Balaur

Balaur
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Balaur (dezambiguizare).
Balaur pe insula Sentosa
Un balaur este, în mitologia românească, un animal fantastic de dimensiune uriașă, de multe ori are forma unui
șarpe cu aripi, picioare și mai multe capete de șarpe (în general trei, șapte sau chiar douăsprezece), reprezentând o
întruchipare a răului și este prezent în majoritatea basmelor românești. Tudor Pamfile identifică trei tipuri de balauri
în mitologia românească [1]:
 de apă - cel care trăiește în fântâna satului și care este ucis de Busuioc sau de Sfântul Gheorghe.
 de uscat - trăiește prin prăpăstii prin "țara armenească" și făurește "piatra scumpă"
 de văzduh - alăturați norilor de furtună și controlați de câte un solomonar
În alte mitologii, poate fi asemănat cu dragonul european sau cu hidra din mitologia grecească. Etimologia
cuvântului dacă o căutăm în limba greacă (drákon "cel ce te fixează cu privirea") ar defini o ființă imaginară un
amestec de șarpe, crocodil și leu, o ființă cu unul sau mai multe capete, care scuipă foc.
Cuprins
 1Balaur în mitologia și cultura europeană
 2Etimologia numelui
 3Caracteristici fizice
 4Apariția balaurilor
 5Legenda Sf. Gheorghe și balaurul
 6Lupta dintre bine și rău
 7Note
 8Surse
 9Legături externe
Balaur în mitologia și cultura europeană [modificare | modificare sursă]
"Lindwurm" in Klagenfurt
Templul Hui-an (Taiwan), având capete de dragoni (aducători de noroc în cultura chineză)
Steagul Wales
O Bicicletă cu dragon în Indonezia

Istorisirile cu balauri sunt amintite deja în timpurile vechi a Mesopotamiei și Egiptului antic preluat de greci, iar
ulterior de romani.
Unii fac legătura dintre balaur și animalele preistorice (dinozauri) ale căror oase au fost dezgropate cu o mare
probabilitate și în lumea antică.
Mai târziu aceste figuri mitologice au fost folosite în scopuri politice și religioase de către preoții din Antichitate.
Etimologia numelui [modificare | modificare sursă]
Daca o căutam in limba greaca, etimologia cuvântului ( drakon "cel ce te fixează cu privirea" ) ar defini o ființa
imaginara, o combinație intre șarpe, crocodil si leu, o ființa cu unul sau mai multe capete care scuipa foc.
Caracteristici fizice [modificare | modificare sursă]
Balaurii sunt de mai multe feluri. Unii sunt monstruoși, au de la 2 pana la 9 capete fiecare cu cate o limba de foc, cu
gheare lungi și puternice și o coada pe măsura monstruozității lor și uneori chiar și aripi. Unii dintre aceștia aveau un
aspect cu totul diferit. La aceștia din urma, corpul este asemănător cu al șerpilor. El este acoperit cu solzi roșii,
verzui sau galbeni. După alte povestiri balaurii ar fi fost pe jumătate oameni, jumătate șarpe cu solzi de peste. În
Munții Apuseni se crede ca are capul unui cal și corpul unui șarpe, iar in alte zone romanești, are capul unui taur.
Apariția balaurilor [modificare | modificare sursă]
După cum afirma Elena Niculita-Voronca, poporul roman este de părere ca balaurul se face din șarpe, cu condiția ca
timp de 7-12ani acesta sa nu fi fost văzut de nimeni si sa nu fi muscat pe nimeni. Atunci el este înzestrat cu picioare
și aripi. Când iese din pădure, copacii se dau în laturi, iar balaurul se ridica în nori. Are capacitatea de a înghiți și un
copil și are solzi de peste de mărimea unei palme.
Legenda Sf. Gheorghe și balaurul [modificare | modificare sursă]
Acest articol sau această secțiune are

Puteți contribui prin adăugarea de refer
În multe icoane creștine Sf. Gheorghe este adeseori înfățișat calare, învingându-și sulița intr-un balaur, uneori
făcându-și apariția o tunară femeie, care urmărește de la mare distanța sângerosul război. În interpretare obișnuita se
spune ca balaurul sau dragonul îl reprezintă atât pe Satana, cat și pe Imperiul Roman, femeia din fundal fiind nimeni
alta decât Alexandra, șotia împăratului Diocletian. Este spus ca aceasta legenda ar fi fost adusa pe tărâmurile
europene de către cruciați. Cea mai veche reprezentare a acestei scene este o icoana din Capadochia, de la începutul
secolului al XI-lea, iar cel mai vechi document care atesta aceasta confruntare apare intr-un text georgian din
secolului al XI-lea.
Potrivit povestirii, un balaur, dragon sau crocodil își făcuse culcuș deasupra izvorului ce oferea apa orașului Silene.
Pentru a putea avea apa, persoanele din acea regiune l-au înduplecat pe balaur oferindu-i mai întâi cate o oaie și apoi
cate o fecioara. Femeia ce urma sa fie sacrificata era aleasa prin tragere la sorti. Intr-o zi, destinul a decis sa fie
jertfita o prințesa. Chiar dacă tatăl ei a protestat, fata a fost adusa în fata balaurului, însă chiar atunci și-a făcut
apariția Sf. Gheorghe. Acesta s-a aparat cu semnul crucii, a înfruntat și a ucis lighioana, salvând-o astfel de la
moarte. Uimiți de aceasta fapta, locuitorii din Silene au parazit credința lor păgână și s-au convertit la creștinism. În
povestirile romantice din Evul Mediu, sulița cu care Sf. Gheorghe a ucis balaurul purta numele de Ascalon, de la
orașul Ashkelon din Levant.
Lupta dintre bine și rău [modificare | modificare sursă]
În mitologie și în genurile literare înrudite sunt istorisiri cu lupte cu balauri, ca de exemplu: În Orientul Apropiat,
perioada antică:
 Ninurta care învinge un balaur veninos (un amestec de leu și șarpe)
 Lupta lui Baal cu marea
 Lupta zeului hitit Teshub cu Illuyanka
 Marduk împotriva lui Tiamat
În mitologia greacă și romană:
 Apollo împotriva lui Python
 Hercule împotriva Hydrei
 Zeus împotriva lui Typhon
În mitologia Egiptului antic:
 Ra împotriva lui Apophis
În mitologia scandinavă:
 Beowulf împotriva balaurului care scuipă foc
 Siegfried împotriva lui Fafnir (Cântecul Nibelungilor)
 Thor împotriva lui Jormungandr (Ragnarök)
În creștinism:
 Lupta raiului contra iadului[necesită citare]
 Legenda Sfântului Gheorghe care ucide balaurul
 În folclorul vlahilor din Serbia:
 Sfântul Ilie contra lui Satana, "mama dracilor"[2]
 Sfântul Ilie contra "jâdanilor" (evreilor)[3]

În literatura modernă:
 Túrin împotriva lui Glaurung (cartea Silmarillion a lui J. R. R. Tolkien)

Balaur

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Balaur

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Balaur

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Balaur

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Balaur în mitologia și cultura europeană [modificare | modificare sursă]

O Bicicletă cu dragon în Indonezia

Etimologia numelui [modificare | modificare sursă]

Caracteristici fizice [modificare | modificare sursă]

Apariția balaurilor [modificare | modificare sursă]

Legenda Sf. Gheorghe și balaurul [modificare | modificare sursă]

Acest articol sau această secțiune are

Lupta dintre bine și rău [modificare | modificare sursă]

S-ar putea să vă placă și