Sari la conținut

Freeman J. Dyson

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Freeman Dyson)
Freeman J. Dyson
Date personale
Nume la naștereFreeman John Dyson Modificați la Wikidata
Născut[14][15][16][17] Modificați la Wikidata
Crowthorne, Anglia, Regatul Unit[18] Modificați la Wikidata
Decedat (96 de ani)[19][20] Modificați la Wikidata
Princeton, New Jersey, SUA[21][3] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluifalling from height[*][[falling from height (cause of death)|​]][22] Modificați la Wikidata
PărințiGeorge Dyson[*][[George Dyson (English composer (1883-1964))|​]][3]
Mildred Atkey[*][[Mildred Atkey (1880 - 1975)|​]][23] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuVerena Huber-Dyson[*][[Verena Huber-Dyson (Swiss-American mathematician (1923-2016))|​]] (–)[3] Modificați la Wikidata
CopiiEsther Dyson[*][[Esther Dyson (Swiss-American journalist)|​]]
George Dyson[*][[George Dyson (istoric american)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Unit
 Statele Unite ale Americii (–) Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
fizician teoretician[*]​
fizician nuclearist[*]​
profesor universitar[*]​
statistician
fizician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[24][25][26] Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăStatele Unite ale Americii  Modificați la Wikidata
Domeniufizică matematică
Fizica stării solide[1]
matematică[1]  Modificați la Wikidata
Număr Erdős2  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea din Birmingham[2]
Institute for Advanced Study[2]
Universitatea Cornell[3][2]
Imperial College London[3]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea Cambridge[3]
Winchester College[*][[Winchester College (boarding school in Winchester, Hampshire, England, UK)|​]][3]
Trinity College[3]
Twyford School[*]​[3]
Winchester College[*][[Winchester College (boarding school in Winchester, Hampshire, England, UK)|​]][3]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Academia Franceză de Științe
Accademia Nazionale dei Lincei
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]​
Bayerische Akademie der Wissenschaften[*][[Bayerische Akademie der Wissenschaften (academy of sciences)|​]]
Academia Americană de Arte și Științe[*]​
Academia Rusă de Științe
American Philosophical Society[*][[American Philosophical Society (American scholarly organization and learned society)|​]][4]
Societatea Americană de Fizică[4]  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruSferă Dyson
Disturbing the Universe[*][[Disturbing the Universe (book by Freeman Dyson)|​]][5]
Infinite in All Directions[*][[Infinite in All Directions (book by Freeman Dyson, subtitled Gifford lectures given at Aberdeen, Scotland, April-November 1985)|​]][5]
Dyson conjecture[*][[Dyson conjecture (Theorem about the constant term of certain Laurent polynomials)|​]]
Copac Dyson
Dyson's eternal intelligence[*][[Dyson's eternal intelligence (concept of immortal society of intelligent beings in an open universe)|​]]
Dyson's transform[*][[Dyson's transform (technique in additive number theory)|​]]
Dyson series[*][[Dyson series (perturbative expansion of the time evolution operator in the interaction picture)|​]]
Dyson equation[*][[Dyson equation |​]]
Crank conjecture[*][[Crank conjecture (term coined by Freeman Dyson to explain congruence patterns in integer partitions)|​]]
Schwinger–Dyson equation[*][[Schwinger–Dyson equation (equations for correlation functions in QFT)|​]]
The Sun, the Genome and the Internet[*][[The Sun, the Genome and the Internet (book by Freeman Dyson)|​]]
The Scientist as Rebel[*][[The Scientist as Rebel (book by Freeman Dyson)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiTempleton Prize[*][[Templeton Prize (religious award)|​]] ()[3]
prix Henri-Poincaré[*][[prix Henri-Poincaré (award in mathematical physics)|​]] ()
Oersted Medal[*][[Oersted Medal (award conferred by the American Association of Physics Teachers)|​]] ()[6]
Enrico Fermi Award[*][[Enrico Fermi Award (award conferred by the United States Department of Energy)|​]] ()[3]
Lorentzmedaille[*][[Lorentzmedaille (award)|​]] ()[3]
Premiul Harvey[*]​ ()[7]
Medalia Hughes[*]​ ()[3]
Medalia Max Planck[*]​ ()[3]
Lista laureaților Premiului Wolf pentru fizică ()[8]
Josiah Willard Gibbs Lectureship[*][[Josiah Willard Gibbs Lectureship (American mathematics award (1923-))|​]] ()[3]
medalia Matteucci[*]​ ()
J. Robert Oppenheimer Memorial Prize[*][[J. Robert Oppenheimer Memorial Prize (prize awarded by the Center for Theoretical Studies, University of Miami)|​]] ()
Premiul Dannie Heinemann pentru fizică matematică[*]​ ()[9]
Premia imeni I. Ia. Pomeranciuka[*][[Premia imeni I. Ia. Pomeranciuka (Russian award for theoretical physics)|​]] ()
honorary doctor of Yeshiva University[*][[honorary doctor of Yeshiva University |​]]
honorary doctorate from Princeton University[*][[honorary doctorate from Princeton University |​]]
honorary doctorate of the University of Glasgow[*][[honorary doctorate of the University of Glasgow |​]]
Membru al Societății Regale[*]​ ()[10]
Joseph A. Burton Forum Award[*][[Joseph A. Burton Forum Award (award established in 1974, presented by the American Physical Society)|​]] ()[11]
Harkness Fellowship[*][[Harkness Fellowship (research fellowship awarded by the Commonwealth Fund)|​]] ()
Great Immigrants Award[*][[Great Immigrants Award (Award issued by the Carnegie Corporation of New York to celebrate immigrant contributions to American life)|​]] ()[12]
Andrew Gemant Award[*][[Andrew Gemant Award (annually recognizes the accomplishments of a person who has made significant contributions to the cultural, artistic, or humanistic dimension of physics)|​]] ()[13]  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Freeman John Dyson (n. , Crowthorne, Anglia, Regatul Unit – d. , Princeton, New Jersey, SUA) a fost un fizician teoretician și matematician american de origine britanică. A adus contribuții fundamentale în teoria cuantică a câmpurilor, fizica materiei condensate, astrofizică, fizică și tehnologie nucleară, fizică matematică. Este membru al Institute for Advanced Study din Princeton, New Jersey, din 1953.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Familia

[modificare | modificare sursă]

Tatal lui Dyson era compozitorul englez Sir George Dyson; mama sa a urmat dreptul, dar după ce s-a născut Dyson a lucrat ca asistent social.[27] Deși are același nume de familie ca astromnomul Frank Watson Dyson, nu este rudă cu acesta. Freeman considera că popularitatea astronomului cu același nume de familie i-a starnit indirect interesul pentru știință.

Dyson are sase copii, doi dintre ei (Esther și George), cu prima sa soție, matematicianul Verena Huber-Dyson, iar celilalți patru din a doua căsătorie, cea din 1958 cu atleta Imme Dyson.[28] Din cauză că unii dintre copii ai săi nu au fost recunoscuți ca cetățeni britanici a renunțat la cetățenia britanică, și a devenit un cetățean american naturalizat.[29][30]

Fiica cea mare a lui Esther este un consultant de tehnologie digitală. Fiul George este un istoric al științei.[31] Una dintre cărțile scrise de el este Proiectul Orion: Atomică spațială 1957-1965.

Prietenii și colegii îl descriu ca fiind timid și modest. „Am sentimentul că, atunci când se formează un consens ca întărirea gheții pe pe un lac, Dyson va face tot posibilul pentru a ciobi gheața,” a spus laureatul premiului Nobel pentru fizica Steven Weinberg. Prietenul lui, neurologul și autorul Oliver Sacks, a spus:. "Un cuvânt preferat al lui Freeman despre a face știință și de a fi creativ este cuvântul „subversiv”. El simte ca este destul de important nu numai să nu fie ortodox, dar să fie subversiv, iar el a făcut asta toată viața."[28]

Cariera

[modificare | modificare sursă]

Deși Dyson a castigat numeroase premii științifice, nu a câștigat niciodată un Premiu Nobel, care l-a făcut pe laureatul premiului Nobel pentru fizica Steven Weinberg să constate că Comitetul Nobel l-a „jecmănit” pe Dyson. Dyson a răspuns: „Cred ca este aproape adevărat, fără excepție, dacă doriți să câștige un Premiu Nobel, trebuie să fii în centrul atenției, să te concentrezi asupra unei probleme profunde și importante și să lucrezi la ea timp de 10 ani. Acesta nu era stilul meu”.[28]

Dyson a studiat la Winchester College între anii 1936 și 1941. Pe 4 mai 2011 a primit (ca unul din cei 20 Old Wykehamists distinși) cel mai mare onor pe care îl putea acorda. După studii a lucrat ca analist pentru RAF Bomber Command la RAF Wyton în timpul celui De-Al Doilea Război Mondial. Acolo, împreună cu Patrick Blackett (ulterior Lord Blackett OM PRS), Cecil Gordon, C. H. Waddington, Owen Wansbrough-Jones, Frank Yates și Jacob Bronowski, a creat ceea ce va fi cunoscut mai târziu sub numele de cercetare operațională.[32] După război, a obținut gradul BA în matematică de la Universitatea Cambridge (1945) și a predat la Trinity College, Cambridge între anii 1946 și 1949. În 1947 s-a mutat în Statele Unite, iar în 1951 a predat la Universitatea Cornell ca profesor de fizică fără a avea doctoratul. În 1953, a ocupat un post la Institute for Advanced Study în Princeton, NJ. În 1957, a devenit un cettățean naturalizat al Statelor Unite.

Dyson este bine cunoscut[33] pentru demonstrarea din 1949 a formulelor electrodinamicii cuantice, care existau la acea vreme: diagramele lui Richard Feynman și metoda de operare dezvoltată de Julian Schwinger și Sin-Itiro Tomonaga. Dyson a fost prima persoană (după Feynman) care a apreciat puterea diagramelor Feynman, și lucrarea sa din 1949 (scrisă în 1948) a fost prima care le utilizează. El a spus că diagramele Feynman nu erau doar un instrument de calcul, dar și o teorie de fizică. El a dezvoltat normele pentru diagrame care au rezolvat în totalitate problema renormalizării. În lucrările și prelegerile sale Dyson a prezentat teoriile lui Feynman de electrodinamică cuantică, într-o formă care alți fizicieni ar putea să o înțeleagă și a facilitat acceptarea teoriilor lui Feynman de comunitea fizicii. Robert Oppenheimer, în special, a fost convins de către Dyson că noua teorie Feynman a fost la fel de valabile ca cele a lui Schwinger și Tomonaga. Oppenheimer l-a recompensat pe Dyson cu un post pe viață la Institutul pentru Studii Avansate, „pentru a-mi demonstra că greșesc”.[34]

În același an, Dyson a inventat seria Dyson.[35] A fost lucrarea care l-a determinat John Ward să modifice la formula identitatea Ward.[36]

Dyson a lucrat în mai multe domenii matematice, cum ar fi topologia, analiza, teoria numerelor și matrici aleatoare.[37] Există o poveste interesantă care implică cunoștințele sale despre matrici aleatoare. Teoreticianul numerelor Hugh Montgomery a fost în vizită la Institutul pentru Studii Avansate și s-a gândit la o formulă pentru distanța dintre zerouri consecutive ale funcției zeta Riemann. El a arătat formulă pentru a matematicianului Atle Selberg care a declarat că semăna cu o formulă de fizică matematice și ar trebui să i-o arate lui Dyson, care a recunoscut-o ca formulă pentru valorile proprii ale unei matrice aleatoare Hermitian. Acest lucru sugerează că ar putea fi o legătură între distribuirea numerelor prime 2,3,5,7,11, ... și mecanica cuantică.[38].

Din 1957 până în 1961 a lucrat la Proiectul Orion, care propunea posibilitatea de zbura în spațiu folosind propulsia nucleară. Un prototip a fost demonstrat folosind explozivi convenționali, dar Tratatul interzicerii testelor nucleare în care a fost implicat și pe care l-a sprijinit, a interzis testarea armelor nucleare, altele decât subterane, iar acest lucru a determinat ca proiectul să fie abandonat.

În 1958 a condus echipa de design pentru TRIGA, un reactor nuclear mic și sigur utilizat în întreaga lume în spitale și universități pentru producerea de izotopi.

A prezentat o lucrare la un seminat în 1966 când, împreună cu Andrew Lenard și independent Elliott H. Lieb și Walter Thirring, el a demonstrat riguros că principiul excluderii joacă rolul principal în stabilitatea unei mase de materie.[39] Prin urmare, nu repulsia electromagnetică dintre electroni și nucleu este responsabilă pentru două blocuri de lemn plasate una peste care nu sunt unite într-o singură piesă, ci mai degrabă este principiul excludere aplicat electronilor și protonilor care generează forța normală. În fizica materiei condensate, Dyson a mai studiat fazele tranziției modelului Ising într-o dimensiune și valurile rotative[37]

În jurul anului 1979, Dyson a lucrat cu Institutul pentru Analiza energiei în studii despre climă. Grupul se afla sub conducerea lui Alvin Weinberg, un pionier al mai multor discipline legate de studierea climei, inclusiv un grup bine dezvoltat de biologie.[40] De asemenea, în cursul anilor 1970, Dyson a lucrat la studii climatice, efectuate de JASON.[28]

În 1998, Dyson s-a alăturat consiliului de administrație al Solar Electric Light Fund. Din 2003, Dyson este președintele Institutului de Studii Spațiale, organizație fondată de Gerard K. O'Neill. Dyson este membru pe termen lung al JASON.

Dyson a fost un contribuitor important al New York Review of Books. A publicat acolo 47 de articole.

Premii și onoruri

[modificare | modificare sursă]

În 1952 a fost ales membru al Royal Society.[41]

A fost distins cu Medalia Lorentz în 1966, medalia Max Planck în 1969 și Premiul Harvey în 1977.

În 1977, Dyson l-a supervizat pe studentul John Aristotle Phillips de la Princeton într-o lucrare de licență care schița un design credibil pentru o armă nucleară. Aceasta i-a adus porecla de Phillips A-Bomb Kid.

În anul universitar 1984-1985 a ținut prelegeri la universitatea Gifford din Aberdeen, care a dus la crearea cărții „Infinit în toate direcțiile”.

În 1989, Dyson a predat la Universitatea Duke. În același an, el a fost ales ca membru de onoare al Trinity College, Universitatea din Cambridge.

Dyson a publicat o serie de colecții de speculații și observații despre tehnologie, știință, și viitor. În 1996 el a fost distins cu Premiul Lewis Thomas pentru Știință .

În 1993, Dyson a primit premiul Enrico Fermi.

În anul 2000, Dyson a fost distins cu Premiul Templeton pentru progres înreligie.

În 2003, Dyson a fost distins cu Premiul Festivalul de Tehnologie din Telluride, Colorado.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ a b c https://www.ias.edu/scholars/dyson  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p MacTutor History of Mathematics archive 
  4. ^ a b Notable Names Database 
  5. ^ a b https://www.britannica.com/facts/Freeman-Dyson  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ https://www.aapt.org/programs/awards/oersted.cfm  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ https://harveypz.net.technion.ac.il/harvey-prize-laureates/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ https://wolffund.org.il/freeman-j-dyson/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ Dannie Heineman Prize for Mathematical Physics (în engleză), Societatea Americană de Fizică, accesat în  
  10. ^ „Freeman Dyson”, Directory of Fellows of the Royal Society (în engleză), Societatea Regală din Londra 
  11. ^ https://www.aps.org/programs/honors/prizes/burton.cfm, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ^ https://www.carnegie.org/awards/great-immigrants/2007-great-immigrants/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  13. ^ https://www.aip.org/aip/awards/gemant-award/freeman-dyson  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  14. ^ MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  15. ^ Freeman J. Dyson, Babelio 
  16. ^ Freeman Dyson, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  17. ^ Freeman Dyson, SNAC, accesat în  
  18. ^ „Freeman J. Dyson”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  19. ^ Renowned Mathematician And Physicist Freeman Dyson Has Died At Age 96 (în engleză), Maine Public Broadcasting Network[*][[Maine Public Broadcasting Network (PBS and NPR member networks serving Maine, United States)|​]], , accesat în  
  20. ^ Freeman Dyson Dies at 96; Wrestled With Questions of Physics and Morality (în engleză), The New York Times, , accesat în  
  21. ^ Muere a los 96 años el legendario físico y matemático Freeman Dyson (în spaniolă), Los Tiempos[*][[Los Tiempos |​]], accesat în  
  22. ^ https://www.washingtonpost.com/local/obituaries/freeman-dyson-a-visionary-and-renaissance-physicist-dies-at-96/2020/02/28/0ba462e0-5a58-11ea-ab68-101ecfec2532_story.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  23. ^ Genealogics 
  24. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  25. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  26. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  27. ^ Wild River Review Interview by Joy E. Stocke
  28. ^ a b c d Dawidoff, Nicholas. The Civil Heretic. The New York Times. 25 martie 2009
  29. ^ „Scientist wins m religion prize”. BBC News. . Accesat în . 
  30. ^ Freeman Dyson: Disturbing the universe, pg 131, "I had finally become an American...The decision to abjure my allegiance to Queen Elizabeth might have been a difficult one, but the Queen's ministers made it easy for me."
  31. ^ See excerpt from Digerati: Encounters with the Cyber Elite Arhivat în , la Wayback Machine. by John Brockman (HardWired Books, 1996)
  32. ^ "A Failure of Intelligence", Essaeu înn Technology Review (noiembrie–decembrie 2006)
  33. ^ F. J. Dyson, The radiation theories of Tomonaga, Schwinger, and Feynman, Phys. Rev. 75, 486-502 (1949).
  34. ^ Perturbând Universul, Freeman Dyson.
  35. ^ F. J. Dyson, The S matrix in quantum electrodynamics, Phys. Rev. 75, 1736-1755 (1949)
  36. ^ J. C. Ward, An identity in quantum electrodynamics, Phys. Rev. 78, 182 (1950). [Notă: Această scrisoare a lui Ward începe cu "A fost dovedit recent de Dyson..."]
  37. ^ a b See F. J. Dyson, E. H. Lieb, Selected papers by Freeman Dyson, AMS (1996).
  38. ^ Prime Obsession, John Derbyshire, 2004
  39. ^ F. J. Dyson, A. Lenard, J. Math. Phys. 8, 3, 423-434 (1967); F. J. Dyson, A. Lenard, J. Math. Phys., 9, 5, 698-711 (1968); E. H. Lieb, W. Thirring, Phys. Rev. Lett. 35, 687-689 (1975)
  40. ^ "Freeman Dyson Takes On The Climate Establishment" Arhivat în , la Wayback Machine., interview published 2 iunie 2009 by Yale University's Environment 360
  41. ^ „Fellowship”. Royal Society. Accesat în . 

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


v • d • m
Lista laureaților premiului Wolf pentru fizică
Anii 1970
Anii 1980
Anii 1990
Anii 2000
Anii 2010
Anii 2020
Agricultură · Arte · Chimie · Fizică · Matematică · Medicină
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Freeman_J._Dyson&oldid=16565617