MECANISME SI ORGANE DE MASINI

- MOM-

ELEMENTE DE INGINERIE MECANICA

-EIM-

Curs nr. 2
28.02.2023
ASAMBLĂRI DEMONTABILE
ASAMBLĂRI FILETATE
continuare
În funcţie de mărimea pasului filetului, se deosebesc:
filete cu pas mare;
filete cu pas normal;
filete cu pas fin.
Filetele cu pas mare îmbunătăţesc viteza deplasării
axiale la acţionare, dar există pericolul neîndeplinirii
condiţiei de autofrânare.

Filetele cu pas fin, utilizate ca filete de măsurare sau

reglare, măresc rezistenţa tijei filetate, asigură
îndeplinirea condiţiei de autofrânare (autofixare), dar
micşorează rezistenţa spirei.

Filetele cu pas normal îndeplinesc condiţia de

autofrânare (autofixare) concomitent cu asigurarea
rezistenţei tijei şurubului.
În funcţie de profilul director al spirei filetului, se
deosebesc:

 filete triunghiulare;
 filete pătrate;
 filete trapezoidale;
 filete rotunde;
 filete ferăstrău
 FILETUL TRIUNGHIULAR

Filetul triunghiular poate fi:

- metric, cu unghiul profilului de 60°;

standardizat prin SR ISO 724-1996 (simbol - M);

- Withworth - în toli, cu unghiul profilului de 55°,

pentru asamblarea tevilor fara etansare, standardizat prin
STAS 8130-88 (simbol - G);

- Withworth - în toli, cu unghiul profilului de 55°,

pentru asamblarea tevilor cu etansare, standardizat prin
STAS 402-88 (simbol - R);

Filetul în toli este utilizat, în general, pentru asamblarea tevilor si

armaturilor prin care trec fluide sub presiune.
 Filetul triunghiular metric, cu unghiul profilului de 60°

d – diametrul nominal al filetului, egal cu diametrul exterior al filetului şurubului

D – diametrul exterior al filetului piuliţei;
d2, D2 – diametrele medii ale filetelor şurubului şi piuliţei, aceleaşi cu diametrul
cilindrului pe a cărui generatoare plinul şi golul sunt egale;
d1, D1 – diametrele interioare ale filetelor şurubului şi piuliţei;
P – pasul filetului, adică distanţa dintre două puncte omologe de pe două spire vecine;
H – înălţimea profilului generator;
H1 – înălţimea efectivă a spirei filetului şurubului;
H2 – înălţimea utilă, adică înălţimea de contact dintre spirele filetelor şurubului şi piuliţei;
Filetul cu un singur inceput

Filetul cu doua inceputuri

1 – cel marcat albastru
2 – cel marcat cu verde
 Filetul patrat

Profilul spirei patrat .

Are randamentul mare; frecarea si uzura sunt reduse .

Se foloseste pentru suruburi de miscare (masini- unelte).

 Filetul trapezoidal

Cu unghiul profilului de 30° STAS 2234-75 (simbol -Tr)

Pentru suruburi de miscare la care încarcarea poate fi aplicata în
dublu sens. Avantaje :
- randament mai redus decât al filetului pătrat;
- rigiditate şi rezistenţă a spirei mai ridicate decât la filetul pătrat;
- centrare bună (pe flancuri) a piuliţei pe şurub
 Filetul rotund

Filet format din arce de cerc , STAS 668-86 (simbol – Rd).

Se utilizeaza la cuplele garniturilor de cale ferata, datorita faptului ca prezinta
un foarte mic concentrator de tensiuni si ca nu se blocheaza chiar în conditii
dificile de mediu: praf sau umezeala.

Tot filet rotund este si filetul Edison (simbol – E) utilizat la socluri si dulii.

Filetul rotund este caracterizat printr-o foarte usoara manevrabilitate.

 Filetul ferestrau

Avantaje:
- randament apropiat de cel al filetului pătrat;
- rigiditate şi rezistenţă ale spirei asemănătoare cu ale spirei filetului
trapezoidal;
- rezistenţă bună la oboseală, datorată fundului racordat al spirei, care
micşorează concentratorul de tensiuni;
- productivitate ridicată de execuţie, asigurată de posibilitatea prelucrării prin
frezare;
- construcţia asimetrică permite preluarea sarcinii într-un singur sens.
 Materiale
Pentru solicitari reduse si pentru utilizari de mica importanta se recomanda:
OL 37, OL 42 (STAS 500-80), mai ales daca prelucrarea se face prin rulare.

În cazul solicitarilor medii – OL 50 sau OL 60 (STAS 500-80), dar si OLC 35,

OLC 45 cu tratament termic de îmbunatatire (STAS 880-80).

Pentru solicitari ridicate si importanta deosebita (suruburi pentru industria de

aviatie si la constructia automobilelor) se folosesc oteluri aliate: 45 Cr 10, 33
Mo Cr 11 (STAS 7991-80).

În cazul în care suruburile sunt expuse coroziunii, respectiv temperaturilor

înalte se utilizeaza oteluri inoxidabile ca de exemplu 10 Cr 130-90 (STAS
3583-87), respectiv 12 Ni Co Cr 250 (STAS 11523-80).

Aliajele speciale - Am58, Al-Mg sunt potrivite pentru suruburi care sunt utilizate
la aparatura electrotehnica.

Piulitele se executa din otel fosforos (OLF) STAS 8949-82, OLC 35, bronzuri si
fonte antifrictiune.
Proof Load, Yield & Tensile Strength Chart Metric
Proprietatile Mecanice ale otelurilor conform - ISO 3506-1
 Cauzele deteriorǎrii asamblǎrilor filetate
şi a transmisilor şurub – piuliţǎ

Cercetări experimentale dar şi analiza asamblărilor filetate

distruse au condus la concluzia că asamblările filetate se
deteriorează ca urmare a ruperii tijei şurubului sau a ruperii
spirelor filetului şurubului sau filetului piuliţei.

Cauza principală care conduce la ruperea tijei şurubului este

oboseala materialului favorizată atât de variaţia sarcinii care
încarcă asamblarea cât şi de existenţa unor puternici
concentratori de tensiuni.

În cazul sarcinilor statice, ruperile se produc ca urmare a

supraîncărcării asamblării filetate, mai ales la montaj, respectiv ca
urmare a unor defecte de fabricaţie
Statistic, ruperea la oboseala a suruburilor de strângere se
produce cu ponderile date ca in figura de mai jos:
Ruperea tijei surubului are loc în zonele cu concentratori mari de
tensiune, astfel:

1. Sectiunea A, cu o frecventa a ruperilor de 15 %, în zona

racordarii de sub capul surubului; concentratorul se poate
ameliora prin prelucrarea atenta a racordarii, eventual a finisarii
acesteia.

2. Sectiunea B, cu o frecventa a ruperilor de 20 %, este zona

concentratorului dat de sfârsitul filetului. Pentru reducerea
concentratorului se impune prelucrarea filetului cu reducerea
progresiva a înaltimii spirei.

3. Sectiunea C, cu o frecventa a ruperilor de 65 %, este zona

primei spire solicitate în care exista si efectul de crestatura al
filetului; aceasta este zona cea mai solicitata a tijei filetului.
Tehnologii de prelucrare prin aschiere in obtinerea filetelor exterioare

Prelucrarea suruburilor exterioare se poate face :

- Utilizand filetarea manuala cu ajutorul filierelor

- Utilizand scule profilate – cutit de strung la prelucrarea pe strung sau freze

profilate la prelucrarea pe masini de frezat

https://www.youtube.com/watch?v=zUK2r9VYfjA

https://www.youtube.com/watch?v=wtp-cusG2G0
https://www.youtube.com/watch?v=6HO0DICwnSk
https://www.youtube.com/watch?v=1lYwfsdWM74
Tehnologii de prelucrare prin aschiere in obtinerea filetelor interioare
 Sarcini în asamblǎrile filetate şi în transmisia şurub - piuliţǎ

Ecuaţia de echilibru a piuliţei

La strângerea sau desfacerea asamblărilor filetate (vezi figura) şi la

urcarea sau coborârea unei sarcini cu ajutorul unei transmisii şurub-
piuliţă, asupra elementelor componente acţionează o serie de sarcini
exterioare şi de legătură.
Sarcina exterioară este un moment la cheie (moment motor) Mm =Mcheie
determinat cu relaţia:
în care Fm reprezintă forţa exterioară, care acţionează la capătul cheii
(manivelei), iar L- lungimea cheii (manivelei).
Datorită strângerii piuliţei, în asamblarea filetată apare o forţă axială F,
care întinde şurubul şi comprimă piesele asamblate.
O forţă axială F apare şi în transmisiile şurub-piuliţă, aceasta fiind
sarcina de deplasat.
Sub acţiunea forţei F, în
asamblările filetate şi transmisiile
şurub-piuliţă apar două momente
rezistente:
- Mînş (deş) – momentul de
înşurubare sau deşurubare, care
apare în cupla elicoidală datorită
formei filetului şi frecării dintre
spire;
- Mf – momentul de frecare, care
ia naştere între piesa rotitoare
(capul şurubului sau piuliţă) şi
suprafaţa pe care aceasta se
sprijină.
Echilibrul piesei asupra căreia acţionează momentul motor (piuliţa, în
cazul asamblării filetate, respectiv şurubul, în cazul cricului cu şurub
simplu) se exprimă prin relaţia:

MOMENTUL DE ÎNŞURUBARE. MOMENTUL DE DEŞURUBARE

Modul de generare a filetului conduce la posibilitatea unei analogii a

fenomenelor care au loc la înşurubare (deşurubare) cu cele de la
urcarea (coborârea) unui corp pe un plan înclinat. În cadrul acestei
analogii, unghiul planului înclinat corespunde unghiului mediu de
înclinare al spirei filetului (β2) şi greutatea corpului de pe planul
înclinat corespunde forţei axiale (F) care încarcă cupla elicoidală.

Raţionamentul de mai jos se efectuează în premisa unui unghi al

profilului filetului corespunzător filetului pătrat
Semnificaţia forţelor care apar în schema de calcul din figura, este:
H, H’ - forţa tangenţială care, aplicată la braţul d2/2, creează momentul de înşurubare,
respectiv deşurubare şi este aceeaşi cu forţa care împinge în sus, respectiv în jos,
corpul pe planul înclinat;
N - reacţiunea normală a planului înclinat;
Ff - forţa de frecare, care se opune deplasării corpului pe planul înclinat (Ff = μN)
μ fiind coeficientul de frecare;
R - reacţiunea cu frecare (Ff + N ), care face unghiul ϕ cu normala,
ϕ=arctg μ, fiind denumit unghi de frecare.
 RANDAMENTUL CUPLEI ELICOIDALE ŞI
AL TRANSMISIILOR ŞURUB-PIULIŢĂ
Randamentul se determină ca raport dintre lucrul mecanic util (Lu) şi lucrul
mecanic consumat (Lc): η=Lu/Lc şi este criteriu de comparare a filetelor de
mişcare şi a transmisiilor şurub-piuliţă, în general.

Randamentul cuplei elicoidale se obţine ca raport între lucrul mecanic fără

frecare (util) şi lucrul mecanic cu frecare (consumat), corespunzător unei rotaţii
complete a elementului conducător:
 Pentru cricul simplu:

Randamentul :
Deoarece ϕ’ creşte cu valoarea unghiului profilului filetului, rezultă
că filetele cu flancurile înclinate au randamentul mai redus decât
filetul pătrat (α = 0).

Randamentul prezintă interes minim în cazul filetelor de fixare, în

practică utilizându-se filete cu un singur început şi cu pas normal.

La şuruburi de mişcare, care funcţionează cu întreruperi scurte şi

dese, randamentul trebuie să fie cât mai mare, în aceste cazuri
alegându-se filete cu pas mare şi/sau cu mai multe începuturi,
chiar dacă acţionarea devine mai greoaie.

Randamentul transmisiilor şurub-piuliţă ţine seama de frecarea

din cupla elicoidală şi de frecarea dintre celelalte piese în mişcare
relativă.
Continuare cursul urmator
CALCULUL TRANSMISIILOR
ŞURUB-PIULIŢĂ

CALCULUL TIJEI ŞURUBULUI, PIULITA