Biserica fortificată din Șaeș
| Ansamblul bisericii evanghelice fortificate | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 46°09′20″N 24°46′12″E / 46.1556°N 24.77002°E |
| Localitate | sat Șaeș; comuna Apold |
| Țara |  România |
| Adresa | 159 |
| Edificare | |
| Data finalizării | 1500 - 1525, sec. XVII - XIX |
| Clasificare | |
| Cod LMI | MS-II-a-A-16038 |
Modifică date / text  | |
Biserica evanghelică fortificată din Șaeș este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Șaeș, comuna Apold.[1]
Ansamblul este format din două monumente:
- Biserica evanghelică (cod LMI MS-II-m-A-16038.01)
- Incinta fortificată (fragmente), turn și spații de depozitare fortificate (cod LMI MS-II-m-A-16038.02)
Localitatea
[modificare | modificare sursă]Șaeș, mai demult Șaieș, Șaeșiu, Săieș, Șais, (în dialectul săsesc Schâs, Šâs, în germană Schaas, Schees, în maghiară Segesd) este un sat în comuna Apold din județul Mureș, Transilvania, România.
Denumirea maghiară a satului, Segesd, provine din cuvântul „seg”, acesta putând fi tradus ca „în spatele colinei”. Localitatea s-a numărat în ultimii 400 de ani printre cele mai înstărite așezări săsești din jurul Sighișoarei, proximitatea față de oraș aducându-i numeroase avantaje de-a lungul secolelor.
Biserica
[modificare | modificare sursă]După ce biserica romanică din Șaeș s-a prăbușit în 1802, ruinele au fost complet îndepărtate, iar pe locul lor s-a ridicat o biserică sală în stil neoclasic, cu cor îngustat și turn-clopotniță în partea de vest. Noua construcție a fost terminată în 1820. Fațadele turnului și bisericii prezintă o compoziție subtilă de pilaștri și cornișe. Turnul are un acoperiș piramidal cu învelitoare din țigle glazurate colorate și coif acoperit cu tablă.
Interiorul bisericii este definit de amenajarea sa unitară, uniformă, realizată într-o singură etapă de construcție. Deosebit de frumoasă este ușa de intrare, în stil empire.
Din fortificație se mai păstrează ruine ale zidului de incintă, un mic turn de apărare și o casă fortificată care a fost construită probabil pentru depozitarea proviziilor și a servit drept casă de rugăciuni în timpul construirii noii biserici. Din păcate această clădire este în pericol de prăbușire. De asemenea și biserica prezintă degradări diverse, unele chiar structurale, ambele clădiri având nevoie de măsuri urgente de reparații.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
- După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
- După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
- Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
- Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
- Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
- Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
- Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
- Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
- Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
- George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
- Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Imagini din exterior
[modificare | modificare sursă]
Imagini din interior
[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
