Varianta 2 Bac
Varianta 2 Bac
Varianta 2 Bac
Subiectul I
Citiți cu atenție sursele de mai jos:
A. „În politica externă (domnitorul) Şerban Cantacuzino se îndreaptă, încă de la asediul
Vienei, spre legături cu Imperiul austriac [...]. Planurile sale politice se îndreptau spre ideea
unei răscoale generale antiotomane în Peninsula Balcanică. [...] Dacă răscoala antiotomană
balcanică nu devine o realitate, succesele armatelor imperiale din 1688 sunt de natură să
contribuie la hotărârea de acceptare a suzeranităţii austriece pe baza principiilor programului
său de guvernare. Le reafirmă în tratativele cu Curtea vieneză, accentuând ideea de
independenţă a Ţării Româneşti, autoritatea internă absolută, libertatea religioasă, respectarea
vechilor obiceiuri ale ţării şi restituirea raialelor. Austriecii nu au fost dispuşi să accepte
integral acest program, fiind în politica faţă de Ţara Românească partizanii regimului nobiliar.
Recunoscând însă independenţa, pe această bază, Şerban Cantacuzino trimite o delegaţie
solemnă pentru a încheia alianţa.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K.Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
B. „La est de Carpați se desfăşoară un proces [...] de unificare şi emancipare politică. Aici, în
centrul Moldovei, Ludovic I al Ungariei [...] creează o , cu centrul la Baia şi apoi la Siret,
destinată să protejeze frontierele estice ale regatului de incursiunile tătare, să blocheze
trecătorile din Carpații Răsăriteni. În fruntea ei îl aşează pe nobilul român Dragoş din
Maramureş. Zona se dezvoltă economic. Sunt atestate târgurile Baia (1334), Siret (1340),
Suceava (1345), de-a lungul drumului comercial dintre Marea Neagră şi Principatul
Haliciului. În 1359, feudalii locali, nemulțumiți de suzeranitatea maghiară [...] se revoltă,
proclamând în fruntea lor pe voievodul român Bogdan din Maramureş. Bogdan se afla în
conflict cu regele Ungariei, Ludovic de Anjou, căruia i se opusese în mai multe rânduri (1342,
1343, 1349). Noul voievod Bogdan, răspunzând propriei voințe şi aceleia a feudalilor de la est
de Carpați, îi înlătură pe succesorii lui Dragoş şi, la fel ca Basarab mai înainte, în iarna lui
1364-1365 iese victorios în luptele împotriva armatelor regelui [...]. Astfel, Moldova, cum se
va numi noul stat român de la est de Carpați, îşi începe existența istorică [...].”
(I. Bulei, O istorie a românilor)
Subiectul al II lea
Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„La începutul verii anului 1866, România a fost înzestrată cu cea dintâi Constituţie [...].
Constituţia avea să fie calificată chiar de domnitor drept ori drept [...] . Prin acest act
fundamental se instituia monarhia constituţională, cu un sistem bicameral.[...] În privinţa
situaţiei internaţionale a Principatelor Unite – căci denumirea România nu era încă acceptată
de majoritatea puterilor garante – ea a fost consolidată atât prin sancţionarea de către puterile
garante a preluării domniei de către principele Carol [...], cât mai ales prin acceptul dat de
Poartă, în toamna anului 1866. Din acel moment, România şi-a văzut pe deplin noua situaţie.
Nu era încă un stat independent, dar ansamblul puterilor îi recunoscuse dreptul de a se afirma
pe deplin ca o entitate statală europeană.[...] Procesul de constituire şi dezvoltare a instituţiilor
moderne [...] n-a suferit o întrerupere în 1866; dimpotrivă, înzestrată acum cu legea
fundamentală – Constituţia – rezultată dintr-o evoluţie democratică, România şi-a consolidat
instituţiile centrale şi locale. [...] De asemenea, trebuie evidenţiate şi progresele ce au fost
realizate în domeniul militar. În 1867 şi 1872 au fost adoptate legi de organizare a armatei.
Efectivele au fost sporite, s-a îmbunătăţit dotarea cu armament. Oştirea era pregătită pentru
marea încercare care o aştepta în momentul când avea să se pună chestiunea obţinerii
independenţei ţării.”
(D. Berindei, O istorie a românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi legea fundamentală adoptată în 1866, precizată în sursa dată. 2
puncte
2. Precizaţi, pe baza sursei date, o caracteristică a legii fundamentale din 1866 în viziunea
domnitorului. 2 puncte
3. Menţionaţi conducătorul politic şi un spaţiu istoric la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la organizarea militară a statului
român. 6
puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la reacţia statelor europene faţă
de evenimentele din 1866, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10
puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea România se implică în relaţiile internaţionale. (Se punctează pertinenţa
argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre totalitarism şi democrație în Europa şi
în România secolului al XX-lea, având în vedere:
- precizarea unei ideologii totalitare din Europa şi menționarea unei caracteristici a acesteia;
- menționarea unei cauze a instaurării regimului totalitar în România;
- prezentarea unei practici politice totalitare din România în perioada stalinismului sau a
național-comunismului;
- menționarea a două fapte istorice desfăşurate de România în cadrul „Războiului rece”;
- formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice democratice din Europa în a
doua jumătate a secolului al XX-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidențierea relației cauză-efect, susținerea unui punct de vedere cu argumente istorice
(pertinența argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Barem de evaluare şi de notare