafturile pentru cultură fiind realizate din beton.
Anul 1975 este marcat de implementarea cultivării ciupercilorpe rafturi complet metalice, cu utilizarea
sistemelor de mecanizare pentru introducerea şi scoaterea compostului utilizat în cultura ciupercilor.
4
I.2. Rolul si importanta ciupercilor
La început, ciupercile au fost recoltate din flora spontană și consumate datorită gustului și
aromei specifice. Mai târziu, empiric s-a trecut și la introducerea unor specii în cultură, ceea ce a creat
premizele dezvoltării unei adevărate industrii.
Importanţa ciupercilor este datorată compoziţiei lor chimice. Ciupercile conțin apă (între 82 și
92%), substanțe proteice, hidrați de carbon, lipide, vitamine și săruri minerale.
Proteinele din ciuperci sunt comparabile cu cele din carne și au un rol foarte important în
organism, în ceea ce privește creșterea și refacerea țesuturilor (rol plastic). În structura proteinelor din
ciuperci sunt prezenți 10 aminoacizi esențiali care se găsesc, de obicei, în albumina oului, cazeina
laptelui și gliadina din grâu.
Lipidele (grăsimile) din ciupercile proaspete (0,5%) sunt utilizate de organism ca sursă de
energie.
Glucidele din ciuperci (2,5%) sunt formate din glicogen, asemănător cu cel din carnea animală,
ciuperca fiind singura plantă din întreg regnul vegetal care conține glicogen (de unde a căpătat
denumirea de “carne vegetală”).
Ciupercile sunt singurele din regnul vegetal care conțin vitamine din complexul B, vitamina D,
vitaminele A, C, K şi PP. Substanțele minerale din ciuperci (0,5% -1,5%), determinate în cenușă sunt: K
(potasiu), P (fosfor), SI (siliciu). După conținutul în fosfor, ciupercile sunt comparate cu carnea de pește.
5
Capitolul II
Tipuri si specii de ciuperci comestibile
II.1. Comestibilitate excelenta
II.1.1 Agaricus Campestris-Ciuperca de camp (Clasa Basidiomycete)
Fig.1[6]
Habitat: creste in grupuri, in soluri bogate in humus, umede de prin paduri si fanete
Fig.2[7]
Piciorul: cilindric, usor umflat, galben intens, infasurat la baza in volva scortoasa
Habitat: pe soluri acide ale padurilor de foioase, fiind o specie mai rar intalnita
Poate fi usor confundat cu Amanita Muscaria sau Amanita Crocea, foarte otravitoare amandoua
6
II.1.3. Boletus Edulis-Hribi (Clasa Basidiomycete)
Fig.3[8]
Habitat: pe soluri acide, in paduri de foioase si conifer, in grupuri sau nu, fiind o specie des intalnita
Fig.4[9]
Palaria: are culoarea galbena, cu varsta devine albicioasa, forma de palnie cu margini neregulate
Carnea: galbena, destul de elastica, fibroasa, cu miros de caisa coapta si gust dulce
Habitat: creste pe soluri acide ale padurilor de foioase si conifer, fiind o specie des intalnita
Se mai numesc si urechiuse sau bureti galbeni, fiind o specie excelenta pentru consum si pentru
comercializare.
7
II.2. Comestibilitate buna
II.2.1. Clavatia Gigantea-Basica porcului (Clasa Basidiomycete)
Fig.5[10]
Aparatul fructifer: are forma globuloasa si poate sa atinga dimensiuni gigantice, pana la 20 de kg.
Cresterea are loc intr-un timp foarte scurt, cateodata chiar intr-o noapte.
Variabiliate: coloritul aparatului fructifer variaza de la alb la roz -maroniu. Gleba este alba la inceput,
apoi maslinie si moale iar la sfarsitul perioade de maturizare bruna si prafoasa.
Observatii: Este considerate buna pentru consum numai cand ciuperca este tanara si cu gleba complet
alba.
Fig.6[11]
Palaria: are forma ovoida sau conica, brun-galbuie si suprafata cuu numeroase alveole
Observatii: Nu trebuie consumata in cantitati exaggerate deoarece poate provoca tulburari gastrice.
8
II.3. Comestibilitate mediocra
II.3.1. Verpa Bohemica-Ciuculete de plop/Zbarciog fals (Clasa Ascomycete)
Fig.7[12]
Palaria: forma conica, cu incretituri care formeaza santuri longitudinale, fiind unita de picior doar la varf
Habitat: poate creste solitara sau in grupuri, pe teren umed, pe malul raurilor sau in paduri cu plopi
Observatii: Daca este consumata in cantitati mari la o masa sau in zile successive poate deveni toxica.
Fig.8[13]
Palaria: subtire cu consistenta elastica, maronie-rosiatica, cu forma de clopot iar la maturitate plata, cu
peri fini
Observatii: Este singura din acest gen care are piciorul gol in interior. Este o specie comestibila cu
valoare redusa deoarece carnea are consistenta cauciucului.
9
Concluzii
Ciupercile comestibile ofera omului o importanta sursa de hrana, fiind un aliment complet cu o
inalta valoare nutritive. Ele pot fi recoltate direct si gratuit din flora spontana sau pot fi obtinute prin
cultura dirijata in spatii special amenajate.
In cazul recoltarii, ciuperca trebuie sa fie intreaga, cu toate partile ei componente, sa nu fie
atacata de viermi, sa nu fie uscata sau prea batrana. Se recomanda recoltarea din zone nepoluate,
departe de uzine chimice, cai ferate, autostrazi.
Nu se vor recolta ciuperci batrane , mucegaite, deteriorate si care nu mai pot fi recunoscute. Nu
se vor degusta ciupercile in stare cruda si nu se vor consuma necuratate, nespalate deoarece pot
provoca intoxicatii grave datorita toxinelor.
10
BIBLIOGRAFIE
1. Ciupercile din flora spontana a Romaniei-Dr. Ing. Ioana Tudor
2. Ghidul culegatorului de ciuperci- Locsmandi Csaba, Vasas Gizella
3. http://mychampi.com/en/mushrooms/history
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4320875/
5. https://www.gazetadeagricultura.info/cultivarea-ciupercilor/specii-de-ciuperci.html
6. https://en.wikipedia.org/wiki/Agaricus_campestris
7. https://en.wikipedia.org/wiki/Amanita_caesarea
8. https://en.m.wikipedia.org/wiki/Boletus_edulis
9. https://ro.wikipedia.org/wiki/G%C4%83lbior
10. https://www.mushroomexpert.com/calvatia_gigantea.html
11. https://en.wikipedia.org/wiki/Morchella_esculenta
12. https://en.wikipedia.org/wiki/Verpa_bohemica
13. https://ro.wikipedia.org/wiki/Pitoa%C8%99c%C4%83_cu_picior_gol
14. https://en.wikipedia.org/wiki/Morchella_esculenta
15. http://old.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri%20de%20doctorat/Rezumate2014/SchiauHoria.pdf
11