calc

Vezi și : calc-, calç

română

Etimologie

Din franceză calque.

Pronunție

• AFI: /ˈkalk/

Substantiv

Declinarea substantivului calc
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	calc	calcuri
Articulat	calcul	calcurile
Genitiv-Dativ	calcului	calcurilor
Vocativ	calcule	calcurilor

1. copia pe hârtie de calc a unui desen; decalc.
2. fenomen lingvistic care constă în atribuirea de sensuri noi, după model străin, cuvintelor existente în limbă ori în formarea unor cuvinte ori expresii noi prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte străine; decalc.

Cuvinte derivate

• semicalc

Cuvinte compuse

• hârtie de calc

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din călca.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru călca.
2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru călca.

Anagrame

• clac

Referințe

• DEX '98 via DEX online

---

engleză

(English)

Etimologie

1. Din „calculus”.
2. Din „calculator”.
3. Din „calculation”.

Pronunție

• AFI: /kælk/

Abreviere

calc

1. abreviere pentru calculus.
2. abreviere pentru calculator.
3. abreviere pentru calculation.

Omofone

• calque

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary