Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 11 vizualizări

    1.termenii Definire Si Clasificare

    Încărcat de

    claudiu.grigoras

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PPTX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    1.termenii Definire Si Clasificare

    Încărcat de

    claudiu.grigoras
    11 vizualizări16 pagini

    Titlu original

    1.termenii_definire_si_clasificare

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PPTX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PPTX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca pptx, pdf sau txt
    11 vizualizări16 pagini

    1.termenii Definire Si Clasificare

    Încărcat de

    claudiu.grigoras

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PPTX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca pptx, pdf sau txt
    Sunteți pe pagina 1din 16

    LOGICA,

    ARGUMENTAR
    E SI
    COMUNICARE
    CLASA A IX-a
    Definirea logicii.

    Etimologia termenului de „logică:”- gr.

    Logos înseamnă discurs, raţiune, stiinta..

    Introducere.. Logica este ştiinţa demonstraţiei, care studiază formele şi


    legile generale ale raţionării corecte,

    adică a legilor formale ale gândirii care ne conduc de la


    propoziţii adevărate numai la propoziţii (probabil) adevărate

    Parintele logicii: Aristotel


    Importanţa logicii

     Logica este implicată în toate domeniile


    cunoaşterii, cum ar fi: psihologie, retorica şi
    argumentarea, domeniul juridic, teologia, medicina
    şi informatica, filosofia.
     Studiul logicii este util deoarece:
     asigură însuşirea procesualităţii argumentării
    corecte (deci evitarea erorilor de logică)
     favorizează evitarea manipulării şi persuasiunii
    (prin însuşirea modului corespunzător
    decontraargumentare )
    1. termenii

    Forme 2. propozitiile
    logice
    3.
    rationamentele
    Argumentarea şi structura argumentării

    Raţionamentul este operaţia logică prin


    care din propoziţii date numite premise
    derivă o altă propoziţie numită
    concluzie.
    Argumentarea poate include unul sau mai multe
    raţionamente (argumentare simplă sa amplă) şi
    implică o relaţie între locator (persoana care
    argumentează ) şi interlocutor (persoana pentru
    care se argumentează)
     I.Teza (concluzia)
     II.Temeiurile (probele, argumentele,
    premisele)
     Identificarea tezei şi a temeiurilor
    Structura se realizează prin indicatorii argumentării
    argumentării: care pot fi:
     De premisă (pentru că, deoarece,
    presupunând, datorită)
     de concluzie (prin urmare, în consecinţă,
    deci, rezultă)
    1.Termenii

    Definiţie:

    termenul este forma logica care reda unul sau mai multe obiecte (reale sau ideale) redate
    printr- un cuvânt ( sau un ansamblu de cuvinte), caruia ii corespunde in plan mental un
    sens sau înteles .

    Termenul are 3 componente logico-semantice:

    1.obiectul/clasa de obiecte sau componenta ontologică

    2 cuvântul /grupul de cuvinte sau componenta lingvistică;

    • 3. noţiunea/sensul/definitia sau componenta cognitivă;


    OBS:
    - 1.obiectul nu trebuie înţeles ca fiind întotdeauna un
    lucru real şi concret , căci el poate fi un număr, o
    clasă, o proprietate, adică obiecte abstracte sau
    ideale
     2. Prin „cuvânt” ca şi componentă a termenilor se
    înţeleg nu numai cuvinte singulare, ci şi combinaţii
    de astfel de cuvinte, adică expresii lingvistice sau
    chiar propoziţii întregi care exprimă un anumit termen.
     Exemple: „profesorul de logică”, „cel mai lung
    fluviu din lume”, „Albert Einstein”, etc
    Observatie …

    Extensiunea unui termen reprezintă


    mulţimea obiectelor la care termenul se
    refera, adică „referinţa” termenului.
    Structura
    logica a Intensiunea unui termen este formată din
    ansamblul de proprietăţi care alcătuiesc
    termenul noţiunea, reprezentând „înţelesul” acelui
    ui termen, adică noţiunea ca atare.
    Exemple….
     Între intensiune si extensiune actioneaza un anumit raport, el este
    reprezentat de „legea variaţiei inverse a extensiunii în relaţie cu
    intensiunea”: mărimea extensiunii variază invers cu mărimea
    intensiunii.
     Dacă mărim extensiunea unui termen, intensiunea acestuia va scădea
    şi invers.
    legea
     Ex:
    variaţiei
     - daca termenului ”elev” îi adaugam proprietatea „de liceu”,
    inverse a
    intensiunea creste, extensiunea scade
    extensiunii în  -daca termenului „inginer român” îi elimin proprietatea
    raport cu „român”, intensiunea scade, extensiunea creste
    intensiunea APLICATII…
    CLASIFICAREA TERMENILOR

    DUPA EXTENSIUNE: DUPA INTENSIUNE:

     1.TERMEN VID/NEVID  1.TERMEN


     2.TERMEN POZITIV/NEGATIV
    SINGULAR/GENERAL  2.TERMEN
     3.TERMEN COLECTIV/DIVIZIV ABSOLUL/RELATIV
     4.TERMEN PRECIS/IMPRECIS  3.TERMEN
    (VAG) CONCRET/ABSTRACT
     4.TERMEN
    SIMPLU/COMPUS
    1a.Termenii vizi sunt aceia a căror extensiune nu
    cuprinde nici un element;
    CLASIFICARE EXEMPLE: zana, spiridus, patrat tridimensional
    TERMENI 1b .Termenii nevizi a căror extensiune cuprinde cel
    DUPA puţin un element;
    EXTENSIUNE EXEMPLE: om, carte, tara
    … 2a.Termenii singulari care desemnează obiecte
    individuale, extensiunea lor cuprinde un singur
    element
    EXEMPLE: Terra, Mihai Eminescu, anul 2020, casa
    vecinului meu
    2b.Termenii generali a căror extensiune cuprinde
    cel puţin doua elemente;
    EXEMPLE: pix, floare, telefon
    3a.Termenii colectivi sunt aceia care denotă mulţimi de obiecte
    ale căror proprietatati nu se conservă prin trecerea de la întreg la
    parte ( de la clasa, la elementele sale);
    -EXEMPLE: stol, grupa, haita, echipa
    3b.Termenii distributivi apar în cazul în care o proprietate ce
    se enunţă despre o clasa de obiecte, se enunţă şi despre fiecare
    componentă a acestuia;
    CLASIFICARE
    EXEMPLE: pasare,elev, lup, fotbalist
    TERMENI
    4a.Termenii vagi se stabilesc în funcţie de faptul că se poate
    DUPA spune sau nu, în mod univoc, că un obiect aparţine extensiunii
    EXTENSIUNE termenului respectiv;
    EXEMPLE: tanar, film captivant, produs ieftin
    4b.Termenii precişi sunt cei în cazul cărora putem să ne
    pronunţăm în mod clar şi univoc dacă un obiect aparţine
    extensiunii unui astfel de termen.
     Din punct intensional termenii pot fi clasificaţi în:
    1a.Termenii absoluţi sunt cei care exprimă proprietăţi ale
    unor obiecte, putând fi înţelese în mod independent de alţi
    termeni;
    EXEMPLE: copac, minge, furnica
    1b.Termenii relativi exprimă o relaţie ce se stabileşte între
    anumiţi termeni, aceştia pierzând independenţa caracteristică
    Clasificarea termenilor absoluţi;

    termenilor EXEMPLE: consatean, subaltern, diriginte


    2a.Termen abstract desemneaza o insusire generală,
    independenta de un obiect sau clasa de obiecte
    EXEMPLE: bunatate, modestie
    2b.Termen concret desemneaza un obiect sau o insusire
    dependenta de un obiect sau clasa de obiecte
    EXEMPLE:farfurie, copil constiincios, egoist
    3a.Termenii pozitivi indică obiecte sau prezenţa unei
    proprietăţi;
    EXEMPLE:pahar, atent, sanatate
    3b.Termenii negativi indică absenţa unei proprietăţi;
    Din punct
    EXEMPLE: neatent, corigenta, pahar spart
    intensional
    4a.Termenii simpli (notini primare) funcţionează, din
    termenii pot punct de vedere logic, singuri;
    fi clasificaţi EXEMPLE: carte, punct, masina
    în: 4b.Termenii compuşi (notiuni derivate)sunt termenii
    construiţi cu ajutorul altora, în cadrul unui sistem.
    EXEMPLE:carte de povesti, punct de vedere, masina
    de cusut
    Aplicatii…

    S-ar putea să vă placă și