Myanmar

Myanmar,^[3]^[4] numită oficial Republica Uniunea Myanmar,^[4] cunoscută în limba română și ca Birmania (numele oficial până în 1989), este o țară din Asia de Sud-Est. Este țara cu cea mai mare suprafață din Asia de Sud-Est Continentală și avea o populație de 54 de milioane în 2017. Se învecinează cu Bangladesh și India la nord-vest, China la nord-est, Laos și Tailanda la est și Marea Andaman și Golful Bengal la sud. Capitală este Naypyidaw, iar cel mai mare oraș este Yangon.

Civilizațiile timpurii din zonă au fost orașele-stat Pyu vorbitoare de limbi tibeto-birmane din Myanmarul de Sus și regatele Mon din Myanmarul de Jos.^[5] În secolul al IX-lea poporul bamar a pătruns în valea superioară a Irrawaddy și, după înființarea în anii 1050 a Regatului Pagan, limba, cultura birmană și budismul Theravada au devenit treptat dominante în țară. Regatul Pagan a căzut din cauza invaziilor mongole și au apărut mai multe state luptând pentru hegemonie. În secolul al XVI-lea, reunificată de dinastia Taungoo, țara a devenit pentru o scurtă perioadă cel mai mare imperiu din istoria Asiei de Sud-Est.^[6] Dinastia Konbaung de la începutul secolului al XIX-lea conducea Myanmarul modern și a controlat pentru scurt timp și Manipur și Assam. Compania Britanică a Indiilor de Est a preluat controlul asupra Myanmarului după trei războaie anglo-birmane din secolul al XIX-lea, țara devenind o colonie britanică. După o scurtă ocupație japoneză în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, Myanmarul a fost recucerit de aliați. La 4 ianuarie 1948 Myanmarul și-a declarat independența.

Istoria post-independență a Myanmarului a continuat să fie frânată de tulburări și conflicte. Lovitura de stat din 1962 a dus la o dictatură militară în cadrul Partidului Programului Socialist din Birmania. La 8 august 1988 Revolta din 8888 a dus la o tranziție nominală la un sistem multipartid doi ani mai târziu, dar consiliul militar al țării a refuzat să cedeze puterea și continuă să conducă țara până în prezent. Țara rămâne distrusă de luptele interetnice dintre nenumăratele sale grupuri etnice și este scufundată într-unul dintre cele mai lungi războaie civile din lume. Națiunile Unite și alte câteva organizații au raportat încălcări consistente și sistemice ale drepturilor omului în țară.^[7] În 2011 junta militară a fost dizolvată oficial în urma alegerilor generale din 2010 și a fost instalat un guvern nominalmente civil. Aung San Suu Kyi și prizonierii politici au fost eliberați și au avut loc alegerile generale din Myanmar din 2015, ceea ce a condus la îmbunătățirea relațiilor externe și la relaxarea sancțiunilor economice,^[8] deși tratamentul minorităților etnice, în special în legătură cu conflictul Rohingya, a continuat să fie o sursă de tensiune internațională.^[9] După alegerile generale din Myanmar din 2020 în care partidul lui Aung San Suu Kyi a câștigat o majoritate clară în ambele camere, armata birmană (Tatmadaw) a preluat din nou puterea printr-o lovitură de stat.^[10] Lovitura de stat, care a fost condamnată pe scară largă de comunitatea internațională, a condus la proteste continue în Myanmar și a fost marcată de represiuni politice violente din partea armatei, precum și de izbucnirea unui război civil.^[11] De asemenea, armata a arestat-o pe Aung San Suu Kyi pentru a o scoate din viața publică și a acuzat-o de infracțiuni, de la corupție la încălcarea protocoalelor COVID-19; potrivit observatorilor independenți toate acuzațiile împotriva ei sunt „motivate politic”.^[12]

Myanmar este membru al Summit-ului Asiei de Est, al Mișcării Nealiniate, al ASEAN și al BIMSTEC, dar nu este membru al Commonwealth-ului Națiunilor, în ciuda faptului că a făcut odată parte din Imperiul Britanic. Myanmar este un partener de dialog al Organizației de Cooperare de la Shanghai. Țara este foarte bogată în resurse naturale, precum jad, pietre prețioase, petrol, gaze naturale, tec și alte minerale, precum și dotată cu energie regenerabilă, având cel mai mare potențial de energie solară în comparație cu alte țări din bazinul Mekongului.^[13] Cu toate acestea, Myanmar a suferit de multă vreme de instabilitate, violență fracțională, corupție, infrastructură slabă, precum și o istorie lungă de exploatare colonială, cu puțină atenție pentru dezvoltarea umană.^[14] În 2013 PIB-ul său (nominal) a fost de 56,7 miliarde de dolar și PIB-ul său (PPA) de 221,5 miliarde de dolari.^[15] Diferența de venituri din Myanmar este printre cele mai mari din lume, deoarece o mare parte a economiei este controlată de apropiații juntei militare.^[16] Myanmar este una dintre cele mai puțin dezvoltate țări; în 2020, conform Indicelui de dezvoltare umană, se situa pe locul 147 din 189 de țări în ceea ce privește dezvoltarea umană, cea mai scăzută din Asia de Sud-Est. Din 2021, peste 600.000 de persoane erau strămutate în Myanmar din cauza creșterii violenței după lovitura de stat, peste 3 milioane de persoane având nevoie de asistență umanitară.^[17]

Originea și istoria numelui

În 1989, țara și-a schimbat oficial versiunea engleză a numelui din Burma în Myanmar (împreună cu schimbarea denumirii multor localități, cum a fost și cazul capitalei, din Rangoon în Yangon). Denumirea oficială a țării în limba birmană, Myanma, a rămas neschimbată. Schimbarea denumirilor s-a dovedit a fi controversată politic, văzută de unii ca fiind mai puțin permisivă minorităților și nepedagogică.

Organizația Națiunilor Unite utilizează ca denumire scurtă „Myanmar” și ca denumire completă „Republica Uniunii Myanmar”. În textele Uniunii Europene se recomandă folosirea formei „Myanmar/Birmania”.^[18]

Istoria

Pagode la Bagan, capitala Regatului Pagan din vechime

Inițial, un regat independent, în 1824-26, 1851-52 și 1885-86 Burma a fost invadată de Imperiul Britanic și a devenit parte a Indiei. Japonezii i-au alungat pe britanici împreună cu Aung San^⁠(d) și au ocupat țara în timpul celui de-al doilea Război mondial, dar a fost reocupată de britanici în 1945.

În 1948 națiunea a devenit suverană, cunoscută ca Uniunea Burma, cu U Nu^⁠(d) primul prim ministru. Guvernarea democratică s-a terminat în 1962 cu o lovitură de stat militară condusă de generalul Ne Win^⁠(d). Ne Win^⁠(d) a condus țara aproape 26 de ani. În 1990 s-au ținut alegeri libere pentru prima dată în aproape 30 de ani, însă victoria LND^⁠(d), partidul lui Aung San Suu Kyi a fost anulată de militari care au refuzat să predea puterea.^[19]

Una din cele mai proeminente personalități din istoria birmaneză a secolului XX este fondatorul armatei și luptător pentru libertate, generalul Aung San^⁠(d), un student transformat în activist al LND^⁠(d), a cărui fiică este laureata Premiului Nobel pentru pace și o imagine a păcii, libertății și democrației, Aung San Suu Kyi, acum arestată la domiciliu. A treia dintre cele mai recunoscute personalități pe plan mondial este U Thant, care a fost secretar general al ONU pentru două mandate, foarte respectat prin istoria Organizației Națiunilor Unite.

Guvern și politică

Aung San Suu Kyi cu Barack Obama și Hillary Clinton în peroada liberalizării politice în Myanmar

Myanmar funcționează de jure ca o republică unitară în conformitate cu constituția sa din 2008. Dar în februarie 2021 guvernul civil condus de Aung San Suu Kyi a fost destituit de către armată. În februarie 2021 armata din Myanmar a declarat stare de urgență pentru un an, iar prim-vicepreședintele Myint Swe a devenit președintele interimar al Myanmarului și a predat puterea comandantului șef al serviciilor de apărare Min Aung Hlaing, iar acesta și-a asumat rolul de președinte al Consiliului Administrației de Stat, iar apoi cel de prim-ministru. Președintele Myanmarului acționează în calitate de șef de stat de jure, iar președintele Consiliului Administrației de Stat acționează ca șeful de facto al guvernului.^[20]

Geografie

Myanmar este localizat între Bangladesh și Thailanda, având la nord China și India la nord-vest, cu litoral la Golful Bengal și Marea Andaman. Țara are o suprafață totală de 678.500 km², din care aproape jumătate sunt păduri. Din punct de vedere topographic, țara are munți de-a lungul graniței sale cu India și China și în vest, care înconjură o zonă centrală joasă în jurul râului Ayeyarwady^⁠(d), care formează o deltă fertilă la vărsarea sa în mare. Majoritatea populației locuiește în zona joasă din centrul țării.

Diviziuni administrative

Myanmar este împărțit în șapte regiuni și șapte state, bazate pe grupările etnic dominante. Regiunile sunt în principal birmaneze, în timp ce statele sunt formate predominant din alte grupări etnice.

Nr.	Stat	Districte	Municipii	Orașe	Cartiere	Grupări de sate	Sate
1	Statul Kachin	3	18	20	116	606	2630
2	Statul Kayah	2	7	7	29	79	624
3	Statul Kayin	3	7	10	46	376	2092
4	Statul Chin	2	9	9	29	475	1355
5	Regiunea Sagaing	8	37	37	171	1769	6095
6	Regiunea Tanintharyi	3	10	10	63	265	1255
7	Regiunea Bago	4	28	33	246	1424	6498
8	Regiunea Magway	5	25	26	160	1543	4774
9	Reginea Mandalay	7	31	29	259	1611	5472
10	Statul Mon	2	10	11	69	381	1199
11	Statul Rakhine	4	17	17	120	1041	3871
12	Regiunea Yangon	4	45	20	685	634	2119
13	Statul Shan	11	54	54	336	1626	15513
14	Regiunea Ayeyarwady	6	26	29	219	1912	11651
	Total	63	324	312	2548	13742	65148

Economia

Economia este într-o formă foarte săracă, din cauza lipsei de organizare a guvernului.

În anul 2012, doar în jur de un milion de persoane aveau conexiuni la telefonie mobilă și doar aproximativ 400.000 de persoane aveau acces la Internet.^[21]

Moneda

Articol principal: Kyat.

Bancnotă cu valoare nominală de 35 kyat (avers)

Kyat (în limba birmană: , se pronunță: [cia]) este unitatea monetară a statului Myanmar. Codul său ISO 4217 este MMK. Un kiat se divide în 100 pyas („sutimi”).

La data de 15 august 2011, ratele de schimb erau următoarele:

1 euro = 9,1996 kyat;
1 kyat = 0,1087 euro;
1 dolar USA ≈ 6,3703 kyat;
1 kyat ≈ 0,157 dolari USA.

Demografia

Grupul etnic dominant îl constituie birmanezii. Limba birmană e o limbă tibeto-birmană. 10% din populație sunt descendenți Shan^⁠(d), care vorbesc Shan^⁠(d), o limba tai-kadai. Karen (kayin) constituie până la 7% din populație. Ceilalți sunt Rakhine^⁠(d) (arakan), chinezi, mon și indieni.

Birmana este limba oficială în Myanmar. Engleza se vorbește în general ca a doua limbă. Budismul therevada este religia majorității populației etnic birmaneze (și rakhine), shan, mon și chineze, în timp ce creștinismul este dominant printre karen. Indienii practică hinduismul sau islamul.

Rata natalității: 17.91‰; rata mortalității: 9.8‰ ; rata fertilității: 1.98 copii născuți/femeie.

Cultura

Majoritatea populației, atât bărbații cât și femeile, poartă Longyis^⁠(d) sau un fel de Sarong^⁠(d).

Birmania în cultura populară

Articol principal: Zile birmaneze.

Acțiunea nuvelei Zile birmaneze, scrisă de George Orwell, are loc în orașul ficțional Kyauktada, din Birmania stăpânită de Imperiul Britanic, la începutul secolului XX.

Referințe

^ World Bank Open Data, accesat în 8 aprilie 2019
^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Horia C. Matei (2005). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. p. 333. ISBN 978-973-7839-38-1.
^ ^a ^b Myanmar pe mae.ro. Citat:
„Numele oficial al țării a cunoscut, de-a lungul anilor, numeroase modificări (Birmania, Uniunea Birmană, Republica Socialistă a Uniunii Birmane, Uniunea Myanmar, Republica Uniunea Myanmar)”
^ O'Reilly, Dougald JW (2007). Early civilizations of Southeast Asia. United Kingdom: Altamira Press. ISBN 978-0-7591-0279-8.
^ Lieberman, p. 152
^ „Burma”. Human Rights Watch. Accesat în 6 iulie 2013.
^ Madhani, Aamer (16 noiembrie 2012). „Obama administration eases Burma sanctions before visit”. USA Today.
^ Greenwood, Faine (27 mai 2013). „The 8 Stages of Genocide Against Burma's Rohingya | UN DispatchUN Dispatch”. Undispatch.com. Accesat în 13 aprilie 2014.
^ „Myanmar military takes control of country after detaining Aung San Suu Kyi” (în engleză). BBC News. 1 februarie 2021. Accesat în 1 februarie 2021.
^ Wee, Sui-Lee (5 decembrie 2021). „Fatalities Reported After Military Truck Rams Protesters in Myanmar”. The New York Times.
^ Ratcliffe, Rebecca (6 decembrie 2021). „Myanmar's junta condemned over guilty verdicts in Aung San Suu Kyi trial”. The Guardian.
^ Vakulchuk, Roman; Kyaw Kyaw Hlaing; Edward Ziwa Naing; Indra Overland; Beni Suryadi and Sanjayan Velautham (2017).
^ Wong, John (martie 1997). „Why Has Myanmar not Developed Like East Asia?”. ASEAN Economic Bulletin. 13 (3): 344–358. doi:10.1355/AE13-3E. JSTOR 25773443.
^ „Burma (Myanmar)”. World Economic Outlook Database. International Monetary Fund.
^ Eleven Media (4 septembrie 2013). „Income Gap 'world's widest'”. The Nation. Arhivat din original la 15 septembrie 2014. Accesat în 15 septembrie 2014.
^ „Issue Brief: Dire Consequences: Addressing the Humanitarian Fallout from Myanmar's Coup - Myanmar”. ReliefWeb. 21 octombrie 2021.
^ Lista țărilor, a teritoriilor și a monedelor din Ghidul de redactare interinstituțional al Uniunii Europene, publications.europa.eu
^ Khin Kyaw Han (1 februarie 2003). „1990 MULTI-PARTY DEMOCRACY GENERAL ELECTIONS”. National League for Democracy. iBiblio.org. Accesat în 11 iulie 2006.
^ Phillips, Kimberley (20 februarie 2021). „The last thing the Myanmar people need is false hope”. The Canberra Times. Accesat în 23 februarie 2021.
^ Țara cu cea mai mică rată de penetrare a telefoniei mobile din lume Arhivat în 1 iunie 2012, la Wayback Machine., 30 mai 2012, Bogdan Biszok, Capital, accesat la 31 mai 2012

Legături externe

Materiale media legate de Myanmar la Wikimedia Commons

en A Closer Look at Burma's Ethnic Minorities Arhivat în 3 decembrie 2011, la Wayback Machine., Jan. 30, 2009, Hannah Beech, TIME
en myanmar.gov.mm
Burma la The World Factbook
Burma Arhivat în 5 decembrie 2009, la Wayback Machine. from UCB Libraries GovPubs
Myanmar pe Curlie
Myanmar at Encyclopædia Britannica
Date geografice legate de Myanmar la OpenStreetMap
Atlasul Wikimedia pentru Myanmar
Myanmar, țara aurului, 9 august 2006, Descoperă

[962545a849697ea0338b4a7f2a7dc7b1-1] World Bank Open Data, accesat în 8 aprilie 2019

[8f499ad3b3f4fbe732a4b253ad107af9-2] ttps://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[ESL05-3] Horia C. Matei (2005). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. p. 333. ISBN 978-973-7839-38-1.

[mae-4] Myanmar pe mae.ro. Citat:
„Numele oficial al țării a cunoscut, de-a lungul anilor, numeroase modificări (Birmania, Uniunea Birmană, Republica Socialistă a Uniunii Birmane, Uniunea Myanmar, Republica Uniunea Myanmar)”

[5] O'Reilly, Dougald JW (2007). Early civilizations of Southeast Asia. United Kingdom: Altamira Press. ISBN 978-0-7591-0279-8.

[6] Lieberman, p. 152

[UNHR-7] „Burma”. Human Rights Watch. Accesat în 6 iulie 2013.

[Easing-8] Madhani, Aamer (16 noiembrie 2012). „Obama administration eases Burma sanctions before visit”. USA Today.

[MinorityTreatment-9] Greenwood, Faine (27 mai 2013). „The 8 Stages of Genocide Against Burma's Rohingya | UN DispatchUN Dispatch”. Undispatch.com. Accesat în 13 aprilie 2014.

[:3-10] „Myanmar military takes control of country after detaining Aung San Suu Kyi” (în engleză). BBC News. 1 februarie 2021. Accesat în 1 februarie 2021.

[11] Wee, Sui-Lee (5 decembrie 2021). „Fatalities Reported After Military Truck Rams Protesters in Myanmar”. The New York Times.

[12] Ratcliffe, Rebecca (6 decembrie 2021). „Myanmar's junta condemned over guilty verdicts in Aung San Suu Kyi trial”. The Guardian.

[13] Vakulchuk, Roman; Kyaw Kyaw Hlaing; Edward Ziwa Naing; Indra Overland; Beni Suryadi and Sanjayan Velautham (2017).

[14] Wong, John (martie 1997). „Why Has Myanmar not Developed Like East Asia?”. ASEAN Economic Bulletin. 13 (3): 344–358. doi:10.1355/AE13-3E. JSTOR 25773443.

[imf2-15] „Burma (Myanmar)”. World Economic Outlook Database. International Monetary Fund.

[IncomeGap-16] Eleven Media (4 septembrie 2013). „Income Gap 'world's widest'”. The Nation. Arhivat din original la 15 septembrie 2014. Accesat în 15 septembrie 2014.

[17] „Issue Brief: Dire Consequences: Addressing the Humanitarian Fallout from Myanmar's Coup - Myanmar”. ReliefWeb. 21 octombrie 2021.

[18] Lista țărilor, a teritoriilor și a monedelor din Ghidul de redactare interinstituțional al Uniunii Europene, publications.europa.eu

[19] Khin Kyaw Han (1 februarie 2003). „1990 MULTI-PARTY DEMOCRACY GENERAL ELECTIONS”. National League for Democracy. iBiblio.org. Accesat în 11 iulie 2006.

[20] Phillips, Kimberley (20 februarie 2021). „The last thing the Myanmar people need is false hope”. The Canberra Times. Accesat în 23 februarie 2021.

[cp2012-05-31-21] Țara cu cea mai mică rată de penetrare a telefoniei mobile din lume Arhivat în 1 iunie 2012, la Wayback Machine., 30 mai 2012, Bogdan Biszok, Capital, accesat la 31 mai 2012

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]