Mss 3

Elaborarea metodică nr.
1. Muschii SS . Clasificare .
Dupa functie, muschii SS se clasifica în mobilizatori şi mimici.

Cei mobilizatori se clasifica în ridicatori(Temporal, Maseter, pterigoidian intern), coborâtori
(Miohioidian, Geniohioidian, Digastric) si propulsori (Pterigoidian extern şi intern ).
2. MUŞCHII MOBILIZATORI AI MANDIBULEI. Muşchii mobilizatori ai mandibulei sunt

denumiți şi muschi masticatori.
Acționează asupra mandibulei, imprimându-i mişcări de ridicare, coborâre propulsie,

retropulsie sau lateralitate..
Ridicarea mandibulei (mişcarea de inchidere) este realizată prin contracția bilaterală,

sincronă a muşchilor maseter, pterigoidian medial si temporal și relaxarea coordonată a
muşchilor hioidieni și contracția fasciculului superior al mușchiului pterigoidian lateral.
Coborârea mandibulei (mişcarea de deschidere) este inițiată prin contracția bilaterală

a muşchilor pterigoidieni laterali și continuată de digastric, milohioidian, geniohioidian și
platisma, concomitent cu relaxarea ridicătorilor şi cu fixarea osului hioid.
Propulsia mandibulei (mişcarea spre anterior) este realizată prin contracția bilaterală
a fasciculelor inferioare ale mușchilor pterigoidieni laterali în asociere cu maseterul și
pterigoidianul medial. Digastricul și fasciculul posterior al temporalului exercită un efect
antagonist. Retropulsia mandibulei (mişcarea spre posterior) se realizează prin contracția
sincronă, bilaterală a fasciculelor mijlociu și posierior ale muşchiului temporal și a
digastricului. Contracția bilaterală a fascicuielor posterioare ale muşchilor pterigoidiani
laterali controlează retruzia discului articular. Lateropulsia mandibulei (mișcarea de
lateralitate) se face cu partici- parea pterigoidianului lateral, medial și a maseterului.
3. Muschii ridicatori ai mandibulei .Insertia .Functia.
1. Temporal – se inserâ pe scuama temporalului şi apofiza coronoidă a mandibulei. Are

funcţia de deplasarea a mandibulei în sus si înapoi , lateral şi în mică măsură retropulsia
mandibulei .
2. Maseter – se insera pe arcada zigomatică sau procesul coronoid si tuberozitatea
maseterică. Are rol în ridicare , propulsie si diductie.
3. Pterigoidian intern – se inseră pe feţele mediale ale ramurilor mandibulei si tuberozitatea
pterigoidiană . Are rol în ridicare , propulsie si diducţie.
4. Muschii coboratori ai mandibulei. Insertia . Functia.

Muşchii miohioidian , geniohioidian si venterul anterior al digastricului se insera pe
marginea inferioara a mandibulei si pe osul hioid. Au rol în coborârea mandibulei , fonaţie ,
respiraţie , deglutiţie.
5. Muschii propulsori ai mandibulei. Insertia . Functia.
Muşchiul pterigoidian extern cu 2 fascicule: Superior – se inseră pe aripa mare a osului
sfenoid şi pe meniscul articular din ATM. Inferior – se inseră pe apofiza pterigoidiană şi
condilul articular al mandibulei . Rol in propulsia mandibulei.
6. Rolul funcţiei muşchilor la dezvoltarea, formarea şi modelarea individual a

componentelor sistemului stomatognat.
Mușchii ADM îşi exercită acțiunea asupra oaselor maxilare prin intermediul inserțiilor
prin presiuni directe pe suprafețele osoase sau prin aplicarea indirectă a forțelor prin
intermediul dinților. In acest sens legea lui Wolf (forma şi structura unui os de adaptează
progresiv la suma forțelor mecanice care acționează asupra lui) nu a putut fi contrazisă
pâ nă prezent. În 1962, Moss a fundamentat un principiu conform că ruia creșterea osului în
sine este secundară , toate modifică rile în procesele de creștere osoasă reflectâ nd
dezvoltarea și funcționarea unor sisteme tisulare asociate acestuia. Moss a lansat noțiunea
de „matrice funcțională " în care include toate unită țile funcționale asociate scheletului
cranio-facial. Au fost descrise două matrici funcționale: e matricea periostală (muşchi și
dinți); matricea capsulară (cu componente incluse în schelet). De-a lungul vieții însă , atâ t
morfologia câ t și funcțiile muşchilor sunt influențate de că tre componentele ADM. Astfel,
uzura dentară , modifică rile pianului de ocluzie, edentațiile, protezele dentare incorect
executate generează alungiri sau scurtă ri ale fibrelor, spasme care la râ ndul lor se
repercută asupra ocluziei, a arcadelor dentare, ATM și chiar asupra oaselor maxilare.
Echilibrul neuro-muscular condiționează PP a mandibulei. In plan prizontal mandibula este
trasă simultan spre anterior de că tre muşchii propulsori, înainte de că tre retropropulsori şi
lateral de că tre diductori.
Din cele expuse se poate deduce lesne că relațiile morfologice, functionale si clinice
dintre oasele şi muşchil ADM sunt permanente ambele componente influențandu-se
reciproc atâ t in situația unui ADM normal câ t și in diferite stä ri patologice ale acestuia- cu
precă dere in disfuncțiile temporo- mandibulare. Aşadar, in clinică investigarea celor două
componente trebuie sa fie riguroasä și simultană . Muşchii ADM condiționează atâ t poziția
dinților câ t și forma arcadelor. Culoarul dentar este sub control muscular atâ t în zona
frontală (orbicularul buzelorlimba) câ t şi în zona laterală (limbă /buccinator). Brodie a
denumit mecanism buccinator chinga musculară formată de buccinator, orbicularut
buzelor şi constrictorul superior al faringelui. Musculatura labio-genio- faringo-linguală
limitează spațiul de dezvoltare sagitală , transversală și chiar verticală a arcadelor dentare.
Orbicularii buzelor, muşchii limbii și constrictori superiori ai faringelui limitează spațiul
sagital de dezvoltare al arcadelor alveolare și de dispunere armonioasă a dinților pe arcade.
Buccinatorii și limba limitează dezvoltarea arcadelor alveolare în plan transversal si
înclinarea vestibulară a dinților.
7. Forţa muscular absolută.
Forta musculara absoluta este forta in timpul contractiei maximale. Weber a stabilit ca
in conditii fiziologice 1 cm patrat = 10kg Forta musculara absoluta depinde de masa
musculara si lungimea initiala a muschiului
Câ nd toți cei trei muşchi ridică tori acționează concomitent, acțiunea rezultantă este
aceea.de ridicare a mandibulei, contracția lor fiind sinergică . Conform legii Weber-Fick,
forța de contracție a unui muşchi este direct proporțională cu suprafața de secțiune
fiziologică a fibrelor sale. La om, dacă suprafața de secțiune fiziologică este de 1cm2, forța
dezvoltată este de 10 kg. Teoretic, ținâ nd cont de acest aspect, s-a calculat că muşchiul
temporal ar putea declanşa o forță de 80 kg, maseterul de 75 kg iar pterigoidianul medial
de 40 kg. Practic, însă , Weber și Fick au stabilit că mușchiul maseter declanşează cea mai
mare forță , direcția de ansamblu a fibrelor sale coincizâ nd cu direcția de ridicare a
mandibulei. Adunâ nd forțele de mai sus și înmulțind suma cu doi (muşchii în cauză fiind
pereche), se obține valoarea de 390 kg. În cursul masticației însă , forțele declanşä te sunt
mult mai mici, de 30-80 kg. Dacă forțele dezvoltate de mușchii ridică tori depă șesc pragul
maxim, la nivelul parodonțiului de susținere apare o senzație dureroasă care, printr-un
mecanism reflex determină încetarea contracției musculare.
8. Dependenţa stereotipului actului de masticaţie de prevelarea a funcţiei

muşchilor temporali.
Actiunea muşchiului temporal variază în funcție de tipul masticator. La toți indivizii,

indiferent de stereotipul de masticație, fasciculele anterior și mijlociu sunt bine dezvoltate.
In schimb, dezvoltarea fasciculului posterior este mai accentuată la cei care introduc în
cavitatea bucală fragmente alimentare mari, secționează alimentele cu dinții, fac mişcă ri de
propuisie automatizate sau deschiderea cavită ții bucale se face foarte frecvent. La indivizii
cu progenie, fasciculul posterior este slab dezvoltat.
La predominarea muschilor mandibulari in plan orizontal prevaleaza functia fasciculelor
anterior si mijlociu. La prevalarea miscarilor verticale, de exemplu in ocluzia adanca,
predomina fascicolul posterior. Daca functia acestui muschi predomina asupra celorlalti, se
formeaza fenomenul de masticatie tocata, ce duce la abesnta abraziei fiziologice a dintilor
9. Dependenţa stereotipului actului de masticaţie de prevelarea a funcţiei

muşchilor maseter-pterigoidian intern.
Predominarea functionarii muschiului mastere si pterigoidian duce la formarea

stereotipului de mastecatie mixt sau frecator in cazul caruia se fomreaza o abreziune
fiziologica a dintilor.
10. Cum se referă stereotipul actului de masticaţie asupra morfologiei dinţilor .
Stereotipul actului de masticatie influenteazaa mult morfologia dintillor, deoarecein

diferite moduri aactiuneaza diferite forte asupra parodontiului. in caz de edentatie partiala,
functia dintelui lipsa o ia dintele vecin si antagonistul, datorita migrarii verticale si
orizontale a dintilor. Aceste schimbari duc la mobilizarea fortelor adaugatoare. in conditii
fiziologice ormale se foloseste doar 50% din forta totala de rezistenta a parodontiului , pe
cind forta ramasa ramane in rezerva. Fortele de rezerva pot fi antrenate prin folosirea
permanenta a produselor alimentare dure.

Mss 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mss 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mss 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elaborarea metodică nr.

Dupa functie, muschii SS se clasifica în mobilizatori şi mimici.

2. MUŞCHII MOBILIZATORI AI MANDIBULEI. Muşchii mobilizatori ai mandibulei sunt

Acționează asupra mandibulei, imprimându-i mişcări de ridicare, coborâre propulsie,

Ridicarea mandibulei (mişcarea de inchidere) este realizată prin contracția bilaterală,

Coborârea mandibulei (mişcarea de deschidere) este inițiată prin contracția bilaterală

3. Muschii ridicatori ai mandibulei .Insertia .Functia.

1. Temporal – se inserâ pe scuama temporalului şi apofiza coronoidă a mandibulei. Are

4. Muschii coboratori ai mandibulei. Insertia . Functia.

6. Rolul funcţiei muşchilor la dezvoltarea, formarea şi modelarea individual a

7. Forţa muscular absolută.

8. Dependenţa stereotipului actului de masticaţie de prevelarea a funcţiei

Actiunea muşchiului temporal variază în funcție de tipul masticator. La toți indivizii,

9. Dependenţa stereotipului actului de masticaţie de prevelarea a funcţiei

Predominarea functionarii muschiului mastere si pterigoidian duce la formarea

10. Cum se referă stereotipul actului de masticaţie asupra morfologiei dinţilor .

Stereotipul actului de masticatie influenteazaa mult morfologia dintillor, deoarecein

S-ar putea să vă placă și