Cursul 5

EXPLORAREA ÎN TELEVIZIUNE

Cuprins
1. Principii ale explorarii in televiziunea anlogica
2. Parametri rastrului TV
2.1. Rastrul TV si determinarea parametrilor rastrului
2.2. Influenta parametrilor rastrului TV asupra unor indici de
calitate TV

Explorarea in televiziune asigura citirea informatiilor

despre imaginea captata la nivelul senzorului de imagine din
camera TV iar la receptie asigura formarea imaginii TV pe
ecranul dispozitivului de redare a imaginilor (tub cinescop,
ecrane cu LCD, cu LED sau cu plasma).
Parametri rastrului sunt aceesi atat la televiziunea
Introducere analogica cat si la televiziunea digitala si prezinta importanta in
definirea standardelor TV si in asigurarea trecerilor de la TV
analogic la TV digital standard sau TV digital de inalta definitie
si foarte important la implementarea televiziunii 3D.

Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentii vor fi in

masura:
Ø Sa defineasca rastrul TV cu elementele sale componente –
liniile si cadrele.
Ø Sa reprezinte forma rastrului TV si a semnalelor care
Obiective determina fenomenul de explorare
Ø Sa justifice matematic parametri rastrului TV
Ø Sa cunoastca importanta si influenta parametrilor rastrului
asupra caliatii imaginii TV

Timpul
mediu Timpul mediu de studiu individual este de 2 ore
de
studiu

1. Princii ale explorarii în televiziunea analogica

Explorare este un proces de parcurgere dupa reguli bine stabilite a

suprafetei ecranului dispozitivului de redare a imaginilor, displayul. Acest
dispozitiv poate fi un tub cinescop, dispozitiv specific televiziunii analogice, in
 EXPLORAREA ÎN TELEVIZIUNE

care fluxul de electroni care bombardeaza ecranul acoperit cu luminofor este

deplasat (baleiat) sub forma de rastru, pe suprafata interioara a acestuia,
suprafata prevazuta cu luminofor. Explorarea TV sau baleiajul TV este denumit
in literartura de specialitate ca Rastrul TV.
Rastrul TV asigura refacerea imaginii ca imagine TV prin bombardare cu
flux de electroni modulat in intensitate a stratului de luminofor care relizeaza
emisia luminoasa alb negru sau color dupa caz. Acest fenomen este caracteristic
televiziunii analogice. In cazul televiziunii digitale explorarea este tot de tip
rastru, cu parametri identici, standardizati, dar accesarea elementelor de imagine
se face prin alte procedee adecvate dispozitiveleor de captare sau de afisare
moderne. Explicatiile asupra formari rastrului si a explorarii sunt prezentate
pentru clasicul baleiaj de televiziune – fundamentul explorarii TV actuale.
Procesul de explorare in tubul cinescop se desfasoara sincronizat cu
procesul de explorare a senzorului de imagine din dispozitivul video captor al
camerei de televiziune. Sincronizarea se realizeaza cu ajutorul impulsurilor de
sincronizare inserate repetitiv in structura semnalului video complex (SVC).
Deplasare / baleierea fluxuli de electroni se produce sub actiunea unui
camp electromagnetic generat de catre ansamblul bobinelor de deflexie dispuse
pe gatul tubului cinescop. Exista doua perechi de bobine de deflexie, cate o
pereche pentru fiecare axa de deplasare, pe orizontala si pe verticala, fiecare
fiind parcursa de cate un curent liniar variabil (crescator in timp) cu forma de
dinte de ferastrau avant parametri de timp proprii.
Câmpul electromagnetic creat de bobinele de deflexie prezinta doua
componente electromagnetice simultane, o componenta verticala şi una
orizontala, fiecare actionand asupra fascicolului de electroni cu forte specifice
determinand fenomenul de baleiaj / deplasare / explorare a fascicolului de
electroni pe suprafata senzorului de imagine sau pe suprafata display-ului.
Deci, fascicolul de electroni se va deplasa dupa o rezultanta care îi
permite crearea rastrului de televiziune. Se poate vorbi despre doua actiuni
produse simultan denumite: explorarea pe orizontala si explorarea pe verticala.
Explorarea pe orizontala duce la formarea liniilor TV iar explorarea pe verticala
duce la formarea cadrelor TV. Liniile si cadrele TV formeaza rastrul de
televiziune.

Explorarea pe orizontala
Circuitele de baleiaj orizontal (BO) sunt destinate pentru a produce prin
bobinele de deflexie un curent în forma de dinte de fierastrau (ddf) cu frecventa
de repetitie de 15.625 Hz. Curentul ddf este un curent lent variabil crescator (fig.
1.1) care genereaza un câmp magnetic variabil ca intensitate in timp, în cicluri
de 64 μs.
Curentul de deflexie şi circuitul principial pentru formarea acestuia pentru
baleiajul pe orizontala sunt reprezentate în figura 1.1. Procesul complet al
formarii tensiunii de baleiaj pe orizontala in blocul de baleiaj sub actiunea

Page 2
 EXPLORAREA ÎN TELEVIZIUNE

impulsurilor de stingere sincronizare sunt prezentate in figura 1.2, mai multe

detalii vor fi prezentate in sedintele de laborator.
Câmpul electromagnetic produs de bobina de deflexie deviaza spotul de
electroni emis de catodul tubului cinescop cu atât mai departe de centrul
ecranului cu cât câmpul este mai intens, deci cu cât curentul de deflexie este mai
mare. Pentru curent de deflexie nul, spotul bombardeaza centrul ecranului.
Pentru a devia spotul catre limita stânga a ecranului este necesar un curent
negativ de intensitate -Im, iar pentru a devia spotul catre marginea din dreapta
ecranului tubului cinescop (vazut din fata) este necesar un curent pozitiv de
intensitate +Im. Variatia curentului de deflexie de la valoarea –Im la +Im
reprezinta cursa directa a deflexiei (baleiajului / explorarii) pe orizontala a carei
durata Tdh este de 52 μs. De la o margine la alta a ecranului (de la dreapta la
stânga) spotul de electroni trebuie deviat într-un timp foarte scurt de 12 μs şi
corespunde cursei inverse Tih a baleiajului orizontal pentru a se relua procesul de
generare a liniei TV.
O linie de baleiaj orizontal TV, careia îi corespunde o perioada completa Th,
are durata:
Th = Tdh + Tih = 52 μs + 12 μs = 64 μs

Spotul de electroni este blocat pe durata cursei inverse de linii, cu ajutorul

impulsurilor de stingere din SVC, astfel ca sunt vizibile pe ecran numai liniile
TV trasate în timpul cursei directe.

Fig. 1.1 Principiul formarii curentului de baleiaj orizontal

Elementele L şi C ale circuitului din figura 1.1 stabilesc independent de

valoarea tensiunii U şi a curentului I, durata cursei inverse de linii precum şi
raportul de c.c.a. 7,5 între tensiunea Uc la care se încarca condensatorul C în
timpul cursei inverse şi tensiunea de alimentare a circuitului.

Page 3
 EXPLORAREA ÎN TELEVIZIUNE

Fig. 1.2 Principiul formarii tensiunii dinte de ferastrau pentru

explorarea pe orizontala

Explorarea pe verticala
Baleiajul vertical este destinat sa asigure deplasarea pe verticala (pe
cadre) a spotului de electroni din tubul cinescop. Blocul de baleiaj vertical
genereaza o tensiune baza de timp ( tensiune dinte de fierastrau - tddf-) care
alimenteaza bobinelor de deflexie pe verticala BV (fig.1.3)..

U
K

R
C
t [μs]
E + descarcare
încarcare
Cursa directa Cursa inversa

18,4 μs 1,6 μs

Fig.1.3 Principiul formarii tensiunii de baleiaj pe verticala

Principiul de formare a tensiunii dinte de fierastrau este prezenta în figura

1.3 în care elementele R şi C formeaza circuitul de formare a tddf.
Condensatorul se încarca pe durata τî = RC. Durata de încarcare a

Page 4
 EXPLORAREA ÎN TELEVIZIUNE

condensatorului de la sursa de alimentare E corespunde cursei directe de cadre

de 18,4 ms şi este controlata prin valoarea rezistentei R de tip semireglabil.
Descarcarea condensatorului C prin comutatorul electronic K este mult mai mica
şi corespunde cursei inverse de cadre de 1,6 ms (1.600 μs).
Circuitul de formare a tddf asigura prin elementele sale R, C generarea
unei tensiuni liniar variabile, crescatoare, în forma de dinte de fierastrau.
Aceasta tensiune este corectata ca forma cu ajutorul unui circuit de integrare
avand constanta mare de timp, conectat ca circuit de reactie între bobinele de
deflexie şi circuitul de formare a tensiunii dinte de ferasrau. Acest proces este un
proces de corectie in S pentru compensarea distorsiunilor de neliniaritate
(numite distorsiuni geometrice) pe verticala imaginii.
Rastrul TV este format din linii si din cadre TV. Dupa modul in care linii
dintr-un cadru TV sunt parcurse, se definesc doua tipuri de explorare: explorarea
progresiva si explorarea intretesuta.

- Explorarea progresiva. In acest caz explorarea presupune parcurgerea

linie cu linie totalitatea numarului de linii specifice tipului de
televiziune( 625 linii pentru TV Standard sau 1125 linii pentru TV de
inalta definitie – norma europeana CCIR (fig. 1.4).

Prima linie TV
Inceput de
Cursa directa
prima linie
TV si de
cadru TV Cursa inversa
de linie TV
Cursa
inversa
Ultima linie Tv
cadru TV

Sfarsit de
cadru TV

Fig. 1.3 Principiul formarii rastrului TV progresiv

- Explorarea intretesuta. In acest caz numarul de linii este impartit in

doua subcadre: unul impar (teoretic contine liniile impare) si unul par
(teoretic contine liniile impare). Prin explorare se asigura realizarea
subcadrului impar si apoi a subcadrului par, in asa fel incat sa se
asigure fenomenul de intertesere a subcadrelor. Prin intreteserea
liniilor subcadrelor se asigura acoperirea intergii suprafete a senzorului

Page 5
 EXPLORAREA ÎN TELEVIZIUNE

de imagine, in cazul captarii imaginilor, si respectiv a intregii suprafete

a display-ului, in cazul refecerii imaginii ca imagine TV (fig. 1.4).

Inceput de Prima linie

cadru impar ½ din
cadrul par
Prima linie
din cadrul
impar
Cursa
inversa
Cursa cadru par
inversa
cadrul
impar

Ultima linie ½ din Ultima linie din

cadrul impar cadrul par

Fig. 1.4 Principiul formarii rastrului intretesut

(nu a fost trasate cursele inverse de linii, doar cele de semicadre cu linie-punct)

2. Parametri rastrului TV

2.1. Rastrul TV si determinarea parametrilor rastrului

Rastrul TV
Rastrul TV reprezinta o succesiune de linii luminoase paralele si
echidistante dispuse pe orizontala, obtinute prin bombardarea unui ecran
luminiscent cu un fascicul de electroni.
Rastrul este format din linii şi cadre. Cadrul reprezinta totalitatea liniilor
care acopera la un moment dat suprafata ecranului.
In sistemele TV digitale, prevazute cu dispozitive de afisare fara flux de
electroni, este cazul dispozitivelor LCD, LED si plasma explorarea se realizeaza
prin acesarea puntuala a elementelor de imagine cu ajutorul unor combinatii de
semnale de forma dreptunghiulara cu parametri adecvati procesului.
Toate standardele moderne de televiziune utilizeaza explorarea
întretesuta, care duce la îngustarea benzii de frecventa necesara transmiterii
imaginii, de la 13,5 MHz la 6,75 MHz. Un cadru complet, format din 625 de

Page 6
 EXPLORAREA ÎN TELEVIZIUNE

linii (pentru normele europene) este descompus în doua câmpuri cu numar impar
de linii,fiecare avand câte 312 linii şi jumatate (1/2).
Liniile celor doua câmpuri se intercaleaza linie cu linie (se întretes) şi
creeaza imaginea, datorita persistentei luminoforului şi a proprietatii de integrare
temporala a sistemului vizual uman (ochiului) in cazul dispozitivelor CRT.
Parametri tehnici ai explorarii: numarul de linii dintr-un cadru TV,
frecventele de explorare pe verticala şi pe orizontala, durata curselor directe
(active) şi inverse pe linii şi pe cadre pot fi justificati prin determinari sau pe
cale experimentala. Pentru TV Digital acesti parametri sunt parametri de
explorare care determina rezolutia imaginii prin numarul de elemente din
imagine, adica de esantioane din cadrul TV, determinat atat de numarul de
esantioane corespunzator unei linii TV, pe orizontala, cat si de numarul de
esantioane corespunzator pe verticala prin numarul de linii dintr-un cadru TV.

Determinarea parametrilor rastrului TV

· Frecventa de cadre fC. A fost aleasa frecventa de 50 Hz pentru ca
îndeplineşte doua conditii: prima, are valoare mai mare decât frecventa limita de
interpolare temporala a sistemului vizual uman pentru perceptia continuitatii
imaginii, şi a doua, este egala cu frecventa de alimentare a retelei nationale în
vederea eliminarii intereferentelor (intermodulatia). Aceasta frecventa de 50Hz
poate asigura pe verticala ecranului numarul minim de informatie, o zona alba si
o zona neagra.
· Durata unui cadru TC. Se determina din relatia:

1 1
TC = = = 20ms (1.24)
f C 50

Durata cadrului TV este formata din durata activa (sau cursa directa) TCd
şi durata de întoarcere (sau cursa inversa) TCi,, aflate în relatia: TC = TCd + TCi
Durata cursei inverse a cadrului a fost stabilita la valoarea a 25 de durate
de linii. Ştiind ca durata unei linii este TH = 64μs atunci se poate determina:

TCi = 25 × 64ms = 1.600ms ;

(1.25)
TCd = TC - TCi = 20.000ms - 1.600ms = 18.400ms = 18,4ms

· Numarul de linii Z dintr-un cadru TV. Pentru aceasta urmarim

reprezentarea din figura 1.13. şi tinem seama de faptul ca puterea de separare a
ochiului este:
1
S0 =
y

Page 7
 EXPLORAREA ÎN TELEVIZIUNE

in care: ψ reprezinta unghiul minim sub care sunt percepute dinstinct doua
puncte ale imaginii, numit şi unghiul rezolutiv.

Fig. 1.13. Determinarea numărului de linii de exploatare

Distanta optima de vizionare a imaginii de televiziune este L = (4 - 5)h,

distanta la care unghiul dintre axele a doua linii vecine este mai mic sau cel
putin egal cu unghiul rezolutiv al ochiului ψ. Unghiul rezolutiv al ochiului, în
conditiile normale de vizionare a imaginii de televiziune, are valoarea ψ = (1 la
1,5) minute. Cu aceste considerente se determina din figura 1.13. numarul de
linii al imaginii:
a (1.26)
Z=
y
in care: a h h 1
= arctg = arctg = arctg
2 2L 2 ×5× h 10

Cu valorile considerate se obtine: α = (10 la 12)0 pentru care observatorul

bine plasat vede intreaga verticala a ecranului TV.
Astfel, numarul de linii este:

10 0 la14 0
Z= 0
= (600 - 840)linii
æ 1 ö (1.27)
ç ÷
è 60 ø

Numarul de linii ales pentru un cadru TV este Z = 625 = 54, deci un

semicadru TV va fi alcatuit din 312,5 linii.
· Durata unei linii TV este calculata ca raport intre durata unui cadru TV
si numarul de linii al unui semicadru, cazul rastrului intretesut adoptat:

TC 20ms
TH = = = 64ms (1.28)
312,5 312,5

Page 8
 EXPLORAREA ÎN TELEVIZIUNE

Durat unei linii TV este formata din durata cursei directe THd şi durata
cursei inverse THi. Durata cursei inverse depinde functional de parametrii
inductanta şi capacitate ai blocului de baleiaj orizontal. Pentru valorile
L = 3mH şi C = 4nF se obtine valoarea standardizata a cursei inverse de linii THi
= 12 μs.
Ca urmare durata cursei directe a unei linii TV va fi:
THd = TH - THi = 64ms - 12ms = 52ms (1.29)

· Frecventa de linii TV se determina:

1 1
FH = = = 15.625Hz (1.30)
TH 64ms

In concluzie, parametri rastrului TV au justificari bazate pe norme si

standarde TV. Valorile parametrilor prezentati sunt specifici atat televiziunii
analogice standard (SATV) cat si televiziunii digitale standard (SDTV), de
aceea cunosterea acestora permite intelegerea unor procese de codare si de
reducere a debitului de informatie precum si posibilitatile de implementare a
sitemelor de televiziune 3D. In notarea televiziunii analogice standard se
foloseste curent modul: 625:50, in care 625 reprezinta numarul de linii TV iar
50 reprezinta frecventa de cadre TV.

2.3. Influenta parametrilor rastrului TV asupra unor indici de calitate TV

Numarul de linii, ca parametru important, influenteaza asupra finetii

imaginii de televiziune.
În practica finetea imaginii se poate determina şi din conditia
“descifrabilitatii“ detaliilor, conditie caracterizata prin aceea ca numarul de linii
de explorare se alege astfel încât sa fie asigurata posibilitatea perceperii
dinstincte a unor detalii cu dimensiuni date.
Descifrabilitatea unui detaliu din imagine se caracterizeaza prin numarul
minim de linii din explorare Z încadrat în dimensiunile liniare ale acestui detaliu
(în una din directii), numar care asigura perceperea dinstincta (inteligibila) a
detaliului.
Valorile numarului de linii de explorare Z pentru câteva obiecte
caracteristice ce pot fi întâlnite în practica sunt prezentate în tabelul 1.1. [2]

Finete imaginii. Notiunea de finete este utilizata pentru aprecierea

obiectiva a calitatii imaginilor reproduse. Finetea depinde direct de capacitatea
sistemului de a transmite şi reproduce detaliile fine, deci depinde de puterea de
rezolutie a ochiului. Din acest motiv se poate defini o finete longitudinala şi o
finete transversala, deosebire datorata aspectului diferit al imaginii de

Page 9
 EXPLORAREA ÎN TELEVIZIUNE

televiziune în cele doua directii: continuu în lungul liniilor şi discret în directie

perpendiculara pe liniile de explorare.

Tabelul 1.1. Numarul de linii de explorare necesar pentru perceperea unor detalii

Numar de linii (Z) Dimensiunea liniara la care se

Element de imagine pentru o percepere: face raportarea numarului de
A) la limita B) libera linii de explorare Z
Portret (fata omului) 30 60 Latimea fetei
Om în mişcare 10 15 Înaltimea omului
Om în repaos 18 25 Înaltimea omului
Automobil în mişcare 3 5 Latimea maşinii
Automobil în repaos 8 12 Latimea maşinii
Vapor 10 15 Latimea vaporului
* Numarul de linii de explorare, caracteristic altor categorii de obiecte, se poate stabili pentru
fiecare caz în parte.

Finetea transversala (maxima) este limitata de numarul maxim de linii de

explorare Z.
Finetea longitudinala este limitata de posibilitatea sistemului de
televiziune de a transmite variatiile bruşte de stralucire, posibilitate care poate fi
pusa în evidenta cu ajutorul caracteristicii de frecventa sau al caracteristicii de
raspuns tranzitoriu a sistemului. Distorsiunilor introduse de sistemul de
televiziune determina fenomenul conform caruia finetea reala a imaginii este
mai mica decât finetea maxima.
Conturanta imaginii. Parametrul denumit conturanta imaginii serveşte la
aprecierea calitatii contururilor elementelor de imagine. Cantitativ, conturanta se
determina, fie prin panta maxima S a caracteristicii de raspuns tranzitoriu, fie
prin marimea inversa a duratei frontului acestei caracteristici 1 / Dt .
În sistemele de televiziune cu 500 – 600 linii de explorare, durata
frontului caracteristicii de raspuns tranzitoriu este de ordinul a câtorva elemente
de imagine, detaliile mici fiind reproduse cu contrast scazut, vorbim de o
conturanta scazuta.
Conturanta scazuta determina micşorarea finetii imaginii, ca urmare a
legaturii care exista între caracteristica de frecventa a sistemului de televiziune
(care determina finetea) şi caracteristica de raspuns tranzitoriu (care determina
conturanta).
Marirea benzii de frecventa a canalului de comunicatie în televiziune
mareşte nu numai finetea, ci şi conturanta imaginii. Banda de frecventa video
este mult mai mare in cazul televiziunii de inalta definitie
În general, finetea şi conturanta se îmbunatatesc prin folosirea circuitelor
de corectie a distorsiunilor de apertura, corectii care se dovedesc eficace numai
în cazul sistemelor de televiziune cu nivel de zgomot redus. Exista şi metode
neliniare de îmbunatatire a conturantei imaginii care nu necesita o largire a

Page 10
 EXPLORAREA ÎN TELEVIZIUNE

benzii de frecventa a canalului de comunicatie, dar ele nu duc şi la creşterea

corespunzatoare a finetii imaginii.

Explorarea in televiziune este un principiu riguros

fundamentat si standardizat care asigura citirea de pe suprafata
senzorului de imagine din dispozitivele video captoare a
informatiilor electrice despre imaginile captate.
La receptie explorarea TV permite, in regim de
sincronism, refacerea imaginilor pe ecranele dispozitivelor de
Rezumat afisare.
Cunoasterea parametrilor rastrului TV asigura redarea
imaginilor in functie de tipul de echipament utilizat anlogic,
digital, de inalta definitie sau in cazul transmisiilor 3D
realizarea imaginilor de acest fel. Totodata, se poate aprecia
influenta parametrilor rastrului asupra calitatii transmisiilor TV.

[1] George Nicolae, Dan Lozneanu, Televiziune. Analog si

Digital. Editura Universitatii” Transilvania”, Braşov. 2009.
ISBN 978-973-598-636-0, 227 pagini.
[2] Nicolae George, Oltean Ioan, Radiocomunicatii.
Caracteristici şi indici de calitate ai receptoarelor de radio şi
Bibliografie de televiziune. Metode de masurare. Editura Universitatii
“Transilvania”, Braşov. 2003. ISBN 973-635-264-1.
[3] Mitrofan, Gh., Televiziunea de la videocamera la
monitor. Editura Teora, 1996
[4] Vlaicu, A., Televiziune alb-negru şi color. Editura
Comprex, Cluj Napoca, 1993

Page 11
 EXPLORAREA ÎN TELEVIZIUNE

Intrebari: Ras
Scrieti raspunsul corect puns
Test de 1. Ce este rastrul TV ?
autoevaluare a) o parcurgere in zig-zac a suprafetei ecranului;
b) explorarea linie cu linie a ecranului
dispozitivului de afisare sau a senzorului de
imagine pentru acoperirea unui cadru TV;
c) o metoda de formare a imaginii TV
2. Explorarea progresiva inseamna:
a) trecerea spotului de electroni de la un cadru la
altul fara urma luminoasa;
b) deplasarea elementelor de imagine pe
suprafata ecranului;
c) parcurgerea linie cu linie a unui cadru TV
complet;
3. Un semicadru din televiziunea standard contine:
a) 625 de linii TV;
b) 312 linii TV;
c) 312 lini si jumatate;

4. Numarul de linii al rastrului TV influenteaza asupra:

a) fineti imaginii;
b) descifrabilitatii detaliilor din imaginea TV;
c) stralucirea imaginii;
d) conturanta imaginii;

5. Numarul de linii Z dintr-un cadru TV depinde de:

a) distanta dintre observator si ecranul TV;
b) unghiul limita sub care este observat ecranul
TV de catre observatorul aflat la o distanta egala
cu de cinci ori inaltimea eranului;
c) unghiul rezolutiv al ochiului ψ;
d) inaltimea ecranului h;

Raspuns corect: 1 – b; 2 – c; 3 – c, d; 4 – a, b; 5 – b, c.
Pentru 5 cf. subcapitol 2. Parametri rastrului TV

Page 12