Farman HF.20: Diferență între versiuni
m -</center> +</div>, -<center> +<div style="text-align:center"> |
|||
| Linia 47: | Linia 47: | ||
==Legături externe== |
==Legături externe== |
||
{{commons category| Farman HF.20}} |
{{commons category| Farman HF.20}} |
||
<center> |
<div style="text-align:center"> |
||
{| |
{| |
||
| {{Portal|Aviație}} |
| {{Portal|Aviație}} |
||
| Linia 53: | Linia 53: | ||
| {{Portal|Primul Război Mondial}} |
| {{Portal|Primul Război Mondial}} |
||
|} |
|} |
||
</ |
</div> |
||
{{DEFAULTSORT: Farman HF.20}} |
{{DEFAULTSORT: Farman HF.20}} |
||
[[Categorie:Avioane de antrenament]] |
[[Categorie:Avioane de antrenament]] |
||
Versiunea de la 28 septembrie 2017 19:43
| Farman HF.20 | ||
 - Farman HF.20 - | ||
| Tip | Avion de recunoaștere/antrenament (școală) | |
|---|---|---|
| Țară de origine |  Franța
| |
| Constructor | Fabrica de avioane Farman | |
| Zbor inaugural | 1913 | |
| Introdus | 1913 | |
| Stare | Retras din serviciul activ | |
| Beneficiar principal |  - Aéronautique Militaire
| |
| Alți beneficiari |  România - Corpul Aerian
| |
| Bucăți fabricate | ||
Modifică date / text  |
||
Farman HF.20 a fost un avion militar francez construit de de către Fabrica de avioane Henri Farman. A fost folosit ca avion de recunoaștere (observare) și bombardament ușor în prima parte Primului Război Mondial, ulterior fiind folosit ca avion de școală.
Avionul Farman HF.20 s-a aflat în înzestrarea escadrilelor din organica Corpului Aerian din Armata României, la începutul campaniei din anul 1916 fiind în evidență un număr de 5 bucăți, din care 2 în stare operațională. [1]: Anexa 10 [2]:pp. 85-125
Principii constructive
Farman HF.20 a fost proiectat într-o configurație biplan cu aripi cu anvergură diferită, având elice propulsivă (dispusă în spatele motorului). Motorul era de tip Gnome Lambda, răcit cu aer, de 80 CP. Avionul avea ampenaje clasice, cu un stabilizator dispus în partea posterioară, la nivelul aripii superioare, sub care era montată o direcție. Carlinga, care conținea motorul și spațiul pentru echipaj era amplasată între aripa superioară și cea inferioară. Trenul de aterizare era compus dintr-o pereche de roți duble în față, cu o patină montată între roți și patină în spate. Avionul era destinat pentru misiuni de recunoaștere, dar putea fi dotat și cu o mitralieră. [2]:pp. 89-92
Dezvoltarea
Primul Război Mondial
Operatori
Referințe și note
- ^ ***, România în războiul mondial 1916-1919. Volumul I. Documente-Anexe, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934-1940
- ^ a b Nicolae Balotescu, Dumitru Burlacu, Dumitru N. Crăciun, Jean Dăscălescu, Dumitru Dediu, Constantin Gheorghiu, Corneliu Ionescu, Vasile Mocanu, Constantin Nicolau, Ion Popescu-Rosetti, Dumitru Prunariu, Stelian Tudose, Constantin Ucrain, Gheorghe Zărnescu, Istoria Aviației Române, București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1984
Vezi și
- Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial
- Aviația în Primul Război Mondial
- Listă de aeronave militare ale Antantei
- Listă de aeronave militare ale Puterilor Centrale
