Sari la conținut

Amerindieni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Format:Grup etnic

Tinere femei mayașe

Locuitorii nativi ai celor două Americi sau amerindienii sunt locuitorii pre-columbieni ai continentului America, descendenții acestora și alte multe grupuri etnice care se identifică cu aceste grupuri de oameni.

Referirile la aceste grupuri de locuitori nativi sau indigeni ai Americilor cuprind, printre altele, "americani nativi", "primele națiuni", sau chiar denumirea, total incorecta geografic, data de către Cristofor Columb, "indieni", ultimul termen fiind astăzi nuanțat la rasa americano-indiană, indieni americani, amerindieni. In trecut, vocabularul popular includea termeni precum "indienii roșii" sau "pieile roșii'. In contexul contemporan al drepturilor omului si al postcolonialismului, astfel de expresii sunt considerate peiorative.

Amerindienii din Statele Unite ale Americii

Ameerindienii care traiesc in interiorul granitelor actuale ale Statelor Unite ale Americii (inclusiv populatiile indigene din Alaska si Hawaii) includ numeroase triburi si grupuri etnice, multe dintre reprezentand natiuni suverane distincte. Eticheta lingvistica pe care astfel de indivizi 'nativi' [Engl. Natives] aleg sa o foloseasca pentru a se descrie difera in functie de regiune si generatie. De exemplu, numerosi amerindieni nativi se identifica drept "indieni", in timp ce indivizii mai tineri se descriu deseori ca "indigeni". Termenii care ar trebui (sau nu) folositi de catre persoanele non-native conduc deseori la diverse controverse. Cu toate acestea, expresia "american nativ" [Engl. Native American] a fost adoptata, in spatiul anglofon, de numeroase grupuri academice si trusturi de presa, desi nu include, de regula, nativii americani din Hawaii sau pe cei din Alaska, precum Aleut, Yup'ik sau Inuit. Popoarele native din Canada sunt cunoscute ca "primele natiuni" [Engl. First Nations].

La momentul primului contact cu imigrantii vestici, culturile indigene era diferite fata de natura majoritar crestina si proto-industriala a civilizatiei din care proveneau imigrantii occidentali. Unele dintre culturile native din nord-est si sud-est erau, de exemplu, matriliniare si functionau ca sisteme colectiviste, cu totul nefamiliare europenilor. Majoritatea triburilor americane indigene intretineau terenurile de vanatoare si pe cele arabile in mod colectic, in beneficiul intregului trib. Europenii proveneau din culturi patriarhale, care dezvoltasera concepte cu totul diferite legate de drepturile individuale de proprietate. Diferențele culturale intre indigenii deja stabiliti in America de Nord si imigrantii europeni, combinate cu o dinamica complexa a diverselor aliante tribale, au creat tensiuni politice si au condus la numeroase violente sectare si la tulburari sociale pe o scara extinsa. Pe langa atrocitatile specifice razboiului, in care tehnologia avansata a europenilor le-a permis deseori masacrarea unor intregi triburi amerindieni intr-un timp relativ scurt, indigenii au suferit in urma unei mortalitati galopante cauzate de boli europene fata de care nu dobandisera imunitate. Se presupune, in acest sens, că epidemiile de variolă au cauzat cele mai multe decese in randul populatiei indigene, in ciuda faptului ca estimarile variaza semnificativ, de la un milion la 18 milioane de victime [1][2]. De asemenea, variola a fost folosită de imigranti ca arma biologică, de exemplu prin "darurirea" de paturi infectate in mod deliberat cu acest virus. [3][4][5]


Bibliografie

  • Cappel, Constance (). The Smallpox Genocide of the Odawa Tribe at L'Arbre Croche, 1763: The History of a Native American People. Lewiston, N.Y.: Edwin Mellen Press. ISBN 978-0-7734-5220-6. OCLC 175217515. 
  • Churchill, Ward (). A Little Matter of Genocide: Holocaust and Denial in the Americas, 1492 to the Present. San Francisco: City Lights Books. ISBN 978-0-87286-323-1. OCLC 35029491. 
  • Dean, Bartholomew (). „State Power and Indigenous Peoples in Peruvian Amazonia: A Lost Decade, 1990–2000”. În Maybury-Lewis, David. The Politics of Ethnicity: Indigenous Peoples in Latin American States. David Rockefeller Center series on Latin American studies, Harvard University. 9. Cambridge, Mass.: Harvard University/David Rockefeller Center for Latin American Studies. pp. 199–238. ISBN 0-674-00964-9. OCLC 427474742. 
  • Dean, Bartholomew; Levi, Jerome M. (). At the Risk of Being Heard: Identity, Indigenous Rights, and Postcolonial States. Ann Arbor: University of Michigan Press. ISBN 978-0-472-09736-4. OCLC 50841012. 
  • Dean, Bartholomew (). „Salt of the Mountain: Campa Asháninka History and Resistance in the Peruvian Jungle (review)”. The Americas. 62 (3): 464–466. doi:10.1353/tam.2006.0013. ISSN 0003-1615. 
  • Kane, Katie (). „Nits Make Lice: Drogheda, Sand Creek, and the Poetics of Colonial Extermination”. Cultural Critique. 42: 81–103. doi:10.2307/1354592. ISSN 0882-4371. 
  • Krech, Shepard III (). The Ecological Indian: Myth and History. New York: W.W. Norton Company. ISBN 978-0-393-04755-4. OCLC 318358852. 
  • Varese, Stefano; Ribeiro, Darcy () [2002]. Salt of the Mountain: Campa Ashaninka History and Resistance in the Peruvian Jungle. trans. Susan Giersbach Rascón. Norman: University of Oklahoma Press. ISBN 0-8061-3512-3. OCLC 76909908. 

Galerie foto

Referințe

  1. ^ Bruce E. Johansen (). The Native Peoples of North America. Rutgers University Press. ISBN 978-0-8135-3899-0. 
  2. ^ „Native American”. Encyclopædia Britannica. Accesat în . 
  3. ^ Crawford, Native Americans of the Pontiac's War, 245–250
  4. ^ Phillip M. White (). American Indian Chronology: Chronologies of the American Mosaic. Greenwood Publishing Group. p. 44. 
  5. ^ D. Hank Ellison (). Handbook of Chemical and Biological Warfare Agents. CRC Press. pp. 123–140. ISBN 0-8493-1434-8. 

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de amerindieni

Vezi și