FORMA CITATULUI JURIDIC

FORMA CITATULUI JURIDIC avocat Claudiu-Octavian Ulici Cluj-Napoca 2014 online: www.ulici.ro ISBN 978-973-0-18097-8 FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 1 Grafica copertei: Die klassischen Säulenordnungen der Antike – Tafel zum Artikel „Baukunst“, S.194 Meyers Kleines Konversationslexikon. Fünfte, umgearbeitete und vermehrte Auflage. Bd. 1. Bibliographisches Institut, Leipzig und Wien 1892. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 2 SUMAR 1. INTRODUCERE 2. UTILIZAREA LUCRĂRII 3. REGULI GENERALE DE CITARE 3.1. Punctuația și ortografia în scrierea juridică 3.2. Punctuația limbii și ortografia în sens restrâns 4. 5. CITAREA TEXTELOR NORMATIVE 4.1. Dispoziții normative naționale 4.2. Dispoziții normative de origine internațională sau supranațională CITAREA DE CAZ 5.1. Generalități în citarea cazurilor 5.2. Citarea de caz ­ CEDO 5.3. Citarea de caz ­­ CURTEA EUROPEANĂ DE JUSTIȚIE 5.4. Citarea de caz în alte jurisdicții 5.5. Variante de citare de caz utilizate în România 6. CITAREA DOCTRINEI 6.1. Citarea publicațiilor de specialitate 6.2. Citarea enciclopediilor și cărților de specialitate 6.3. Citarea altor surse FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 3 7. 8. APENDICE I. Abrevierile uzuale II. Acte normative din România III. Acte normative din diferite alte legislații naționale IV. Lista instituțiilor și organelor de stat din România V. Lista instituțiilor și organelor de stat din Europa VI. Lista regiunilor statelor membre ale Uniunii Europene VII. Lista instituțiilor și organelor din Uniunea Europeană VII. Simboluri, denumiri și abrevieri unități de măsură VIII. Instanțele naționale IX. Lista statelor din Uniunea Europeană X. Lista statelor lumii XI. Publicații juridice din România XII. Publicații juridice de referință din Uniunea Europeană și din lume XIII. Referințe latine BIBLIOGRAFIE GHID RAPID DE CITARE JURIDICĂ FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 4 1. INTRODUCERE Înțelegerea unei norme legale, articol din aceasta sau carte de specialitate juridică, ori a modului în care legea se aplică concret pentru un caz, presupune adoptarea și respectarea unei serii de convenții de redactare și interpretare a textului. Acesta este scopul lucrări, care încearcă a se ocupa succesiv de modul corect de citare și referință asupra unei legi sau altui act cu valoare normativă, idee sau opinie, acronime și abrevieri, majuscule și italice, semne de punctuație, formatul textului, numele unor instituții și alte asemenea chestiuni referitoare în special la tipografie. Astfel, de fiecare dată când avocați expun argumente legale în sprijinul clientului, iar judecătorii redactează considerentele unei hotărâri, ei citează Autoritatea (Peter § 1­100). În demersurile lor, prin urmare, aceștia își formează convingerile, printr­o referire cât mai exactă la un anumit text normativ, opinie judiciară sau hotărâre precedentă a unei Instanțe de judecată. Reprezentarea a ceea ce legea este și cum se aplică ea la o anumită situație, rezultă așadar prin referire la alte părți din cuprinsul acesteia sau prevederi normative conexe, cu normele metodologice de aplicare ale fiecăruia, hotărâri și alte decizii ale autorităților administrative, hotărâri judecătorești pronunțate anterior ori doctrină; dacă fiecare din acestea acestea sunt considerate pertinente și utile cauzei. "Citatul juridic" ca atare, ar trebui cuprins într­o lucrare de referință pentru munca juridică și se justifică în România un astfel manual scris, care ar trebui publicat și recomandat pentru întreg grupul profesiilor juridice, această lucrare FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 5 mărginindu­se la a fi doar o susținere pentru acest deziderat. În Statele Unite ale Americii, spre exemplu, generații de studenți la drept, avocați, oameni de știință, judecători și alți profesioniști din domeniul juridic se bazează pe ”Bluebook”, sistem unic de citare utilizat în lucrările lor. Pentru diversele profesii juridice, aflate într­o schimbare rapidă, ”Bluebook” continuă să ofere o metodă sistematică prin care membrii acestor profesii comunică între ei informații importante privind sursele autorității legale, pe care se bazează în activitatea lor. Lucrarea de față se dorește o scurtă introducere, concepută în scopul unei familiarizări în principiile de bază ale citatului juridic și oferă de asemenea câteva formule de citare de acest tip. Aceasta introducere în formele de citare legale se dorește a fi axată pe variantele de citare folosite mai frecvent în practica profesională și indispensabile, de altfel, în practicarea avocaturii. Citatul juridic ca atare, poate fi confundat cu un dialect sau altă formă de exprimare, non­standardizată (Peter § 1­100), iar utilizarea activă a acestui limbaj tehnic necesită o pregătire mai consistentă decât citirea și înțelegerea sa. Atunci când este folosit un citat juridic, este necesară afișarea tuturor referințelor, posibil de verificat sub aspectul autenticității sursei și reflectate în munca altor juriști. Acestea includ cel mai adesea citări din cuprinsul legilor, hotărârilor Instanțelor publice de judecată, dar și doctrina juridică ori alte lucrări sau articole de specialitate. Prin urmare profesioniștii, ce urmăresc aplicarea legii, trebuie să stăpânească un limbaj tehnic specific "citatul juridic", prin care în speța pendentă sunt incluse referințe la texte normative, doctrinare sau comparații cu hotărâri deja pronunțate în situații de fapt, ce prezintă o relativă similitudine. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 6 2. UTILIZAREA LUCRĂRII Cartea se dorește schița unui sistem uniform de citare a informației juridice, un ghid de stil pentru domeniul juridic de activitate. Citare unei surse a autorității legale, este o parte esențială a oricărei scrieri legale. Citarea corectă presupune nu numai cunoașterea formei de bază pentru citarea unui anumit caz, a constituției, legii, hotărârii, cărții sau unui articol de specialitate, ci necesită, de asemenea înțelegerea scopurilor și utilizarea celor mai bune practici pentru a cita o autoritate legală (Susan 49). Scopul este acela de a oferi un sprijin în dezvoltarea unui stil de citare mai convingător și mai eficient, prin discutarea și dezvoltarea unui plan de citare, stabilirea unei ierarhii de autoritate a instanțelor și a precedentului; utilizarea formulelor de citare și plasarea acestor citări în text. Majoritatea studiilor juridice utilizează pe scară largă citatele, identificate prin trimiteri prezentate de obicei sub forma de note subsol. Fie că este un instrument național sau internațional, constituțional, legislativ sau o altă reglementare, ori trimitere la doctrină, citatul juridic poate fi definit ca reproducere parțială a unui text scris, cu indicarea sursei, într­o notă de subsol (Suijkerbuijk 1). Citatele susțin un punct de vedere sau fac o afirmație și permit o anumită interpretare sau prezintă o critică. Ele cuprind în linii mari, legile și regulamentele sau precedentul care face obiectul unei examinări, dar în nici un caz nu ar trebui să se abuzeze de citat, pentru a nu permite cititorului formarea propriei sinteze. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 7 Nici în Statele Unite ale Americii nu există o standardizare a regulilor de citare întocmită de o autoritate la nivel național (Peter § 1­600) și în ciuda tendinței din diversele manuale de citare pentru utilizarea frecventă a cuvântul "regula" pentru practicile lor de citare, autoritatea lor se rezumă, în cel mai bun caz la un anumit sector de activitate. "Citarea legală", ca de altfel cea mai mare parte a oricărei limbi, este stabilită prin utilizarea frecventă și continuă, aflându­se într­o permanentă evoluție (Peter § 1­600). Cu privire la doctrina juridică, este important să se nu fie acceptat plagiatul și, prin urmare, trebuie să fie indicat în mod cât clar faptul că textul reprodus sau utilizat este împrumutat de la un alt autor. Nota de subsol, trebuie să specifice sursa exactă a citatului. Citate trebuie să fie întotdeauna preluate din textul original și încadrate contextul lucrării. Unele pasaje ale textului citat, pot fi omise, de exemplu pentru a simplifica sau scurta anumite propoziții. În acest caz, textul eliminat trebuie să fie semnalizat cu "[...]". Această obligație de loialitate față de textul citat, implică de obicei aceea că, în cazul în care se oferă o traducere liberă a textului unui autor, citarea de subsol în cauză, trebuie să fie făcută în limba și editarea originală. Această traducere trebuie să fie, de asemenea, închisă în ghilimele. Cartea, alăturat unei introduceri, sumar, ghid rapid pentru citatul juridic și referințelor bibliografice, este structurată în patru secțiuni de bază, la care se adaugă un apendice, ce cuprinde tabelele de referință cu privire la regulile generale de citare și citarea textelor normative, a cazurilor ori a doctrinei. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 8 Citarea textelor normative și a diferitelor materiilor materii ale dreptului, consultate în diverse formate, este o provocare pentru utilizatorii de informații juridice, iar regulile de citare trebuie să țină pasul cu accesul la tehnologia de comunicații utilizată. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române stabilește regulile ortografice obligatorii conform Academiei Române, dar scrierea unor termeni, a unor abrevieri și simboluri din domeniul legale, nu fac încă obiectul unor astfel de reguli. Lucrarea de față încercă să aducă în atenție o reguli acceptate pentru semnele ortografice și de punctuație, în scriere juridică. Legislația cuprinde atât normele de drept intern (național) scrise conform standardelor acceptate la acest nivel cât și norme de dreptul european și/sau internațional. Modul de referință pentru legislație depinde într­o mare măsură de practica curentă în sistemele juridice din care fac parte dispozițiile citate. Cu toate acestea pentru normele de drept internaționale sau supranaționale referințele sunt indicate de organismele care le­au generat și prin urmare va trebui urmărită și citarea recomandată de emitent conform Capitolului 4. În capitolul 5 sunt expuse câteva exemple de citare, din practica instanțelor naționale sau europene. Se înaintează apoi anumite propuneri de referință pentru citarea cazurilor în România. Capitolul 6, expune moduri de citare utilizate pentru cartea de specialitate, tratate, publicații periodice de specialitate broșuri și alte materiale. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 9 Apendicele, în prima variantă a textului tipărit, va conține informații referitoare la abrevierile uzuale, actele legislative din România cu codul lor literal, acte legislative din diferite legislații naționale, lista instituțiilor și organelor de stat românești și europene, o lisă a agențiilor cu codul literal, sigle simboluri și denumiri ale unităților de măsură, instanțele naționale cu codul literal, lista statelor UE și lista statelor lumii cu codul literal, periodicele juridice cu codul literal, lista regiunilor UE și referințe latine. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 10 ”Scrierea clară și concisă ar trebui să fie obiectivul fiecărui avocat” vol 8 Perspectives: Teaching Legal Research and Writing Winter 2000, 99 3. REGULI GENERALE DE CITARE Tehnologia a extins mult accesul la informația juridică. Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție și a celorlalte Instanțe sunt disponibile nu numai prin servicii comerciale, dar de asemenea și prin intermediul web site­uri operate de către instanțele judecătorești și facultățile de drept. Publicarea pe format tipărit și prin servicii on­line a făcut ca informația legislativă să poată fi pusă la dispoziția cetățenilor, care nu au avut anterior deloc sau limitat acces la ea. Citarea textelor normative și a diferitelor materiilor materii ale dreptului consultate în diverse formate, este o provocare pentru utilizatorii de informații juridice. Regulile de citare trebuie să țină pasul cu accesul la tehnologie ca schimbare a modului de transmitere al informațiilor. Necesitatea identificării unor forme de citare a textelor legale, precedentului și a doctrinei, este independentă de furnizor informației legale sau formatul folosit de acesta, dar a devenit evident faptul că furnizorii de materiale vor trebui să își schimbe opțiunile de paginare, pentru toate sursele dreptului. Până acum citarea a depins în mare măsură de numerotarea paginilor, dar cum în prezent, referințele sunt făcute mai ales pentru informații din diferite surse în special cele FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 11 on­line, regulile de citare și chiar redactare a textului ce cuprinde informația juridică trebuiesc încadrate în anumite standarde, care încep cu regulile generale pentru utilizarea semnelor de punctuație și a abrevierilor, indicarea sursei citatului, informația locației geografice și descrierea tehnică, indicarea diviziunilor timpului, prezentarea autorităților, aranjarea frazeologică, denuirea textelor normative și diverse alte informații tehnice legislative. 3. REGULI GENERALE DE CITARE Secțiuni: 3.1. Punctuația limbii și ortografia în sens restrâns 3.2. Punctuația și ortografia în scrierea juridică FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 12 3.1. Punctuația limbii și ortografia în sens restrâns Punctuația limbii române, ca și ortografia în sens restrâns, este reglementată de Academia Română (http://www.academiaromana.ro – dec 2014). Ele nu fac obiectul noii ediții a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II­a (DOOM2), 2005, ci este reglementată în continuare oficial prin Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuația, ediția a V­a, 1995, apărut sub egida Academiei Române (de remarcat că Îndreptarul nu mai trebuie respectat sub primele două aspecte incluse în titlul său, față de care DOOM2 a adus unele modificări). În ce privește ghilimelele sau semnele citării, în Îndreptar, § 268 (p. 79), se indică singura formă admisă pentru ghilimelele românești: „...” (numită, familiar, forma „99...99”). La acestea se adaugă ghilimelele «» (zise și „franțuzești”) ­ care se folosesc, în general, în scrisul românesc pentru a marca un pasaj care se dorește a fi pus între ghilimele în cadrul unui enunț mai mare plasat între ghilimelele românești. Absența acestor semne de pe tastatura obișnuită a calculatoarelor ­ care respectă uzul altor limbi, de cele mai multe ori al englezei ­ nu trebuie să ducă la înlocuirea ghilimelelor românești cu variante străine și cu atât mai puțin cu forme hibride. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 13 Ghilimelele românești pot fi introduse în text, în programul de editare al textului, prin comenzile Insert, Symbols sau prin comanda Alt urmată de codul semnului respectiv. Pentru mai multă ușurință, ele se pot adăuga pe bara de unelte. Noul standard pentru tastatura românească, în curs de adoptare, prevede plasarea acestor semne pe tastatură și presupune respectarea de către fabricanți a acestei norme. Până la impunerea ei trebuie să se recurgă în continuare la soluțiile de mai sus. Ghilimelele pot părea un aspect minor; cu atât mai mult, dacă ar fi așa, nu există motive pentru a nu respecta reglementările simple care le privesc și care respectă tradiția scrisului românesc. În cel mai rău caz, s­ar putea accepta și folosirea altor forme, cu condiția, cel puțin, să nu se recurgă la combinații hibride (precum „...' etc.) și să se procedeze consecvent în cadrul aceluiași text. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 14 3.2. Punctuația și ortografia în scrierea juridică Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române este considerat a fi singura lucrare normativă în domeniu. Academia Română este forul care stabilește regulile ortografice, acestea fiind obligatorii. Normele actuale în acest sens sunt enunțate în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II­a revăzută și adăugită (DOOM). Nu fac însă obiectul unor norme propriu­zise, scrierea unor termeni, a unor abrevieri și simboluri din domeniul științific și tehnic (de exemplu, numele abreviat al surselor legale), reglementată prin standarde internaționale sau prin standarde interne de specialitate, care sunt obligatorii. „Punctuația este un sistem de semne grafice, care au rolul de a marca în scris anumite caracteristici [...] de organizare sintagmatică ale enunțurilor”(GALR 2005, vol. 2, p. 947); prin urmare în scrierea de specialitate juridică, semnele de punctuație trebuiesc utilizate conform standardului indicat, pentru comunicarea corectă a mesajului (GHID PRACTIC 4) . În scriere se folosesc următoarele semne ortografice și de punctuație, în continuare în ordine alfabetică (GHID PRACTIC 4­8): ­ apostrof [’] conform DOOM „are forma unei virgule plasate după literă, la umărul acesteia” (DOOM 2005, p. XXXVII), iar DIN că „nu trebuie înlocuit cu prima [']” (DIN 2009, p. 74). Utilizați funcția ”insert simbol”. ­ bară oblică [/] pentru despărțirea numărului actului de anul acestuia; În textele Uniunii Europene: în redarea numărului actelor normative; în cauzele Curții de Justiție a Comunităților Europene, pentru a indica numărul cauzelor și părțile în FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 15 proces; în formule distributive care cuprind unități de măsură abreviate (km/h) sau neabreviate (kilometri/oră) și în abrevierile c/val (contravaloare) și m/n (motonavă); pentru a indica alternativa sau mai multe opțiuni; pentru a indica anii financiari, anii de comercializare etc. care nu coincid cu anii calendaristici; pentru a indica un raport. ­ spațiu [ ] absența oricărui semn; în uzanțele limbii române, spațiul nu precedă celelalte semne de punctuație, dar le urmează. Prin spații se delimitează formele sau elementele componente ale unor indicații diferite ex: ”an de pagina lucrării”. Absența spațiului marchează unitatea. ­ cratima (liniuță de unire sau de despărțire) [­] . Cratima redă în scris rostirea împreună a două cuvinte alăturate. Cratima se folosește la scrierea cuvintelor compuse. Cratima leagă desinența sau articolul hotărât de cuvinte care reprezintă împrumuturi sau nume proprii din alte limbi, a căror parte finală prezintă diferențe între scriere și pronunțare: acquis­ul, Bruxelles­ul, show­ul, service­ul, site­ul. Se recomandă atașarea fără cratimă a articolului sau a desinenței la împrumuturile terminate în consoane sau vocale, redate prin litere din alfabetul limbii române, pronunțate ca în limba română: boardul, clickul, cardul, summitul, trendul, leasingul, serverul, versoul, rectoul, logoul. Cratima poate fi utilizată între cuvinte care indică limitele în spațiu sau în timp și pentru a reda relația dintre două părți, ex: ”articol 5­8 din LEGEA ...” ­ două puncte [:]. Semnul de punctuație precedă o enumerare care cuprinde mai multe elemente, introduse sau nu prin cifre, litere sau liniuțe sau poate introduce un citat . ­ linie (de dialog și) de pauză [−]. Linia de pauză este utilizată în cadrul titlurilor de capitole, anexe etc. Compuse din două sau mai multe părți și utilizată în interiorul propoziției sau al frazei, delimitează cuvintele sau construcțiile FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 16 incidente sau apozițiile explicative. Poate fi utilizată în construcțiile eliptice, pentru a marca lipsa predicatului sau a verbului copulativ. Ca semn ortografic, linia de pauză este utilizată în scrierea unor cuvinte compuse complexe care cuprind cel puțin un cuvânt compus scris cu cratimă: nord–nord­est, sud­est– nord­vest. ­ ghilimele (semnele citării) [„ ” ], uneori având formă unghiulară [« »]; În limba română se folosește următorul tip de ghilimele: „...”. Pentru citate incluse în cadrul unui alt citat se folosesc ghilimelele «...». În cazul (rar) în care un citat este inclus într­un citat care, la rândul său, este inclus în alt citat, ghilimelele se vor utiliza după următoarea schemă: „... «... „...” ...» ...”. Se scriu între ghilimele termenii rezultați dintr­o convenție de scriere, internă actului, o singură dată, atunci când se anunță convenția. În citatul juridic ca atare nu vor fi incluse ghilimele, decât dacă acesta este urmat sau precedat de o porțiune din textul citat și îl încadrează pe acesta. ­ paranteze rotunde ( ) și, în anumite cazuri paranteze drepte [ ] sau unghiulare < >; utilizate pentru a intercala o precizare a perioadei într­un citat. Parantezele pătrate se utilizează convențional pentru a insera un text care conține deja o intercalare între paranteze. Când încadrează punctele de suspensie [...], marchează lipsa unor cuvinte sau a unui fragment din textul citat. În textele din legislația UE parantezele drepte care încadrează punctele de suspensie, indică absența unui fragment de text . ­ punct [.] Punctul încheie o propoziție sau o frază cu conținut asertiv. În cazul grupurilor de cuvinte, al propozițiilor sau al frazelor aflate între ghilimele sau între paranteze, se pune punct în interiorul ghilimelelor de închidere sau înainte de a doua paranteză dacă avem de­a face cu o propoziție independentă sau cu o frază completă. Se folosește punctul în exteriorul ghilimelelor de închidere și FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 17 după paranteza a doua dacă în interiorul ghilimelelor sau în paranteză se află un grup de cuvinte care nu formează o propoziție independentă sau o frază completă. Notele de subsol se încheie cu punct. Punctul poate fi omis atunci când la sfârșitul unei propoziții se află o adresă de internet sau de e­mail. Ca semn ortografic, punctul se folosește: ­ pentru exprimarea cu ajutorul cifrelor a datei; ­ pentru exprimarea cu ajutorul cifrelor a orei; ­ după majoritatea abrevierilor, și anume după cele care păstrează una sau mai multe litere din partea inițială a cuvântului abreviat, nu și ultima literă a acestuia: etc. (etcetera, et caetera), ian. (ianuarie), id. (idem), nr. (număr/ul), ing. (inginer), inclusiv în abrevierile de la prenume (I. pentru Ion). Nu se folosește punct în abrevierile care păstrează finala cuvântului abreviat: cca (circa), dl (domnul), dle (domnule), dna (doamna). Excepție: dr. (doctor). Deoarece scopul abrevierilor este acela de a face economie de spațiu, după abrevieri, punctul nu este precedat de spațiu , iar în interiorul abrevierilor complexe nu este în general precedat, nici urmat de spațiu (a.c. – anul curent, ș.a. – și alții/și altele, dar nr. crt. pentru numărul curent). În unele abrevieri complexe, punctul interior este urmat de cratimă când se abreviază un compus scris cu cratimă (lt.­maj. pentru locotenent­major). Nu se folosește punct în următoarele cazuri: ­ după abrevierile punctelor cardinale: N, E, S, V și combinațiile acestora: N­V, S­E; ­ în simbolurile științifice (chimie, matematică, fizică, muzică): H2O (apă), H (hidrogen), O (oxigen), Ag (argint), CP (cal­putere), mf (mezzo­forte), pp (pianissimo) FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 18 ­ după denumirile prescurtate ale unităților de măsură: cm (centimetru), gal (galon), m (metru), kg (kilogram), l (litru), ha (hectar), t (tonă), kW (kilowatt); ­ siglele (unele împrumutate) care au dobândit statut de cuvânt se scriu întotdeauna fără puncte: se scriu totdeauna fără punct: UNESCO, HIV, SIDA, IMM, TVA, AGA, PFL, PVC; ­ la sfârșitul unei propoziții sau fraze al cărei ultim cuvânt este abrevierea etc. ­ punct și virgulă [;]; Semnul punct și virgulă se folosește pentru a separa două părți importante într­o frază. Se folosește, de asemenea, în citări consecutive sau pentru a separa elementele unei enumerări precedate de o teză introductivă urmată de două puncte și introduse prin (−). ­ puncte de suspensie [...]; Sunt utilizate în citate, punctele de suspensie între paranteze pătrate [...] marchează lipsa unor cuvinte sau a unui fragment. ­ semnul întrebării [?] ­ semnul exclamării [!] ­ virgulă [,] Utilizarea virgulei în interiorul citatul desparte componentele individuale ale acestuia . FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 19 4. CITAREA TEXTELOR NORMATIVE Textul normativ sau "legislația" (în sens larg), cuprinde atât normele de drept intern (național) scrise conform standardelor acceptate pentru acest nivel cât și norme de dreptul european și/sau internațional. Modul de referință la legislație depinde într­o mare măsură de practica curentă în sistemele juridice din care fac parte dispozițiile citate. Cu toate acestea pentru normele de drept internaționale sau supranaționale referințele sunt indicate de organismele care le­au generat și prin urmare va trebui urmărită și citarea recomandată de emitent. Atunci când mai multe trimiteri la diverse texte normative trebuie să fi afișate consecutiv în aceeași notă, este important ca acestea să fie prezentate în ordinea cea mai potrivită pentru subiectul pus în discuție, în funcție de ierarhia normativă sau perioada în care acestea au fost în vigoare (Suijkerbuijk 29). Trimiterea la textul normativ trebuie să indice și sursa de documentare, iar modalitățile electronice de comunicare ocupă aici un loc privilegiat. 4. CITAREA TEXTELOR NORMATIVE Secțiuni: 4.1. Dispoziții normative naționale 4.2. Dispoziții normative de origine internațională sau supranațională FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 20 4.1. Dispoziții normative naționale Trimiterea la diverse legi, acte cu valoare de lege, hotărâri și regulamente de drept național este supusă indicațiilor specifice ale legiuitorului. În general, elaborarea unei referințe legislative trebuie să cuprindă o serie de elemente care identifică cu precizie textul citat și instrumentul de publicare. Citarea textului normativ cuprinde două componente esențiale. Prima este identificarea textului în ansamblul său, iar cea de a doua este identificarea părții aplicabile. Identificarea textului se face prin menționarea tipului actului. Identificarea textului include mai multe referiri: Natura actului: Constituție, lege organică, acord de cooperare, lege, decret, ordonanță, ordonanță de urgență, hotărâre de guvern, ordin al ministrului, ordin sau reglementare a unei comisii, reglementări sau hotărâri ale unui organism descentralizat municipal, orășenesc, comunal, etc. Pentru trimiterea la aceste acte se pot utiliza abrevieri conform trimiterilor din apendice, sau poate fi indicat titlul integral, ceea ce poate duce însă la scăderea coerenței textului profesional. Data actului cu mențiunea ”din” sau ”din data de” indicând ziua în cifre arabe, luna și în cele din urmă în anul. Se poate utiliza folosirea prescurtată sau prin cifre arabe a datei actului normativ. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 21 În timp ce sistemele legislative de origine franceză recomandă includerea în citare a titlului complet al actului, așa cum apare în versiunea oficială și data exactă cuprinzând ziua luna și anul fără nici o prescurtare; cele de origine engleză preferă citarea scurtă a actului cu indicarea anului și abrevierea emitentului sau jurisdicției. Exemple: l’article 1er de l’arrêté royal du 27 août 1993 d’exécution du Code des impôts sur les revenus 1992 ( pentru Articolul 1 din Decretul regal din 27 august 1993 pentru punerea în aplicare a normelor privind veniturile din Codul Fiscal 1992) sau Human Rights Act 1998 s 15(1)(b) (pentru Legea Drepturilor Omului din 1998 paragraful 15 sunsecțiunea 1 litera b. Se foloseste citarea integrală la începutul unei propoziții, și formele integrale sau abreviate în cuprinsul unui text, iar în notele de subsol se folosesc întotdeauna abrevieri) A se observa APENDICELE, pentru variantele de abreviere a textelor normative. În cazul cel mai frecvent întâlnit în practică, în care este necesară citarea articolul dintr­un text normativ, este necesară adoptarea unor metode privind menționarea articolului, alineatului sau literei aplicabile. Numerotarea articolelor se face prin cifre arabe cu excepția actelor care cuprind o numerotare în cifre romane. Când articolul este compus din subdiviziuni (punct, paragraf, alineat, literă), fiecare element poate fi separat printr­o virgulă. Dacă sunt citate FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 22 mai multe articole acestea pot fi separate prin conjuncție sau numai prin virgule, iar citarea unui șir de articole cu linie despărțitoare, sau cu indicația ”de la” , ”până la”. Aceste tehnici de citare pot fi combinate, în cazul în care sunt menționate mai multe articole și mai multe subdiviziuni în cadrul acestora. LEGEA privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (24 din 27 martie 2000 / dec. 2014), stabilește faptul că activitatea de legiferare urmărește reglementarea relațiilor sociale prin lege și prin celelalte categorii de acte normative și se realizează cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc. Actele normative se inițiază, se elaborează, se adoptă și se aplică în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată, cu dispozițiile prezentei legi, precum și cu principiile ordinii de drept, iar activitatea de legiferare reprezintă principala modalitate de implementare a politicilor publice, asigurând instrumentele necesare pentru punerea în aplicare a soluțiilor de dezvoltare economică și socială, precum și pentru exercitarea autorității publice. Tehnica legislativă asigură sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. ) Normele de tehnică legislativă definesc părțile constitutive ale actului normativ, structura, forma și modul de sistematizare a conținutului acestuia, procedeele tehnice privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea și republicarea actelor normative, precum și limbajul și stilul actului normativ. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 23 În vederea intrării lor în vigoare, legile și celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile și ordonanțele Guvernului, deciziile primului­ministru, actele normative ale autorităților administrative autonome, precum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României deciziile primului­ministru clasificate, potrivit legii și actele normative clasificate, potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile administrative autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate. Fiecare actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislației, scop în care proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel, cu care se află în conexiuneși de asemenea corelat cu reglementările comunitare și cu tratatele internaționale la care România este parte. În privința structurii unui act normativ în lege (id.) se prevede faptul că orice act normativ va avea un titlul și, dacă este cazul, preambulul, formula introductivă, partea dispozitivă, formula de atestare a autenticității actului. Titlul actului normativ cuprinde denumirea generică a actului, în funcție de categoria sa juridică și de autoritatea emitentă, precum și obiectul reglementării exprimat sintetic. Categoria juridică a actului normativ este determinată de regimul competențelor stabilit prin Constituție, legi și prin alte acte normative prin care se acordă prerogative de reglementare juridică autorităților publice. Autoritatea publică este aceea învestită prin Constituție sau printr­un alt act normativ. Ca FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 24 element de identificare, titlul se întregește, după adoptarea actului normativ, cu un număr de ordine, la care se adaugă anul în care a fost adoptat acesta. Partea dispozitivă a actului normativ reprezintă conținutul propriu­zis al reglementării, alcătuit din totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce fac obiectul acestuia. Articolul, este elementul structural de bază al părții dispozitive, iar acesta cuprinde, de regulă, o singură dispoziție normativă aplicabilă unei situații date. Articolul se exprimă în textul legii prin abrevierea "art.". Articolele se numerotează în continuare, în ordinea din text, de la începutul până la sfârșitul actului normativ, cu cifre arabe. Dacă actul normativ cuprinde un singur articol, acesta se va defini prin expresia "Articol unic". La coduri și la legi de mare întindere, articolele pot fi prevăzute cu denumiri marginale, exprimând sintetic obiectul lor; acestea nu au semnificație proprie în conținutul reglementării. În cazul în care din dispoziția normativă primară a unui articol decurg, în mod organic, mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate în alineate distincte, asigurându­se articolului o succesiune logică a ideilor și o coerență a reglementării. În actele normative cu o anumită întindere, dacă un articol are două sau mai multe alineate, acestea se numerotează la începutul fiecăruia cu cifre arabe cuprinse în paranteză. Pentru claritatea, concizia și caracterul unitar al textului unui articol se recomandă ca acesta să nu fie format dintr­un număr prea mare de alineate. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 25 Dacă textul unui articol sau alineat conține enumerări prezentate distinct, acestea se identifică prin utilizarea literelor alfabetului românesc și nu prin liniuțe sau alte semne grafice. O enumerare distinctă, marcată cu o literă, nu cuprinde, la rândul ei, o altă enumerare și nici alineate noi. Capitolele, titlurile, părțile și cărțile se numerotează cu cifre romane, în succesiunea pe care o au în structura din care fac parte. Secțiunile și paragrafele se numerotează cu cifre arabe. Titlurile, capitolele și secțiunile se denumesc prin exprimarea sintetică a reglementărilor pe care le cuprind. La redactarea textului unui proiect de act normativ se pot folosi, ca părți componente ale acestuia, anexe care conțin prevederi ce cuprind exprimări cifrice, desene, tabele, planuri sau altele asemenea. Titlul anexei cuprinde exprimarea sintetică a ideii din textul de trimitere și dacă sunt prezente mai multe anexe, acestea se numerotează cu cifre arabe, în ordinea în care au fost enunțate în textul proiectului. După intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existenței acestuia pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea. Pentru exprimarea normativă a modificării unui act normativ se nominalizează expres textul vizat, cu toate elementele de identificare necesare, iar dispoziția propriu­zisă se formulează utilizându­se o expresie de genul "modificat”. Completarea actului normativ constă în introducerea unor dispoziții noi, cuprinzând soluții legislative și ipoteze suplimentare, exprimate în texte care se adaugă elementelor structurale existente. Citarea completărilor se poate face FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 26 prin utilizarea unei formule de exprimare, cum ar fi: "După articolul ... a fost introdus un nou articol,..., care prevede că ... ". Abrogarea unui act normativ poate fi dispusă, de regulă, printr­o dispoziție distinctă în finalul noului act normativ care reglementează o anumită problematică, dacă aceasta afectează dispoziții normative anterioare, conexe cu ultima reglementare. În vederea abrogării, dispozițiile normative vizate trebuie determinate expres în cuprinsul citării. Identic se operează în cazul suspendării. În cazuri deosebite, în care la elaborarea și adoptarea unei reglementări nu a fost posibilă identificarea tuturor normelor contrare, se poate prezuma că acestea au făcut obiectul modificării, completării ori abrogării lor implicite, chestiune care trebuie în mod limpede evidențiată în cuprinsul citării și indicat actul normativ care cuprinde norma tacită de abrogare, sau care lipsește de efecte actul aparent aplicabil. Actele normative pot avea aplicare limitată în timp, în spațiu sau privind obiectul reglementării, caz în care în cuprinsul citării va fi specificat acest lucru. Actul normativ modificat sau completat în mod substanțial în mod normal se republică având la bază o dispoziție cuprinsă în actul de modificare, respectiv de completare. Dacă actul a fost republicat aceasta se poate evidenția în cuprinsul citării. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 27 Dacă după publicarea actului normativ au fost descoperite erori materiale în cuprinsul său, se procedează la publicarea unei note cuprinzând rectificările necesare, caz în care citarea poate cuprinde aceste mențiuni. Ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate sau ale autorităților administrative autonome se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului. Ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte se limitează strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora. Ordinele și instrucțiunile se vor elabora în termenul prevăzut de actul superior sau, după caz, într­un termen util care să facă posibilă ducerea lor la îndeplinire, în citare fiind amintit și acest act superior. Actele normative ale autorităților administrației publice locale se adoptă ori se emit pentru reglementarea unor activități de interes local, în limitele stabilite prin Constituție și prin lege și numai în domeniile în care acestea au atribuții legale. Hotărâri, ordine sau dispoziții sunt subordonate legilor, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului și altor acte de nivel superior, putând fi cuprinse în citare în forma lor abreviată. În vederea intrării lor în vigoare, actele normative adoptate de autoritățile administrației publice locale se aduc la cunoștință publică, prin afișare în locuri autorizate și prin publicare într­un cotidian local de mare tiraj, caz în care citarea fa cuprinde și mențiunea sursei. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 28 Publicitatea actului normativ Citarea unui act normativ va include și mențiunea sursei de informare în menționarea acestuia. Pentru România principala sursă de informare oficială este Monitorul Oficial (http://www.monitoruloficial.ro/ ). Monitorul Oficial R.A. A fost înființat în 1991 și continuă editarea publicației oficiale a statului român, al cărei prim număr a apărut în anul 1832. O informare corectă și actualizată asupra aparițiilor Monitorului Oficial al României, Părțile I­VII, se poate face aici prin expert­monitor, software legislativ online, cu multiple facilități de căutare, care include forma text cu legături și imaginea martor a Monitorului Oficial; autentic­monitor reprezintă formatul clasic al Monitorului Oficial în format electronic, disponibil în cadrul unei aplicații online. Permite accesul la Monitorul Oficial al României odată cu apariția publicației, precum și la arhivă (pentru vizualizare și imprimare). Produs electronic conținând actele publicate, poate fi accesat gratuit pe internet și este disponibil, în varianta pentru citire, numai un timp limiat de 10 zile de la publicarea respectivelor acte. O investiție oficială în păstrarea acestor monitoare în formă electronică pe toată durata lor de valabilitate și chiar după accea, este o chestiune ce ține de percepția eficienței guvernării și poate apărea chiar un prim punct pe ordinea de zi, indiferent de platforma politică acceptată de conducerea administrativă. Surse de informare Pentru România sunt disponibile mai multe variante de consultare a actelor normative, care au chiar un cost mai redus decât cele oferite de Monitorul Oficial și prezintă în plus variante sintetice ale actelor, ori formele aplicabile la o FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 29 anumită dată. Chiar și serviciile oferite de aceste entități private sprijină necesitatea unei publicări gratuite în format electronic a actelor normative, fără posibilitatea complexă de căutare în interiorul textului, sau verificare a versiunii aplicabile în funcție de o anumită dată, necesare profesioniștilor. Trimiterile la site­uri web De cele mai multe ori informația este luată de pe un ecran de computer. În site­ uri internet pot fi găsite informații oficiale sau care țin de un furnizor de servicii privat. Potrivit standardelor, europene o astfel de referință ar trebui să fie citat în mod obișnuit sub forma: Natura, data și titlul cu trimiterea pe cât posibil la Monitorul Oficial sau în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu se va menționa adresa site­ului, cu excepția cazului în care textul scris aparține unei entități private și este necesară clarificarea provenienței. Anumite surse de informare sunt indicate în Apendice. Exemple de citare a textelor normative LEGE 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil sau LEGE pentru punerea în aplicare a Codul civil ( 71/2011) abreviat LEGE aplicare COD CIVIL 71/2011 ­ nu se recomandă folosirea abrevierilor ”Leg.” sau / și ”C. Civ.” , ”Cod Civ.” sau cu referire a un anumită parte a actului normativ CONSTITUȚIE, ARTICOL 27 (2) (b) LEGE aplicare COD CIVIL 71/2011, ARTICOL 8 FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 30 sau CONSTITUȚIE, 27 (2) (b) LEGE 71/2011, 8 ­între actul normativ și numărul atribuit nu se pune virgulă. ­nu se recomandă folosirea abrevierii ”art.” sau / și ”Art.” cu sau fără semn de punctuație. ­ articolul poate apărea scris cu majuscule ”ARTICOL” sau / și ”articol”. Legea poate fi scrisă anterior articolului, ca parte din aceasta, pentru a fixa atenția mai degrabă pe mecanismul legal citat și nu pe un amănunt din aceasta. (Sistemele de inspirație franceză, folosesc însă citarea de tipul: ”articol 8 din LEGEA de aplicare a Codului Civil 71/2011”) următoarele referiri în text la actul normativ (IDEM, ARTICOL 8) sau (IDEM, articol 8) sau (IDEM, 8) Pentru forma abreviată a actelor normative se va consulta Apendicele. (IDEM ­ Se va observa că, deși cuvântul "idem" este de origine latină, este scris în context, în litere romane și nu italice și acest lucru este explicat prin faptul că termenul "idem" amintește de un nume, care este citat anterior și acesta trebuie să fie întotdeauna prezentat în caractere romane. Aceasta ajută, de asemenea, pentru a se face distincție de următoarele informații înscrise cu caractere italice, pentru a face evidențierea titlurilor, precum si numele sau anumite abrevieri.) Pentru codurile frecvent citate: CC 1864 ­ pentru Cod Civil în vigoare din anul 1984 CPC 1865 ­ pentru Codul de Procedură Civilă în vigoare din anul 1985 FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 31 CC ­ pentru Codul Civil în vigoare CPC ­ pentru Codul de Procedură Civilă în vigoare Acestea sunt și variatele ce par a fi acceptate de legiuitor. Variantele NCC (pentru Codul Civil în vigoare) sau NCPC (pentru Codul de Procedură Civilă în vigoare ) par a fi eronate și pot crea confuzii și dificultății în exprimare. Vezi și http://ulici.ro/index.php/blog/39­ncc­ncpc­ncp­ncpp­samd FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 32 4.2. Dispoziții normative de origine internațională sau supranațională Aplicarea normelor de tehnică legislativă se face în mod corespunzător și pentru actele normative prin care se ratifică sau se aprobă tratate sau alte înțelegeri internaționale. Pentru a scrie o referință cu privire la o dispozițiile internaționale sau supranaționale, aceasta trebuie să țină seama în mod necesar de normele speciale care se aplică în sistemele juridice în care este publicată citarea, chiar dacă sistemul de citare al tratatului spe exemplu este diferit. Titlul actului normativ va cuprinde denumirea integrală a înțelegerii internaționale, data și locul semnării acesteia; în funcție de situație, prin titlu se exprimă ideea de ratificare, aderare sau aprobare a înțelegerii internaționale respective. Titlul va fi cuprins în citare, în forma sa integrală sau abreviere însoțit de actul normativ care a dispus ratificarea. Astfel, pentru acordurile internaționale care au efect juridic în Româna este necesară menționarea: 1.naturii actului normativ: tratat, convenție, protocolul, statutul, etc.; 2. titlul actului 3. locul și data semnării actului; 4. natura și data legii interne de adoptare; 5. Articolul, eventual urmat de o indicație a paragrafului, punctul sau alte diviziuni ale textului. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 33 Exemple: ­ CONVENTIA din 4 noiembrie 1950 pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, amendata prin Protocoalele nr. 3, 5 și 8 și completata prin Protocolul nr. 2, semnata la Roma și Protocolul adițional, semnat la Paris la 20 martie 1952, aprobată prin LEGEA nr. 30 din 18 mai 1994. Legislația UNIUNII EUROPENE (UE) Legislația UE este formată din: • Tratatele fondatoare, care au instituit Uniunea Europeană și reglementează modul de funcționare a acesteia • Regulamentele, directivele și deciziile UE, care au efect direct sau indirect asupra statelor membre. Uniunea Europeană se bazează pe norme de drept (http://europa.eu/eu­ law/decision­making/treaties/index_ro.htm ). Aceasta înseamnă că orice măsură luată de UE derivă din tratatele care au fost aprobate în mod voluntar și democratic de toate țările membre. De exemplu, dacă un anumit domeniu politic nu figurează într­un tratat, Comisia nu poate propune un act legislativ în domeniul respectiv. Tratatul este un acord cu forță juridică obligatorie între statele membre ale UE. El stabilește obiectivele UE, regulile de funcționare a instituțiilor europene, procedura de luare a deciziilor și relațiile existente între Uniune și statele membre. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 34 Tratatele sunt modificate pentru a permite creșterea eficienței și transparenței UE, pentru a pregăti extinderile viitoare și pentru a introduce noi domenii de cooperare ­ cum ar fi moneda unică. În baza tratatelor, instituțiile UE au posibilitatea de a adopta acte legislative, pe care statele membre le aplică ulterior. Tratatele, legislația, jurisprudența și propunerile legislative pot fi consultate în versiune integrală pe site­ul EUR­Lex, baza de date a legislației UE. http://europa.eu/eu­law/legislation/index_ro.htm Procedura standard de luare a deciziilor la nivelul UE este cunoscută sub numele de procedură legislativă ordinară (denumită anterior codecizie). Aceasta înseamnă că Parlamentul European (instituția care îi reprezintă pe cetățenii europeni și ai cărei membri sunt aleși prin vot direct) trebuie să aprobe legislația UE împreună cu Consiliul (instituția reprezentând guvernele celor 28 de state membre). Înainte de a propune noi inițiative legislative, Comisia evaluează potențialele consecințe economice, sociale și ecologice pe care le­ar putea avea acestea. Prin urmare, Comisia realizează evaluări de impact care prezintă avantajele și inconvenientele diferitelor opțiuni politice. De asemenea, Comisia consultă părțile interesate cum ar fi organizațiile neguvernamentale, autoritățile locale, reprezentanții industriei și ai societății civile. Grupurile de experți sunt invitate să formuleze avize cu privire la aspectele tehnice relevante. În acest fel, Comisia se asigură că propunerile legislative răspund nevoilor celor vizați și evită procedurile birocratice inutile. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 35 Cetățenii, întreprinderile și organizațiile pot participa la procedura de consultare prin intermediul site­ului Consultări publice. Parlamentele naționale își pot exprima în mod oficial rezervele în cazul în care consideră că o problemă poate fi soluționată mai bine la nivel național decât la nivelul UE. Parlamentul European și Consiliul revizuiesc propunerile înaintate de către Comisie și propun amendamente. Dacă cele două instituții nu cad de acord cu privire la amendamente, are loc o a doua lectură. În cadrul acesteia, Parlamentul și Consiliul pot propune din nou amendamente. Parlamentul are puterea de a bloca propunerea legislativă dacă nu ajunge la un acord cu Consiliul. Dacă amendamentele sunt acceptate de către ambele instituții, proiectul legislativ poate fi adoptat. În caz contrar, se reunește un comitet de conciliere care încearcă să găsească o soluție. Atât Consiliul, cât și Parlamentul pot bloca propunerea legislativă în cea de­a doua lectură. Sesiunile Parlamentului European și o parte din sesiunile Consiliului pot fi urmărite on­line. În cazul în care se face trimitere la un articol dintr­un tratat în vigoare se indică: 1. numărul articolului; 2. imediat grupul de litere care indică tratatul. Acestea sunt: UE sau TUE pentru Tratatul privind Uniunea Europeană, TFUE la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene Uniunea, CE pentru Tratatul de instituire a Comunității Europene, CA la Tratatul de instituire a Comunității Europene Cărbunelui și FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 36 Oțelului și EA pentru Tratatul de instituire a Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom). Exemple: ­ Articolul 6 UE / UE 6; ­ Articolul 7 din TUE / TUE 7 ; ­ Articolul 9 din TFUE / TFUE 9; ­ Articolul 81 CE / CE 81; ­ Articolul 2 CA / CA 2 ; ­ Articolul 161 EA / EA 161. Pentru legislația europeană Actele ale instituțiilor Uniunii Europene vor avea în citat: 1. natura măsurii (regulament, directivă, recomandare, decizie, decizie­cadru, etc.) în abreviere; 2. comunitatea menționată în paranteze (CE sau CEE, CECO, Euratom); 3. Numărul măsurii precedat sau urmat, după caz, de anul de publicare a măsurii: informația este separată de o bară oblică; 4. organismul responsabil pentru act; 5. data de actului; 6. titlul actului; 7. articolul dacă este cazul; 8. publicația oficială: 9. seria și numărul publicației; 10. data publicației; FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 37 11. pagina din publicație. Exemple: Regulamentul (CE, CECO, Euratom) nr 2120/1999 al Consiliului din 01 octombrie 1999 de stabilire a coeficienților aplicabil de la 1 ianuarie 1999 remunerațiilor Funcționarii Comunităților Europene repartizați în țări terțe J.O.C.E., L.261, 07 octombrie 1999, p. 1. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 38 5.CITAREA DE CAZ Citarea unui caz precedent, presupune identificarea acestuia prin numele părților sau un alt element relevant și indicarea sursei, alăturate dacă este cazul, unei succinte expuneri a relevanței pentru speța pendentă. În acest capitol expun pe scurt un punct de vedere cu privire la importanța precedentului judiciar și reproduc câteva exemple de citare, din practica instanțelor naționale sau europene. Înaintez cu prudență anumite propuneri de referință pentru citarea cazurilor în România, în considerarea habitudinilor jurisprudențiale. 5. CITAREA DE CAZ Secțiuni: 5.1. Generalități în citarea cazurilor 5.2. Citarea de caz ­ CEDO 5.3. Citarea de caz ­­ CURTEA EUROPEANĂ DE JUSTIȚIE 5.4. Citarea de caz în alte jurisdicții 5.5. Variante de citare de caz utilizate în România FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 39 5.1. Generalități în citarea cazurilor Prefer să nu utilizez în citarea unui anume caz, pentru care este deja pronunțată o hotărâre a unei Instanțe, ce prezintă relevanță în speța pendentă, denumirea generică alăturată tuturor celorlalte cazuri care au precedat, de ”jurisprudență”. Acest termen este mai complex și semnifică teoria sau filosofia legii sau desemnează chiar un întreg sistem legal. Originile sale conform Oxford English Dictionary (http://www.oed.com/ dec. 2014) se găsesc în prima parte a secolului al XVII­lea și provine din termenul latin de jus ”justitie/lege” + prudentia ”cunoaștere”. Apoi particula ”v” ce desparte numele părților, așa cum este ea utilizată în common law, nu o traduc prin ”contra” ci mai degrabă înțeleg aici termenul latin inițial de direcție urmată de un ceva, în particular. Conform Dictionarului ”Gaffiot” latin­francez (Hachette, Paris, 1934), ”versus” ca adverb ce exprimă circumstanțele acțiunilor, semnifica inițial direcția și nu neapărat contradictorialitatea, chestiune ultimă care ar fi perspectiva justițiabilului orientat în direcția părții adverse. Pentru limba engleză însă, ”versus”, ca prepoziție și termen tehnic, are înțelesul de împotriva sau în contrast cu ceva. Judecătorul sau interpretul ulterior al deciziei se distanțează totuși de opiniile exprimate de particulari în cadrul procedurilor și pentru aceștia ”versus” sau pe scurt ”v.”, va semnifica nu simpla contradicție generatoare de dezechilibru în aplicarea legii, ci un termen tehnic care permite afișarea importanței precedentului, nu numai ca respect al muncii depusă anterior de un egal sau de profesorul său, dar în primul rând ca temeinică aplicare a legii. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 40 ”Formarea profesională continuă și evaluarea periodică a judecătorilor și procurorilor”, așa cum este aceasta stabilită de LEGEA privind statutul judecătorilor și procurorilor (303/2004) trebuie să țină seama de dinamica procesului legislativ și constă, în principal, în cunoașterea și aprofundarea legislației interne, a documentelor europene și internaționale, a jurisprudenței instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Comunităților Europene. Pe de altă parte chiar admiterea în magistratură constă în probe scrise, cu caracter teoretic și practic ce constau în verificarea cunoștințelor legate de jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și jurisprudența Curții Constituționale, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene. Aceste cunoștințe legate de jurisprudență, ar trebui extrase din culegeri de decizii editate de autoritate, dar din păcate, în România nu avem disponibile rapoarte oficiale sistematizate ale hotărârilor definitive pronunțate asupra unor precedente judiciare, iar acest fapt pare a fi imputabil mai degrabă profesioniștilor și nu unui factorului decizional. În orice caz, aceste rapoarte în sine nu elimină necesitatea cunoașterii și aplicării regulilor de citare juridică aplicabile. Precedentul judiciar, este soluția deja pronunțată într­o speță cu circumstanțe asemănătoare, soluție ce prezintă un exemplu și o direcție pentru hotărârea aflată în procedura pendentă. Decizia anterioară a Instanței prezintă autoritate de lucru judiciar, fiind obligatorie, iar soluția care se poate pronunța de Instanța națională română poate fi diferită numai atunci când este justificat un FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 41 reviriment jurisprudențial, așa cum este constatat și aplicat mecanismul normativ de către Curțile Europene. Securitatea raporturilor juridice, conține condiția respectării precedentului și este cea care dă coerența constitutivă autorității publice, o fac perceptibilă și utilă, iar în acest fel cetățeanul poate percepe legea ca având înțeles. Divergențele de jurisprudență sunt observate ambiguu, ca fiind determinate de aprecierile diferite ale judecătorului asupra aplicării dispozițiilor legale, dar chiar și în accepțiunea actuală, autoritatea nu poate fi apreciată de particulari fie ei chiar și magistrați, ci doar urmată. Fundamentul ultim al statului ”de drept, democratic și social” așa cum este el definit constituțional pare a fi ”egalitatea în drepturi”, care conform CONSTITUȚIE 16 presupune aceea că cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări și nimeni nu este mai presus de lege. Divergența de jurisprudență presupune însă tocmai încălcarea acestui principiu esențial al egalități, căci dreptul este atitudinea prestabilită normativ a Statului sau a cetățenilor, față de cel care deține dreptul în patrimoniu și prin urmare nu pot exista diferențieri calitative sau cantitative în constrângerea publică la dreptate. În această privință este inadmisibilă vreo diferențiere făcută de autoritate între cetățeni prin pronunțarea și obligarea la respectarea unor hotărâri divergente și chiar o simplă întârziere a protecției apare ca încălcare a dreptului fundamental. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 42 Menținerea toleranței față de ”divergențele de jurisprudență”, presupune aderarea la o oarecare atitudine colectivă, care permite redactorului sau interpretului legii să mențină deschisă ”o portiță” și profesionistului în general, să angajeze un efort mai redus în comprehensiunea legii. Citarea unui caz precedent, presupune indicarea acestuia și a instanței care a pronunțat soluția, prin diverse abrevieri ce ar trebui convenite profesional. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 43 5.2. Citarea de caz ­ CEDO Actualizată în octombrie 2013, metoda de citare pentru o hotărâre pronunțată de CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI oferă date pentru identificarea cazului și a sursei de citare. De la 1 noiembrie 1998, Culegerea de hotărâri și decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului conține o selecție de hotărâri pronunțate și deciziile adoptate de la data intrării în vigoare a Protocolului 11 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Toate hotărârile și deciziile Curții (cu excepția deciziilor luate de Comisiile trei judecători conform articolul 28 din Convenție), inclusiv cele care nu au fost publicate în această serie, sunt disponibile în baza de date a Curții (HUDOC) care este accesibilă gratui prin intermediul site­ul Curții (http://www.echr.coe.int/Documents/Note_citation_ENG.pdf). Forma de citare pentru hotărârilor și deciziilor publicate în această serie de la 1 noiembrie 1998 și sfârșitul anului 2007 urmează modelul: Numele părților (în italice), numărul aplicației, numărul alineatul (pentru hotărârilor judecătorești), abrevierea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), an și Număr de volum. De la începutul anului 2008, exista un numar de volum (de exemplu, CEDO 2008, CEDO 2009, etc.). În lipsa oricărei indicații contrare, textul citat este o hotărâre pe fond pronunțată de o Cameră a Curții. Orice altă situație este indicată în paranteze după numele cauzei, cu mențiunea că traducerile îmi aparțin și pot să nu concorde cu o viitoare traducere oficială: FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 44 ­ "(Dec.)" pentru o decizie privind admisibilitatea, ­ "(Obiecții preliminare)" pentru o hotărâre cu privire la obiecții preliminare, ­"(Satisfacție echitabilă)" pentru o judecată în care a au fost admise cererile unei părți, ­ "(Revizuire)" pentru o revizuire a hotărârii, ­ "(interpretare)" pentru o judecată de interpretare, ­ (fără interes)" pentru o hotărâre unde se constată că nu este necesară intervenția curții situația fiind reglementată conform de legea națională, ­ "(reglementare amiabilă)" pentru o hotărâre în care se constată o soluționare amiabilă, ­ "[MC]" este adăuga dacă hotărârea sau decizia a fost, pronunată de către Marea Cameră a Curții. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 45 5.3. Citarea de caz ­ CURTEA EUROPEANĂ DE JUSTIȚIE CURTEA EUROPEANĂ DE JUSTIȚIE (CEJ), conform informațiilor oficiale (http://curia.europa.eu) de la crearea sa, în 1952, cu misiunea de a garanta „respectarea legii în interpretarea și aplicarea" tratatelor Uniunii Europene, aceasta are sarcina de a: ­ controla legalitatea actelor instituțiilor Uniunii Europene; ­ se asigura că statele membre își îndeplinesc obligațiile rezultate din tratate și ­ interpreta dreptul Uniunii la solicitarea instanțelor naționale. CEJ reprezintă autoritatea judiciară a Uniunii Europene și, în colaborare cu instanțele din statele membre, asigură aplicarea și interpretarea uniformă a dreptului Uniunii. CEJ cu sediu la Luxemburg, este compusă din trei instanțe: Curtea de Justiție, Tribunalul (creat în 1988) și Tribunalul Funcției Publice (creat în 2004). De la crearea acestora, au fost pronunțate de către cele trei instanțe aproximativ 28 000 de hotărâri (ref. Dec. 2014). Întrucât fiecare stat membru are propria limbă și un sistem juridic specific, Curtea de Justiție a Uniunii Europene este o instituție multilingvă. Regimul său lingvistic nu are echivalent în nicio altă instanță din lume, deoarece fiecare dintre limbile oficiale ale Uniunii poate fi limbă de procedură. Astfel, Curtea are obligația să respecte un multilingvism integral ca urmare a necesității de a FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 46 comunica cu părțile în limba procesului și de a asigura difuzarea jurisprudenței sale în toate statele membre. Întrucât fiecare stat membru are propria limbă și un sistem juridic specific, Curtea de Justiție a Uniunii Europene este o instituție multilingvă. Regimul său lingvistic nu are echivalent în nicio altă instanță din lume, deoarece fiecare dintre limbile oficiale ale Uniunii poate fi limbă de procedură. Astfel, Curtea are obligația să respecte un multilingvism integral ca urmare a necesității de a comunica cu părțile în limba procesului și de a asigura difuzarea jurisprudenței sale în toate statele membre. Raportul anual reprezintă o sinteză a activității Curții de Justiție, a Tribunalului și a Tribunalului Funcției Publice în ceea ce privește jurisprudența și cuprinde numeroase statistici judiciare. În continuare sunt prezentate extrase din acesta. Versiunea integrală cuprinde, printre altele, curricula vitae ale membrilor, ordinile protocolare, precum și o prezentare generală a activităților auxiliare ale instituției (reuniuni și stagii pentru magistrați, vizite oficiale și vizite de informare, vizite de studiu etc...). Versiune integrală În temeiul Regulamentelor de procedură ale Curții de Justiție, Tribunalului și Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene, țin un Repertoriu al jurisprudenței are se publică și în limba română. Repertoriul reprezintă publicarea oficială a jurisprudenței instanțelor care compun Curtea de Justiție a Uniunii Europene și este compus din Repertoriul general, care conține jurisprudența Curții de Justiție și a Tribunalului, și din Repertoriul funcției FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 47 publice, care conține jurisprudența în materia funcției publice a Tribunalului și a Tribunalului Funcției Publice. Repertoriul general și Repertoriul funcției publice este asigurat exclusiv în format electronic pe site­ul EUR­Lex într­o publicare oficială accesibilă gratuit. Pagina de acces la Repertoriu de pe site­ul CURIA: (http://curia.europa.eu/juris/recherche.jsf?language=ro) Pagina de acces la Repertoriu prezintă documentele grupate pe cauze, în ordinea cronologică a deciziilor. Repertoriul general cuprinde elemente de informare privind deciziile care, potrivit regulilor, nu se publică în Repertoriu. Aceste decizii sunt totuși accesibile, în secțiunea „jurisprudență" a acestui site, în limbile disponibile, și anume limba de procedură și limba de deliberare. Modul de citare a jurisprudenței la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe baza ECLI (identificator european de jurisprudență) conform informațiilor (http://curia.europa.eu/jcms/jcms/P_125997/?lText=citare ) Consiliul a fost elaborat un identificator european al jurisprudenței (ECLI sau European Case Law Identifier). Acest identificator are ca scop trimiterea la jurisprudența națională și la cea europeană, precum și definirea unui set minim de metadate uniforme pentru jurisprudență. ECLI cuprinde, pe lângă prefixul „ECLI", care este adăugat fiecărei hotărâri, patru elemente obligatorii: FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 48 • codul care corespunde statului membru căruia îi aparține instanța respectivă sau Uniunii Europene, în ceea ce privește instanțele acesteia; • abrevierea care corespunde instanței care a pronunțat decizia; • anul deciziei; • un număr de ordine format din maximum 25 de caractere alfanumerice, prezentat potrivit unui format stabilit de fiecare stat membru sau de instanța supranațională respectivă. Numărul de ordine nu poate cuprinde niciun semn de punctuație în afară de punct („.") și două puncte („:"), acesta din urmă separând părțile unui ECLI. De exemplu, ECLI al Hotărârii Curții de Justiție din 12 iulie 2005 în cauza în care s­a pronunțat Hotărârea Schempp (C­403/03) are următoarea formă: „EU:C:2005:446". ECLI este compus astfel: • „EU" arată că este vorba despre o decizie pronunțată de o instanță a Uniunii (dacă decizia ar fi a unei instanțe naționale, în locul acestei indicații ar figura codul care corespunde statului membru căruia îi aparține aceasta); • „C" arată că această decizie a fost pronunțată de Curtea de Justiție. Dacă decizia ar fi fost pronunțată de Tribunal sau de Tribunalul Funcției Publice, mențiunile ar fi fost „T", respectiv „F"; • „2005" arată că decizia a fost pronunțată în cursul anului 2005; • „446" arată că este vorba despre al 446­lea ECLI atribuit în anul respectiv. Se susține oficial că, acest mod de citare: ­ ameliorează lizibilitatea deciziilor jurisdicționale prin aceea că trimiterile la jurisprudență cuprind la fiecare ocurență elementele necesare pentru a identifica fără echivoc decizia la care se face trimitere; FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 49 ­ prezintă o neutralitate lingvistică mai mare în măsura în care formatul citării este aproape identic în toate limbile și, astfel, conține mai puține elemente care trebuie traduse și ­ facilitează introducerea automată de hiperlinkuri atât pentru ECLI al deciziei citate, cât și pentru punctul vizat din aceasta. În plus, conform uzului actual, va rămâne o distincție pentru cele trei instanțe între modul de citare de la prima ocurență și cel de la ocurențele următoare. Astfel, în ceea ce privește Curtea și Tribunalul Funcției Publice, începând cu a doua ocurență a trimiterii aceasta nu va mai cuprinde menționarea numărului de înregistrare a cauzei. În ceea ce privește Tribunalul, trimiterea nu va mai conține nici data deciziei, nici numărul de înregistrare și nici mențiunea privind publicarea, dacă este cazul. Modul de citare specific uneia dintre instanțele menționate poate fi folosit, în deciziile pe care aceasta le adoptă, pentru trimiterile atât la propria jurisprudență, cât și la cea a celorlalte două instanțe ale Uniunii. Exemple citare: Hotărârea Tribunalului (camera a șaptea) din 30 septembrie 2010. Yassin Abdullah Kadi împotriva Comisiei Europene. Politica externă și de securitate comună ­ Măsuri restrictive împotriva anumitor persoane și entități care au legătură cu Osama ben Laden, cu rețeaua Al­Quaida și cu talibanii ­ Regulamentul (CE) nr. 881/2002 ­ Înghețarea fondurilor și a resurselor economice ale unei persoane ca urmare a includerii acesteia pe o listă stabilită de un organ al Națiunilor Unite ­ Comitetul pentru sancțiuni ­ Includere ulterioară în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 ­ Acțiune în anulare ­ Drepturi fundamentale FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 50 ­ Dreptul de a fi ascultat, dreptul la un control jurisdicțional efectiv și dreptul la respectarea proprietății. Cauza T­85/09. Repertoriul de jurisprudență 2010 II­05177 • Identificator ECLI: ECLI:EU:T:2010:418 FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 51 5.4. Citarea de caz în alte jurisdicții Pentru Anglia în majoritatea cazurilor relevante, citarea unui caz se face cu identificarea Raportului (culegerii de decizii) unde acesta poate fi găsit (Oxford 8). De exemplu, Pepper v Hart [1993] AC 593 (HL) Indică faptul că speța a avut ca părți pe Pepper și Hart, a fost decisă de către Camera Lorzilor (HL­House of Lords ) și poate fi găsită în volumul anului 1993 din seria rapoartelor legale numite "Appeals Cases” la pagina 593. Datele sunt puse între paranteze drepte atunci când volumul folosește anul pentru identificare. Datele incluse în paranteze rotunde sunt informații suplimentare despre data hotărârii. De exemplu, citarea Pepper v Hart (1993) 143 NLJ 17 indică faptul că hotărârea este cuprinsă în Volumul 143 din New Law Journal la pagina 17 și că acesta a fost publicat în 1993. Această practică cu paranteze pătrate și rotunde se aplică și în publicațiile de specialitate juridică. Se utilizează caractere italice pentru numele părților cu o v italic fără punct pentru a separa numele părților cu interese opuse. Caracterele romane sunt utilizare pentru restul citatului. Semne de punctuație se vor utiliza numai în cazul în care informația furnizată nu poate este în conexiune. Se va folosi prin urmare "srl" și nu ”S.R.L.”, sau pentru numele părților Pepper și nu ”P.”. Se folosește virgula pentru a separa diferite numere care cuprind indicații diferite, cum ar fi numărul raportului de caz, de caz prima a cazului din acel FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 52 raport. Dacă sunt citate consecutive, se utilizează virgula pentru a le separa. Pentru citarea unei instanțe de grad inferior, sau a unei decizii pronunțate de o anumită secție a instanței, la începutul citării se indică prin inițiale numele curții/secței. În Statele Unite ale Americii ( The Bluebook 150), o citare completă a unui caz, include numele părților, publicația unde poate fi găsit, dacă este cazul; indicații asupra jurisdicției și datei pronunțării; ulterior se poate indica și istoria cazului, dacă este cazul. Citarea poate de asemenea include informații suplimentare în paranteză. Numele părților sunt indicate folosind caractere italice, fiind omise cuvintele multiple pentru indicarea numelui dacă acestea nu sunt în asociere, sau alte semnalizări ale unei coparticipații procesuale cum ar fi "ș.a." Se va lista de obicei primul nume al părților cu aceleași interese. În general, citatarea cazurilor cuprinde pe lângă numele părților, indicarea în paranteză a anului deciziei, raportului de caz în care aceasta se găsește și referința paginilor. Nu există o standardizare întocmită de o autoritate la nivel național (Peter § 1­ 600) și în ciuda tendinței din manualele de citare pentru a utiliza termenul "regula" pentru practicile de citare, autoritatea lor este în cel mai bun caz, limitată la un anumit sector de activitate. Pentru cei mai mulți profesioniști, în redactarea unui text sunt utilizate regulile de uz profesional acceptate la scară largă (id.). Manualele de citare creat de către editorii revistelor de drept, cunoscute ca ”Bluebook” sunt cel mai frecvent folosite pentru citatul juridic. Decizia pentru care se dorește citarea poate suferi în timp anumite modificări. O citare completă trebuie să includă istoria ulterioară a intregii proceduri. Dacă o FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 53 hotărâre judecătorească a făcut obiectul unui recurs, în care a suferit modficări, în citare vor fi incluse și aceste informații (id. 45). Exemple Meritor Sav. v Bank. Vinson, 477 U.S. 57, 60 (1986). Gucci Am., Inc. v. Gold Ctr. Jewelry, 997 F. Supp. 399 (SDNY) Rev'd, 158 F.3d 631 (2d Cir. 1998). (Curtea Supremă de Justiție pentru Statele Unite, Curtea Supremă este citată: (US)) În Franța doctrina cuprinde trimiterile de caz în partea de jos a paginii, iar atunci ând o notă de subsol conține o referință, acesta va fi plasat în paranteze, de preferință la sfârșitul propoziției pentru citire mai ușoară. În practică judiciară ­ hotărârile, ordonanțele sau trimiterile de caz, pot fi incluse în text, izolat în paranteze. Ordinea de prezentare a unei hotărâri judecătorești, are următoarele principii: 1. ­ Identificarea pentru început a locului exact de publicare. Elementele componente de referință sunt ordonate într­o progresie sistematică, răspunzând la o preocupare tot mai mare pentru rafinament în identificarea deciziei. În citarea: Cass. (1re ch.), 20 octobre 1978, Pas., 1979, I, p. 215 se face referire la o hotărâre a Curții de Casație, Camera întâi a Tribunalului, pronunțată la 20 octombrie 1978. Decizia se va găsi în publicația Pasicrisie, FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 54 colecția anului 1979. Prima secțiune a hotărârii se găsește la pagina 215. Pentru comoditate, se utilizează unele abrevieri. Exemple : Referința de caz: Cass. (1re ch.), 17 avril 2008, Pas., 2008, p. 916, poate primi următoarele abrevieri uzuale: ­ Cass. = Curtea de Casație; ­ 1re ch. = prima cameră; ­ Pas. = Pasicrisie ; ­ p. = pagina. Se vor indica, succesiv: 1 denumirea instanței; 2. dacă este necesar, numărul secția sau specializarea; 3. data deciziei; 4. Numele părților (opțional, cu excepția unei referințe la o hotărâre a Consiliului de Stat, în cazul în care este de obicei specificat numele reclamantului); 5. numărul oficial al deciziei, în cazul în care este o decizie dată de Curtea Constituțională sau Consiliul de Stat; 6. dacă este cazul, secțiunile hotărârii; 7. numele revistei care publică decizia; 8. anul de publicare; 9. partea revistei (dacă există); 10. pagina, coloana sau numărul de serie al publicației; 11. posibililele constatări sau avizul procurorului; 12. numele autorului unei note sau unui comentariu în textul deciziei. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 55 În 1999, un comitetul canadian de citare a prezentat raportul său ce cuprinde un standard de citare pentru jurisprudență. Documentul este rezultatul unui studiu inițiat în primăvara anului 1998 de către mass­media publicarea, sistemul judiciar și mediul academic, grupate în cadrul Comitetului (Robert ­ Quel modèle pour le Québec?). Raportul propune un standard de referințe neutru, cu "scopul de a permite identificarea unei hotărâri judecătorești, indiferent de modul său de publicare, pe hârtie sau în format electronic”. "Standardul poate fi utilizat de către toate instanțele canadiene, inclusiv instituțiile cvasi­judiciare sau administrative”. Inițiativa a propus schimbarea sensibilă a practicilor existente în citarea hotărârilor pentru Canada, deoarece metoda de referință utilizată nu era adaptat la realitatea tehnologică. Noile indicații de referință pentru hotărârile instanțelor de judecată, trebuie să permită ca hotărârea să poată fi identificată "oficial" și facil, chiar dacă aceasta este publicată doar pe internet și nu a făcut încă parte dintr­o colecție tipărită. Standardul propus urmărește facilitarea identificării unei hotărâri judecătorești de referință,” în mod complet, imediat și permanent”. Standardul propus este simplu și se compune din trei elemente: referința de procedură; corpul citatului ( care ar conține anul deciziei, codul sau denumirea instanței și numărul de ordine de decizie); elementele opționale menite a crește precizia referinței. Standardul propune o formă de documente electronice produse de instanțele de judecată și recomandă numerotarea alineatelor în deciziile judiciare. Practica elimină numărul paginii de referință pentru identificarea unei secțiuni specifice a deciziei, iar avocații vor fi întotdeauna în măsură să identifice pasajul citat cu numărul de paragraf (id). FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 56 Exemplu (id): O hotărâre a Curții de Quebec într­un litigiu între domnul X și doamna X ar avea o trimitere de genul: " X v. X 1999 QCCQ ". Dacă este necesară o referință la un pasaj din decizie inclus în al zecelea paragraf, citatul ar avea forma: "X v. X 1999 QCCQ 10 § ". În sinteză se va ține seama că, "Citarea legală", ca de altfel cea mai mare parte a oricărei limbi, este stabilită prin utilizarea continuă și se află într­o permanentă evoluție (Peter § 1­600). FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 57 5.5. Variante citare de caz utilizate în România Înalta Curte de Casație și Justiție Pentru România din anul 2005, revista oficială a Înaltei Curți de Casație și Justiție Buletinul Casatiei (dec.2014), publicată în colaborare cu Editura C.H. Beck (dec.2014), dorește asigurarea accesului la deciziile instanței supreme și în special la soluțiile cu valoare de principiu pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în scopul unificarii practicii judiciare (http://www.scj.ro/1259/Buletinul­ Casatiei) (dec.2014). Din ianuarie 2010, Buletinul Casației este publicat lunar, iar în fiecare număr se regăsesc rezumate, deciziile prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat în perioada predentă, cu valoare de principiu, probleme de drept, precum și cele mai noi decizii în interesul legii. Înalta Curte de Casație și Justiție are disponibil și un formular de căutare a deciziilor la adresa: http://www.scj.ro/736/Cautare­jurisprudenta (dec.2014). Fiecare decizie cuprinde indicatori de referință pentru clasificare pe instituții juridice a speței și textul integral al deciziei. Exemplu: ”Acțiune în pretenții. Contract de cesiune a drepturilor litigioase încheiată între societatea cu răspundere limitată și asociatul unic al acesteia. Consecințe Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Judecata Index alfabetic: ­ acțiune în pretenții, ­ contract de cesiune de drepturi litigioase ­ excepția lipsei calității procesuale pasive Indicarea normei de procedură: Codul de procedură civilă din 1865, art. 84, art. 129 FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 58 Indicarea normei materiale: Codul civil din 1864, art. 1391 și urm., Legea nr. 31/1990, art. 235, art. 2371 Sumar: Cesionarul din contractul de cesiune de drepturi litigioase nu poate să preia de la cedent decât creanțele deduse judecății, și, prin urmare, în ipoteza în care cealaltă parte litigantă ridică pretenții proprii față de cedentul de drepturi litigioase, de exemplu, prin formularea unei cereri reconvenționale, cesionarul introdus în cauză ca urmare a intervenirii unui contract de vânzare de drepturi litigioase nu poate să fie tras la răspundere pentru datoriile contractate de cedent, soluția fiind, sub aspect procedural, de respingere a pretențiilor invocate față de cesionarul de drepturi litigioase, prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu există identitate între partea care s­a obligat în raportul juridic dedus judecății și partea față de care a fost continuată judecata ca urmare a unei convenții de vânzare de drepturi litigioase. În ipoteza în care cesiunea drepturilor litigioase intervine între o societate cu răspundere limitată, în calitate de cedent, și asociatul unic și administratorul societății, în calitate de cesionar, la un moment ulterior deciziei de dizolvare și lichidare a societății cu răspundere limitată, adoptată de asociatul unic, cesionarul – în calitate de fost asociat unic și administrator – răspunde pentru datoriile societății, dar nu în baza cesiunii de creanță, care îi transferă exclusiv drepturile litigioase ale societății cu răspundere limitată, devenite astfel drepturi proprii, ci în baza deciziei de dizolvare și lichidare a societății cu răspundere limitată, prin care s­a obligat să stingă pasivul societății cu activele preluate de la aceasta, conform art. 235 din Legea nr. 31/1990, soluția corectă fiind aceea de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 59 Numărul soluției: Secția a II­a civilă, Decizia nr. 3311 din 29 octombrie 2014 (...) Prin sentința nr. 848 din 16 iulie 2013, Tribunalul Dolj, (…) Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte a admis recursul și a casat decizia atacată, dispunând trimiterea cauzei aceleiași instanțe de apel pentru rejudecarea apelurilor. Totodată, Înalta Curte a menținut soluția pronunțată de instanța de apel cu privire la dezlegarea dată de prima instanță de fond cererii introductive formulată de SC E.I. SRL și continuată de cesionara V.T.” Există un mecanism procedural, care asigură întrucâtva o numită ”unificare jurisprudențială” și anume posibilitatea oferită completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul Înaltei Curți, de pronunțare a unei hotărâri prealabile, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicarii deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Reglementarea legală este dată de Cod de procedură civilă 97, 519 – 521. În scopul asigurării interpretării și aplicării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au obligația de a solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 60 fost soluționate diferit de instanțele judecătorești, ceea ce oferă un alt mecanism de ”unificare jurisprudențială”. Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii. Decizia se pronunță numai în interesul legii și nu are efecte asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Decizia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României. Reglementare legală este dată de 97, 514 ­ art. 518 din Codul de procedură civilă, din Codul de procedură penală 471 ­ 4741. În informațiile oficiale prezentate de ÎCCJ nu sunt incluse nici un fel de referințe cu privire la posibilitatea valorificării deciziilor ICCJ pentru un alt caz decât cel e în care aceasta s­a pronunțat asupra unor chestiuni de drept sau asupra unor recursului în interesul legii; adică posibilitatea includerii deciziilor ca precedent obligatoriu, pentru un caz pendent. Formularul de căutare al unei decizii, include date referitoare la numărul și data deciziei ori numărul și anul dosarului ori Monitorul Oficial în care decizia a fost publicată, dar nu include un index de referință cu privire la o anumită hotărâre și o sistematizare a deciziilor pe instituții juridice, pentru a facilita procesul de identificare. Deși căutarea se poate face după cuvinte cheie acestea sunt cele cuprinse în textul decizie și deci face mai dificilă încadrarea situației de fapt în FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 61 drept, iar de la această ultimă încadrare să fie posibilă circumscrierea cazului pendent. Ministerul Justiție (http://portal.just.ro ) Prin publicitatea proiectului intitulat ”Strategia de informatizare a sistemului justiției pentru perioada 2013­2017” derulat de Ministerul Justiției, aflăm că în România sunt incluse în sfera sistemului justiției 238 de instanțe judecătorești și multe alte instituții de control. Pași importanți pentru o așanumită ”creștere a gradului de transparenta a actului de justiție” sunt considerați aici parcurși, prin darea in exploatare a unor aplicații cum ar fi portalului instanțelor (portal.just.ro) sau ECRIS Infokiosk unde pot fi accesate informații extrase din sistemul ECRIS privind dosarele aflate pe rol și de asemenea privind precedentele judiciare. Precedentul judiciar prezintă relevanță sub aspectul sursei sale și poate fi căutat după criterii legate de tipul speței, materia juridică, număr sau dată și poate fi acceasată chiar hotărârea într­un format editabil. Jurindex Conform informațiilor de la http://www.jurisprudenta.org/info.aspx, (valabil dec. 2014) ”jurindex” este un serviciu gratuit, care­și propune să ofere accesul liber la hotărârile judecătorești pronunțate de instanțe. Jurindex se află sub egida Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectul și­a propus publicarea integrala pe internet a hotărârilor judecătorești pronunțate de instantele judecătorești din România. Deschiderea accesului publicului larg la hotărârile judecătorețti, în mod gratuit și integral. Jurindex ­ index de jurisprudență a fost dezvoltat încă de FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 62 la început ca o aplicație care să faciliteze accesul gratuit și liber al profesioniștilor și publicului larg la jurisprudența instanțelor judecătorești. Jurindex ­ indexul jurisprudenței naționale este un proiect in continua dezvoltare. La momentul lansării versiunii naționale baza de date conține hotărârile judecătorești pronunțate de curțile de apel din Romania (16) in cursul anului 2008. Derularea proiectului Jurindex ­ indexul jurisprudenței naționale poate fi urmărită și pe website­ul dedicat acestuia, www.jurindex.ro. Fiecare caz raportat aici avea un număr jurindex JURINDEX2009321, cu indicarea instanței și numărului alocat, de tipul hotărârii cu data acesteia, obiectul dosarului și materia juridicăîmpreună cu stadiul procesual și componența completului. Spețele puteau fi identificate ca sursă și prezentate ca relevante completului investit cu soluționarea cauzei pendente. În prezent nu am observat să fie raportate decizii de practică judiciară, ulterioare datei de 28 februarie 2010, ceea ce face ca materialul să fie inutil în mare parte, după intrarea în vigoare a noilor pachete normative. Jurisprudența Curții de Apel Cluj La pagina: http://www.curteadeapelcluj.ro/jurisprudenta.html (valabil dec. 2014) au fost incluse hotărâri relevante din practica Curții de Apel Cluj, în materie penală, civilă, comercială și de contencios administrativ, destinată atât specialiștilor în drept, cât și cetățenilor interesați de modul în care au fost rezolvate anumite cazuri în instanțele noastre. Deciziile sunt prezentate în text FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 63 integral, nu sunt indexate și nu cuprind mențiuni neechivoce ale instituțiilor juridice tratate. Mai sunt și altele locații în care pot fi primite informații mai mult sau mai puțin credibile legate de un precedent judiciar, dar cele prezentate până aici oferă o sursă relevantă asupra hotărârilor judecătorești în care deja a fost pronunțată o soluție. Ca orice citat juridic, citarea cazurilor trebui să ofere suficiente elemente pentru identificarea sursei citării, ce trebuie să fie una oficială, alăturată unei succinte motivați a acestei expuneri, raportat la relevanța ei în speță. Folosiți caractere cursive pentru nume, cu un v italic fără punct pentru a separa părțile adverse. Utilizați caractere romane pentru restul citării. Nu utilizați semne de punctuație. Dacă sunt citate consecutive se va utiliza punctul și virgula pentru a le separa. Vasile v Vasile Apoi trebui să urmeze numărul hotărârii, pentru o anumită relavanță asupra legislației aplicabile și indicatorul instanței urmat de anul hotărârii cu indicarea sursei între paranteze. Termenii sunt separații de spații. VASILE v IOAN 120 ICCJ IIciv 2014 (Cas 120/2014) 916/5 Pentru cauza Vasile versus Voan hotărârea numărul numărul 120 a secției II­a civilă a ICCJ din 2014, pagina 916 paragraful/alineatul 5 (în funcție de aranjamentul textului). FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 64 Pentru sursa electronică se va indica și data la care a fost culeasă informația: VASILE v IOAN 120 ICCJ IIciv 2014 (portal.just.ro dec 2014) Pentru Vasile versus Vasile hotărârea numărul numărul 120 a secției II­a civilă a ICCJ din 2014, publicată la http:// portal.just.ro informație valabilă în luna decembrie a anului 2014. (notă: indicațiile de mai sus sunt fictive) Dacă hotărârea este menționată într­un raport oficial, se poat menționa numai datele de identificare din raport. Cas. 120/2010, 916/5 Pentru Vasile versus Vasile 120 ICCJ IIciv 2014 publicată în Buletinul Casației numărul 120 din anul 2010, pagina 916 paragraful/alineatul 5 (în funcție de aranjamentul textului). (notă: indicațiile de mai sus sunt fictive) Pentru abrevierile uzuale ale publicațiilor juridice și instanțelor de judecată se va urmări Apendicele. Un caz este mai facil de memorat, în situația utilizării sale repetate de către un profesionist, dacă este memorat cel puțin numele părților și anul hotărârii, dar în publicațiile românești de drept, informația este înlăturată, deși aceasta nu are a justificare pertinentă. În privința numelui părților este de menționat că, acestea odată ce au participat la o ședință publică de judecată și nu la una desfășurată în camera de consiliu, FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 65 trebuie să cunoască faptul că sunt expuse unei proceduri publice și anumite detalii ale cazului în care au participat pot fi cunoscute de un grup mai larg de persoane. Conform CONSTITUȚIE 127, toate ședințele de judecată sunt publice, afară de cazurile anume prevazute de lege, iar conform Legii privind organizarea judecătorească 304/2004, 11(2), pronunțarea hotărârilor se face în ședință publică, cu excepția cazurilor prevazute de lege. Publicitatea ședințelor și a pronunțării hotărârilor, este o garanție pentru un proces echitabil și aceasta presupune că numele părților pot fi cunoscute de orice persoană sau făcute publice prin intermediul mass­media și cunoscute de cei care nu participă la ședința de judecată sau la pronunțarea soluției. Având în vedere această stare în drept, a prescurta numele părților îngreunează citarea și face imposibilă sau dificilă identificarea acestora, fapt ce nu are o justificare pertinentă, decât conjunctural din perspectiva factorului decizional. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 66 6. CITAREA DOCTRINEI Legislația și precedentul nu sunt singurele surse ale dreptului care sunt citate în considerentul hotărâri judecătorești. Doctrina, adică toate scrierile juriștilor care studiază și practică drept, de asemenea, joacă un rol vital în drept. Doctrina, chiar dacă aceasta nu este o sursă de drept, în sensul tehnic al termenului, urmărește să lumineze spiritul legii prin interpretarea tăcerii legii sau chiar a ambiguități acesteia ( Suijkerbuijk 86). Citatele din cărți, tratate, publicații periodice de specialitate broșuri și alte materiale neperiodice ar trebui să includă elemente referitoare la numărul volumului (utilizat numai pentru seturi de volume multiple); numele autorului așa cum apare pe publicare; titlul publicației; în paranteză anul de publicare, precum și numele editorului și ediția, dacă este cazul. Autorii trebuie să apară în ordinea în care sunt listați în publicație. În cazul în care o lucrare are mai mult de doi autori, fie utilizați primul nume al autorului, urmat de "și alții" sau lista cu numele tuturor autorilor (The Bluebook 57). 6. CITAREA DOCTRINEI secțiuni 6.1. Citarea publicațiilor de specialitate 6.2. Citarea enciclopediilor și cărților de specialitate 6.3. Citarea altor surse FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 67 6.1. Citarea publicațiilor de specialitate Studiile juridice din publicațiile de specialitate au un puternic accent pedagogic și aceste referințe pot fi foarte diferite, deoarece sunt de obicei incluse în tratate voluminoase sau monografii, manuale și articole de specialitate ori periodice cu diverse note și observații. Formatul citatelor implică respectarea unor norme tehnice diferite care sunt destinate în principal găsirii cu ușurință a sursei doctrinare consultate. Pentru a da credibilitatea unei referințe doctrinare, citarea va fi pe cât posibil completă, adică de natură să dea cititorului toate informațiile de care are nevoie pentru a o identifica. Citarea ar trebui să urmeze câteva reguli. În cazul în care este clar instanței la ce document vă referiți, ar trebui pe viitor să utilizați abrevieri cu trimitere la titlul a acestui document. În cazul în care există o înregistrare oficială, faceți trimitere la aceasta. Amintiți­vă de regula generală, însă, să nu utilizați niciodată o abreviere dacă aceasta probabil ar putea induce în eroare cititorul. Când documentul conține referințe bibliografice la mai multe lucrări ale aceluiași autor, se va include o trimitere prescurtată la titlului sursei citate. Cele mai multe reviste de drept sunt paginate consecutiv de­a lungul unui întregului volum. Urmați acest format: FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 68 Autor titlul lucrării, (abrevierea numelui periodicului, Volum, număr, an) prima pagina a articolului, anul și data publicării. O listă informativă a publicațiilor de specialitate poate fi consultată în Apendice Folosiți IDEM pentru a face o referire la o carte sau alt material neperiodice invocat în citatul precedent. În caz contrar, utilizați ”supra”. Forma ”supra” constă din includerea în citat al numelui autorului de mai sus, și un nou punct de referință (pagină/ paragraf/ alineat șamd). FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 69 6.2. Citarea enciclopediilor și cărților de specialitate Uneori poate fi dificil a fi extrase trimiteri din surse care se află la granița între articol și cartea, astfel încât pot exista ezitări asupra cuvintelor care trebuie formatate cu italice sau cu privire la locul situării citatului în lucrarea de referință. Acesta este situația enciclopediilor, sau lucrărilor prezentate în seminarii publice sau conferințe, inclusiv atunci când o serie de autori au scris fiecare câte un capitol specific, sau au contribuit la scrierea unui articol. Pentru a stabili o linie de bază, numele autorului este înscris cu majuscule iar titlul în italice. De exemplu: FLORIN SRETEANU, DANIEL NIȚU, Drept penal Partea generala Curs universitar Vol I (Editura Universul Juridic, decembrie 2014), 34 pentru autorii lucrării Drept penal Partea generala Curs universitar Vol I, Florin Streteanu și Daniel Nitu, lucrare publicată la Editura Universul Juridic în decembrie 2014, pagina 34. În general, elaborarea unei referințe la o enciclopedie sau o carte carte de specailitate, ar trebui menționate: a. inițiala prenumelui și numele autorului FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 70 b. titlul complet al cărții, cu caractere cursive; c. indicație, dacă este cazul, publicația și volumul care le conțin (sau numărul de volume publicate), cu titlul volumuluiîn cazul în care este prevăzut; d. locul și numele editurii; e. data publicării; f. acolo unde este cazul, pagina din carte sau numărul alineatul unde începe să se dezvolte opinia la care se face referire. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 71 6.3. Citarea altor surse În general, urmați regulile de citare pentru cărți și publicații de specialitate. Un ghid util ar include în citat numărul ISBN sau / și sursa guvernamentală sau comisia de specialitate. Folosiți italice pentru titlu. În cazul în care autorul nu este identificat, citează organul care a produs documentul; în cazul în care un astfel de organism nu poate fi identificat, se introduc trei puncte între două paranteze de forma (...) Trimiterile la site­uri web Facilități de comunicare oferite de comunicațiile internet permit o bună documentare, sub condiția credibilității sursei. Multe reviste electronice, dar și site­uri ale unor centre de cercetare, asociații sau organisme creat paginile publice sau private, punându­le la dispoziția publicului. În afară de precauția necesară pentru identificarea sursei se reia, transmisiunea ar mai trebui să conțin și autorul articolului sau notei marginale. Trimiterea ar trebui să permită: ­ identificarea autorului; ­ titlul textului citat; ­ data textului sau data afișării online dacă este prevăzută această dată; ­ numele site­ului; dacă acesta este un ziar sau un jurnal electronic, numele trebuie să fie scrise cu caractere italice urmat dacă este cazul de numărul și data publicării. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 72 Adresa Adresa site­ului poate să nu fie precedată de vreo mențiune. Se poate omite: ­ informația "http //:" în indicația locației. ­ adresa completă de internet în cazul în care începe cu "www. ". în Principiul este acela de a indica pagina de index (home) (pagina de start) la care se face referire. Exemple : ULICI CLAUDIU­OCTAVIAN, Sugestii pentru dezvoltarea activității în cabinetele individuale de avocatură, 30 decembrie 2014, (http://ulici.ro/index.php/avocat/sugestii­pentru­avocati) FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 73 7. APENDICE NUMAI PENTRU VARIANTA TIPĂRITĂ ! Apendicele cuprinde referințele din capitolele anterioare cu privire la abrevierile uzuale, un tabel al instanțelor cu codul literal, instituțiile românești și europene cu codul lor literal, referințe latine cu codul lor literal ș.a.m.d. Secțiuni: I. Abrevierile uzuale II. Acte normative din România III. Acte normative din diferite alte legislații naționale IV. Lista instituțiilor și organelor de stat din România V. Lista instituțiilor și organelor de stat din Europa VI. Lista regiunilor statelor membre ale Uniunii Europene VII. Lista instituțiilor și organelor din Uniunea Europeană VII. Simboluri, denumiri și abrevieri unități de măsură VIII. Instanțele naționale IX. Lista statelor din Uniunea Europeană X. Lista statelor lumii XI. Publicații juridice din România XII. Publicații juridice de referință din Uniunea Europeană și din lume XIII. Referințe latine (...) FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 74 ANEXA .... SIGLE ROMÂNEȘTI, EUROPENE ȘI INTERNAȚIONALE EN, FR și RO (SURSA: GHIDUL IER, GRI, IATE) EN: ACER − Agency for the Cooperation of Energy Regulators FR: ACER − Agence de coopération des régulateurs de l'énergie RO: ACER − Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei EN: ACP − African, Caribbean and Pacific countries parties to the Lomé Agreement FR: ACP − États d’Afrique, des Caraїbes et du Pacifique associés à la Communauté dans le cadre de la convention de Lomé RO: ACP − Țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific asociate la Comunitatea Europeană prin Convenția de la Lomé EN: AESA − European Aviation Safety Agency FR: AESA/EASA − Agence européenne de la sécurité aérienne RO: AESA − Agenția Europeană de Siguranță a Aviației EN: AIDS − acquired immune deficiency syndrome FR: SIDA − syndrome d'immuno­déficience acquise RO: SIDA − sindromul imunodeficienței dobândite EN: ASCII − American standard code for information interchange FR: ASCII − American standard code for information interchange RO: ASCII − American standard code for information interchange (Cod standard american pentru schimbul de informații) FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 75 EN: ASEAN − Association of South­East Asian Nations FR: ANASE − Association des nations de l’Asie du Sud­Est RO: ASEAN − Asociația Națiunilor din Asia de Sud­Est EN: BEPG − broad economic policy guidelines, broad guidelines of the economic policies of the Member States and of the Union FR: GOPE − grandes orientations de(s) politique(s) économique(s), grandes orientations des politiques économiques des Etats membres et de l'Union RO: OGPE − orientări generale ale politicilor economice EN: Benelux − Economic Union of Belgium, Luxembourg and the Netherlands FR: Benelux − Union économique de la Belgique, des Pays­Bas et du Luxembourg RO: Benelux − Uniunea Economică a Belgiei, Olandei și Luxemburgului EN: BSE − bovine spongiform encephalopathy FR: ESB − encéphalopathie spongiforme bovine (maladie des «vaches folles») RO: ESB − encefalopatie spongiformă bovină (boala „vacii nebune”) EN: CA (c/a) − commitment appropriations FR: CE/CEN − crédits d'engagement RO: CA − credite de angajament EN: CAP − common agricultural policy FR: PAC − politique agricole commune RO: PAC − politica agricolă comună EN: CD­ROM − compact disc read­only memory FR: CD­ROM − compact disc read­only memory (disque compact à mémoire morte) RO: CD­ROM − compact disc read­only memory (CD cu memorie read­only) EN: CCT − Common Customs Tariff FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 76 FR: TDC − Tarif douanier commun RO: TVC − Tariful Vamal Comun EN: CECAF − Fishery Committee for the Eastern Central Atlantic FR: Copace − Comité des pêches pour l’Atlantique Centre­Est RO: Copace − Comitetul pentru pescuit în Atlanticul de Centru și de Est EN: CEEC(s) − central and eastern European countries FR: PECO − pays de l’Europe centrale et orientale RO: TECE − țările din Europa Centrală și de Est EN: CEN − European Committee for Standardisation FR: CEN − Comité européen de normalisation RO: CEN − Comitetul European pentru Standardizare EN: Cenelec − European Committee for Electrotechnical Standardisation FR: Cenelec − Comité européen de normalisation électrotechnique RO: Cenelec − Comitetul european pentru standardizare electrotehnică EN: CERD − European Research and Development Committee FR: CERD − Comité européen de la recherche et du développement RO: CERD − Comitetul european pentru cercetare și dezvoltare EN: CERN − European Organisation for Nuclear Research FR: CERN − Organisation européenne pour la recherche nucléaire (anciennement «Conseil européen pour la recherche nucléaire») RO: CERN − Organizația europeană pentru cercetarea nucleară (fostul „Consiliu european pentru cercetarea nucleară”) EN: CESDP/CSDP/ESDP − Common European Security and Defence Policy/Common Security and Defence Policy/European Security and Defence Policy FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 77 FR: PESD/PSDC − politique européenne en matière de sécurité et de défense/politique de sécurité et de défense commune RO: PSAC/PESAC − politica de securitate și apărare comună/politica europeană de securitate și apărare comună EN: CFCs − chlorofluorocarbons FR: CFC − chlorofluorocarbone RO: CFC − clorofluorocarbon EN: CFP − common fisheries policy FR: PCP − politique commune de la pêche RO: PCP − politica comună în domeniul pescuitului EN: CFSP − Common foreign and security policy FR: PESC − Politique étrangère et de sécurité commune RO: PESC − Politica externă și de securitate comună EN: CN − Combined tariff and statistical nomenclature; Combined Nomenclature FR: NC − Nomenclature tarifaire et statistique; Nomenclature combinée RO: NC − Nomenclatura tarifară și statistică combinată; Nomenclatura Combinată EN: cif − cost, insurance and freight FR: caf − coût, assurance et fret RO: caf − cost, asigurare și fret EN: CORDIS − Community Research and Development Information Service FR: CORDIS − Community research and development information service (service communautaire d’information sur la recherche et le développement) RO: CORDIS − Community research and development information service (serviciu comunitar de informare în domeniul cercetării și dezvoltării) (se scrie cu FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 78 majuscule, în urma unui acord la care s­a ajuns cu o organizație comercială având aceeași siglă) EN: Coreper − Permanent Representatives Committee FR: Coreper − Comité des représentants permanents RO: Coreper − Comitetul Reprezentanților Permanenți EN: EAEC (Euratom) − European Atomic Energy Community FR: CEEA (Euratom) − Communauté européenne de l’énergie atomique RO: CEEA (Euratom) − Comunitatea Europeană a Energiei Atomice EN: EAFRD − European Agricultural Fund for Rural Development FR: Feader − Fonds européen agricole pour le développement rural RO: FEADR − Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală EN: EAGGF − European Agricultural Guidance and Guarantee Fund FR: FEOGA − Fonds européen d’orientation et garantie agricole RO: FEOGA − Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă EN: EBRD − European Bank for Reconstruction and Development FR: BERD − Banque européenne pour la reconstruction et le développement RO: BERD − Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare EN: ECB − European Central Bank FR: BCE − Banque centrale européenne RO: BCE − Banca Centrală Europeană EN: ECHA − European Chemicals Agency FR: ECHA − Agence européenne des produits chimiques RO: ECHA − Agenția Europeană pentru Produse Chimice EN: EDF − European Development Fund FR: FED − Fonds éuropéen de développement RO: FED − Fondul European de Dezvoltare FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 79 EN: EEA − European Economic Area FR: EEE − Espace économique européen RO: SEE − Spațiul Economic European EN: EFSA − European Food Safety Authority FR: EFSA − Autorité européenne de sécurité des aliments RO: EFSA − Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară EN: EFTA − European Free Trade Association FR: AELE − Association européenne de libre échange RO: AELS − Asociația Europeană a Liberului Schimb EN: EIB − European Investment Bank FR: BEI − Banque européenne d’investissement RO: BEI − Banca Europeană de Investiții EN: EIF − European Investment Fund FR: FEI − Fonds européen d’investissement RO: FEI − Fondul european de investiții EN: EIOPA − European Insurance and Occupational Pensions Authority FR: EIOPA − Autorité européenne des assurances et des pensions professionnelles RO: EIOPA − Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale EN: EJN − European Judicial Network FR: RJE − Réseau judiciaire européen RO: RJE − Rețeaua judiciară europeană EN: EMCDDA − EuropeanMonitoring Centre for Drugs and Drug Addiction FR:EMCDDA − Observatoire européen des drogues et des toxicomanies RO: EMCDDA − Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie EN: EMI − EuropeanMonetary Institute FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 80 FR: IME − Institut monétaire européen RO: IME − InstitutulMonetar European EN: EMS − EuropeanMonetary System FR: SME − Système monétaire européen RO: SME − SistemulMonetar European EN: EMU − economic and monetary union FR: UEM − Union economique et monétaire RO: UEM − Uniunea economică șimonetară EN: ENEA − European Nuclear Energy Agency FR: AEEN − Agence européenne pour l’énergie nucléaire RO: AEEN − Agenția Europeană pentru Energia Nucleară EN: ENISA − European Network and Information Security Agency FR: ENISA −Agence européenne chargée de la sécurité des réseaux et de l’information RO: ENISA − Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor (acronim identic pentru toate limbile) EN: EPSO − European Personnel Selection Office FR: EPSO − Office européen de sélection du personnel RO: EPSO − Oficiul European pentru Selecția Personalului EN: Erasmus − action scheme for the mobility of university students FR: Erasmus − programme d’action de la Communauté européenne en matière de mobilité des étudiants universitaires RO: Erasmus − program de acțiune privind mobilitatea studenților EN: ERDF − European Regional Development Fund FR: FEDER − Fonds éuropéen de développement régional FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 81 RO: FEDR − Fondul European de Dezvoltare Regională EN: ESA FR: RO: 1 − Euratom Supply Agency 2 − European Space Agency 3 − European system of integrated economic accounts 1 − Agence d’approvisionnement d’Euratom 2 − Agence spatiale européenne 3: SEC − système européen de comptes économiques intégrés 1 − Agenția de aprovizionare a Euratom 2 − Agenția Spațială Europeană (acronim identic pentru toate limbile; a nu se folosi ASE) 3: SEC − sistem european al conturilor economice integrate EN: ESCB − European Systemof Central Banks FR: SEBC − Système européen des banques centrales RO: SEBC − Sistemul European al Băncilor Centrale EN: ESF − European Social Fund FR: FSE − Fonds social européen RO: FSE − Fondul Social European EN: ESMA − European Securities and Markets Authority FR: ESMA − Autorité européenne des marchés financiers RO: ESMA − Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe EN: ESSPROS − European System of Integrated Social Protection Statistics FR: SESPROS − système européen de statistiques intégrées de la protection sociale FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 82 RPO: SESPROS − sistem european de statistici integrate privind protecția socială EN: EU − European Union FR: UE − Union européenne RO: UE − Uniunea Europeană EN: EUMC − EuropeanMonitoring Centre on Racism and Xenophobia FR: EUMC − Observatoire européen des phénomènes racistes et xénophobes RO: EUMC − Observatorul European al Fenomenelor Rasiste și Xenofobe EN: EUPM − European Union Police Mission FR: MPUE − mission de police de l’Union européenne RO: MPUE − Misiunea de Poliție a Uniunii Europene EN: Euratom − European Atomic Energy Community FR: Euratom − Communauté européenne de l energie atomique RO: Euratom − Comunitatea Europeană a Energiei Atomice EN: Eureka − European Research Coordination Agency FR: Eureka − Agence européenne pour la coordination de la recherche RO: Eureka − Agenția Europeană pentru Coordonarea Cercetării EN: EURES − European employment services FR: EURES − services européens de l’emploi RO: EURES − Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă EN: EURIBOR − Euro Interbank Offered Rate FR: Euribor/Tibeur − taux interbancaire exprimé en euros/taux interbancaire offert en euros RO: EURIBOR/Euribor − rata dobânzii pe piața monetară pentru depozitele în euro EN: Eurocontrol − European Organisation for the Safety of Air Navigation FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 83 FR: Eurocontrol − Organisation européenne pour la sécurité de la navigation aérienn RO: Eurocontrol − Organizația Europeană pentru Securitatea Navigației Aeriene EN: Europol − European Police Office FR: Europol − Office européen de police RO: Europol − Oficiul European de Poliție EN: Eurostat − the statistical office of the European Union FR: Eurostat − office statistique de l’Union européenne RO: Eurostat − Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene EN: Eurydice − information network on education in Europe FR: Eurydice − réseau d’information sur l’éducation en Europe RO: Eurydice − Rețea de informare privind educația în Europa EN: EUSA ­ European School of Administration FR: EUSA ­ École européenne d’administration RO: EUSA ­ Școala Europeană de Administrație EN: FADN − farm accountancy data network FR: RICA − réseau d’information comptable agricole RO: RICA − Rețeaua de informații contabile agricole EN: FAO − Food and Agriculture Organisation (UN) FR: FAO − Organisation des Nations unies pour l’alimentation et l’agriculture RO: FAO − Organizație a Națiunilor Unite pentru alimentație și agricultură EN: FNVA − farm net value added FR: VANE − valeur ajoutée nette d’exploitation RO: VANE − valoare adăugată netă de exploatare EN: fob − free on board FR: fob − free on board (franco à bord) FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 84 RO: fob − free on board (franco à bord) EN: GATT − General Agreement on Tariffs and Trade FR: GATT − Accord général sur les tarifs douaniers et le commerce RO: GATT − Acordul General pentru Tarife și Comerț EN: GDP − Gross domestic product FR: PIB − Produit intérieur brut RO: PIB − Produsul intern brut EN: GNP − Gross national product FR: PNB − Produit national brut RO: PNB − Produsul național brut EN: GSM − global system for mobile communications FR: GSM − groupe spécial mobile RO: GSM − grup special mobil EN: GSP − generalized system of preferences/ system of generalised preferences FR: SPG − système de préférences généralisées RO: SPG – sistem de preferințe generalizate (instrument definit la Cnuced) EN: GVA − gross value added FR: VAB − valeur ajoutée brute RO: VAB − valoare adăugată brută EN: HCFCs − hydrochlorofluorocarbons FR: HCFC − hydrochlorofluorocarbone RO: HCFC − hidroclorofluorocarbon EN: HIV − human immunodeficiency virus FR: VVIH − virus d’immunodéficience humaine RO: HIV − virusul Imunodeficientei Umane EN: IBRD − International Bank for Reconstruction and Development FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 85 FR: BIRD − Banque internationale pour la reconstruction et le développement RO: BIRD − Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvolta e EN: ICT − information and communication technologies FR: TIC − technologies de l’information et de la communication RO: TIC − tehnologii ale informației și comunicațiilor EN: IFC − International Finance Corporation FR: SFI − Société financière internationale RO: SFI − Societatea financiară internațională EN: IGC − Intergovernmental Conference FR: CIG − Conférence intergouvernementale RO: CIG − Conferința interguvernamentală EN: ILO − International Labour Organisation FR: OIT − Organisation internationale du travail RO: OIM − Organizația Internațională a Muncii EN: IMF − InternationalMonetary Fund FR: FMI − Fonds monétaire international RO: FMI − FondulMonetar Internațional EN: IMO − International Maritime Organisation FR: OMI − Organisation maritime internationale RO: OMI − Organizația Maritimă Internațională EN: Intelsat − International Telecommunications Satellite Organisation FR: Intelsat − Organisation internationale des télécommunications par satellites RO: Intelsat − Organizația internațională a telecomunicațiilor prin satelit EN: Interprise − programme for the improvement of the business environment and the promotion of the development of enterprises, and in particular small and medium­sized enterprises FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 86 FR: Interprise − programme dans le domaine de la coopération entre entreprises RO: Interprise − program comunitar în domeniul cooperării între întreprinderi EN: Interreg − initiative concerning border development FR: Interreg − initiative concernant les zones frontalières RO: Interreg − inițiativă comunitară privind zonele frontaliere EN: IPM − Interactive Policy Making FR: IPM − élaboration interactive des politiques RO: IPM − elaborarea interactivă a politicilor EN: ISO − International Organisation for Standardisation FR: ISO − Organisation internationale de normalisation RO: ISO − Organizația Internațională pentru Standardizare EN: ISDN − integrated service digital network FR: RNIS − réseau numérique avec intégration de service RO: ISDN − rețea digitală cu servicii integrate EN: JAI − justice and home affairs FR: JAI − coopération policière et judiciaire en matière pénale RO: JAI − cooperare polițienească și judiciară în materie penală EN: JRC − Joint Research Centre FR: JRC − Centre commun de recherche RO: JRC − Centrul Comun de Cercetare (acronim identic pentru toate limbile; a nu se utiliza CCC) EN: LAES − Latin American Economic System FR: SELA − Système économique latino­américain RO: SELA − sistemul economic latino­american EN: LAN − local area network FR: LAN − (local area network) réseau local à bande élevée) FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 87 RO: LAN − (local area network) rețea locală în bandă înaltă) EN: Leader − links between actions for the development of the rural economy FR: Leader − liaison entre actions de développement de l’économie rurale RO: Leader − Legături între acțiunile vizând dezvoltarea economiei rurale (program comunitar) EN: LIBOR − London Inter­Bank Offered Rate FR: Libor − taux interbancaire pratiqué à Londres RO: LIBOR/Libor − rata dobânzii pe piața monetară pentru depozitele în lire sterline EN: LIFE − financial instrument for the environment FR: LIFE − l’instrument financier pour l’environnement RO: LIFE − instrumentul financiar pentru mediu EN: LPG − liquefied petroleum gas FR: GPL − gaz de pétrole liquéfié RO: GPL − gaz petrolier lichefiat EN: LU − livestock unit animal unit livestock equivalent FR: UGB − unité de gros bétail/unité­gros­bétail RO: UVM − unitate vită mare EN: Matthaeus − exchange programme of customs officials Matthaeus­TAX − programme of Community action on the subject of the vocational training of indirect taxation officials FR: Matthaeus − programme d’action en matière de formation professionnelle des fonctionnaires des douanes Matthaeus­TAX − programme d’action en matière de formation professionnelle des fonctionnaires en charge de la fiscalité indirecte RO: Matthaeus − program de acțiune comunitar privind formarea profesională a FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 88 funcționarilor vamali Matthaeus­TAX − program de acțiune comunitar privind formarea profesională a uncționarilor responsabili cu fiscalitatea indirectă EN: MEDIA − action programme to promote the development of the European audiovisual industry FR: MEDIA − mesures pour encourager le développement de l’industrie audiovisuelle (programme d’action) RO: MEDIA − măsuri privind încurajarea dezvoltării industriei audiovizualului (program de acțiune) EN: Mercosur − Southern Cone Common Market/Common Market of the South/Southern Common Market (ES: Mercado Común del Sur) FR: Mercosur − Marché commun du Sud (organisation régionale sud­américaine) RO: Mercosur − Piața comună a Sudului (organizație regională sud­americană) EN: METRE − measures, standards and reference techniques FR: METRE − (programme de) mesures, étalons et techniques de référence RO: METRE − (program de) măsuri, etaloane și tehnici de referință EN: MFN − most favoured nation treatment FR: NPF − traitement de la nation la plus favorisée principe de la nation la plus favorisée RO: CNF − clauza națiunii celei mai favorizate, principe/traitement NPF EN: NABS − nomenclature for the analysis and comparison of science budgets and programmes FR: NABS − nomenclature pour l’analyse et la comparaison des budgets et programmes scientifiques RO: NABS − Nomenclatura privind analiza și comparația bugetelor și programelor științifice FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 89 EN: NACE − general industrial classification of economic activities within the European Union FR: NACE − nomenclature générale des activités économiques dans les Communautés européennes RO: NACE − Nomenclatura generală a activităților economice în Uniunea Europeană EN: NAFO − North­West Atlantic Fisheries Organisation FR: OPANO − Organisation des pêches de l’Atlantique du Nord­Ouest RO: OPANO − Organizația pentru pescuitul în Atlanticul de Nord­Vest EN: NAFTA − North American Free Trade Agreement FR: ALENA − accord de libre­échange nord­américain RO: ALENA − Acordul de liber schimb nord­american EN: NEAFC − North­East Atlantic Fisheries Commission FR: CPANE − Commission des pêches de l’Atlantique du Nord­Est RO: CPANE − Comisia pentru pescuitul în Atlanticul de Nord­Est EN: NGO − Non­governmental organization FR: ONG − Organisation non gouvernementale RO: ONG − Organizație neguvernamentală EN: NACE − Statistical classification of economic activities in the European Community FR: NACE − Nomenclature statistique des activités économiques dans la Communauté européenne/Classification statistique des activités économiques dans la Communauté européenne RO: NACE − Nomenclatorul statistic al activităților economice din Comunitatea Europeană EN: NASCO − North Atlantic Salmon Conservation Organisation FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 90 FR: OCSAN − Organisation pour la conservation du saumon de l’Atlantique Nord RO: OCSAN − Organizația pentru conservarea somonului din Atlanticul de Nord EN: NATO − North Atlantic Treaty Organisation FR: OTAN − Organisation du traité de l’Atlantique Nord RO: NATO/OTAN − Organizația tratatului Atlanticului de Nord EN: NEA − Nuclear Energy Agency FR: AEN − Agence pour l’énergie nucléaire RO: AEN − Agenția pentru Energie Nucleară EN: NGO − non­governmental organisation FR: ONG − organisation non gouvernementale RO: ONG − organizație neguvernamentală FR: RMN − résonance magnétique nucléaire RO: RMN − rezonanță magnetică nucleară EN: NPT − Nuclear Non­Proliferation Treaty/Non­Proliferation Treaty/Treaty on the Non­Proliferation of Nuclear Weapons FR: TNP − Traité sur la non­prolifération des armes nucléaires/traité de non prolifération/traité de non prolifération nucléaire RO: − Tratatul de neproliferare a armelor nucleare/Tratatul de neproliferare nucleară EN: NUTS − Nomenclature of territorial units for statistics FR: NUTS − Nomenclature des unités territoriales statistiques RO: NUTS − Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică EN: OAPEC − Organisation of Arab Petroleum Exporting Countries FR: OPAEP − Organisation des pays arabes exportateurs de pétrole RO: OPAEP − Organizația țărilor arabe exportatoare de petrol EN: OCTs − overseas countries and territories/OD − overseas department FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 91 FR: TOM − territoire d’outre­mer/DOM­ROM/COM − abréviations utilisées pour qualifier certains territoires d’outre­mer de la France (fosta denumire DOM­TOM nu mai este utilizată în texterle oficiale)* RO: TTPM − țări și teritorii de peste mări/DOM − departament de peste mări/DOM­ ROM − departament și regiune de peste mări (Franța) EN: OECD − Organisation for Economic Cooperation and Development FR: OCDE − Organisation de coopération et de développement économiques RO: OCDE − Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică EN: OHIM − Office for Harmonization in the Internal Market (Trade Marks and Design) FR: OHMI − Office de l’harmonisation dans le marché intérieur (marques, dessins et modèles) (forma scurtă: Office de l’harmonisation, iar nu Office des marques) RO: OAPI − Oficiul pentru armonizare în cadrul pieței interne (mărci, desene și modele industriale) (forma scurtă: Oficiul pentru armonizare, iar nu Oficiul pentru mărci) EN: OJ − Official Journal of the European Union FR: JO/JOUE − Journal officiel de l’Union européenne RO: JO − Jurnalul Oficial al Uniunii Europene EN: ONP − open network provision FR: ONP − (open network provision) réseau ouvert de télécommunications) RO: − furnizarea unei rețele deschise FR: OPEP − Organisation des pays exportateurs de pétrole RO: OPEP − Organizația țărilor exportatoare de petrol EN: OSCE − Organisation for Security and Cooperation in Europe FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 92 FR: OSCE − Organisation pour la sécurité et la coopération en Europe RO: OSCE − Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa EN: PDO − protected designation of origin FR: AOP − appellation d’origine protégée RO: DOP − denumire de origine protejată EN: PGI − protected geographical indication FR: IGP − indication géographique protégée RO: IGP − indicație geografică protejată EN: Phare − Assistance for Economic Restructuring in the Countries of Central and Eastern Europe FR: Phare − Soutien à la restructuration économique des pays d’Europe Centrale RO: Phare − Asistență pentru restructurarea economică a țărilor din Europa Centrală și de Est EN: PLO − Palestine Liberation Organisation FR: OLP − Organisation de Libération de la Palestine RO: OEP − Organizația pentru Eliberarea Palestinei EN: PPS − purchasing power standard FR: SPA − standard de pouvoir d'achat RO: SPC − standardul puterii de cumpărare EN: PPP − purchasing power parity FR: PPA − parité du pouvoir d'achat RO: PPP − paritatea puterii de cumparare EN: PPP − polluter pays’ principle FR: PPP − principe du pollueur­payeur − principiul „poluatorul plătește” EN: PPP/P3 − public­private partnership FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 93 FR: PPA − partenariat public­privé RO: PPP − parteneriat public­privat EN: PVC − polyvinyl chloride FR: PVC − polychlorure de vinyle RO: PVC − clorură de polivinil EN: IEFR − International Emergency Food Reserve FR: RAIU − Réserve Alimentaire Internationale d'Urgence RO: RAIU − Rezerva alimentară internațională de urgență EN: RAM − random access memory FR: RAM − (random access memory) mémoire à accès sélectif RO: RAM − (random access memory) memorie cu acces selectiv EN: R & D − research and development FR: R & D − recherche et développement RO: R & D − cercetare și dezvoltare EN: RDD − research, development and demonstration FR: RDD − recherche, développement et démonstration RO: RDD − cercetare, dezvoltare și demonstrare EN: RDT − research, development and technology FR: RDT − recherche et développement technologique RO: RDT − cercetare și dezvoltare tehnologică EN: REA − Research Executive Agency FR: REA − Agence exécutive pour la recherche RO: REA − Agenția Executivă pentru Cercetare (acronim identic pentru toate limbile; a nu se folosi AER) EN: Recite − regions and cities for Europe FR: Recite − régions et villes d’Europe FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 94 RO: Recite − regiuni și orașe europene EN: Reitox − European information network on drugs and drug addiction FR: Reitox − réseau européen d’information sur les drogues et les toxicomanies RO: Reitox − Rețeaua europeană de informații privind drogurile și toxicomania EN: ROM − read­only memory FR: ROM − read­only memory (mémoire morte) RO: ROM − read­only memory (memorie inertă) EN: SAARC − South Asian Association for Regional Cooperation FR: SAARC − Association de l’Asie du Sud pour la coopération régionale RO: SAARC − Asociația pentru Cooperare Regională a Asiei de Sud EN: SAD − single administrative document FR: DAU − document administratif unique RO: − document administrativ unic EN: SADC − Southern African Development Community FR: SADC − Communauté de développement de l’Afrique australe RO: SADC − Comunitatea pentru Dezvoltare a Africii de Sud EN: SE − European Company FR: SAE − société anonyme européenne RO: SAE − societate anonimă europeană EN: SAF− structural adjustment facility FR: FAS − facilité d'ajustement structurel RO: − facilitate de ajustare structurală EN: SALT − strategic arms limitation talks FR: SALT − négociations sur la limitation des armements stratégiques RO: SALT − negocieri privind limitarea armamentelor strategice EN: SALT − strategic arms limitation talks FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 95 FR: SALT − négociations sur la limitation des armements stratégiques RO: SALT − negocieri privind limitarea armamentelor strategice EN: SAVE − specific actions for vigorous energy efficiency FR: SAVE − actions déterminées en faveur d’une plus grande efficacité énergétique RO: SAVE − acțiuni determinate pentru o eficiență energetică sporită EN: SCAD − automated central documentation service (database) FR: SCAD − service central automatisé de documentation (base de données) RO: SCAD − serviciu central automatizat de documentare (bază de date) EN: SCENT − system for a customs enforcement network FR: SCENT − réseau douanier pour la lutte contre la fraude RO: SCENT − Rețeaua vamală pentru lupta împotriva fraudei EN: SEAFO − South­East Atlantic Fisheries Organisation FR: OPASE − Organisation des pêches de l'Atlantique Sud­Est RO: SEAFO − Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud­Est EN: SEA − Single European Act FR: AUE − Acte unique éuropéen RO: AUE − Actul Unic European EN: SEDOC − European system for the international clearing of vacancies and applications for employment FR: SEDOC − système européen de diffusion des offres et des demandes d’emploi enregistrées en compensation internationale RO: SEDOC − sistem european de difuzare a ofertelor și a cererilor de locuri de muncă înregistrate în compensație internațională EN: SESAR − New generation European air traffic management system FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 96 FR: SESAR − Système européen de nouvelle génération pour la gestion du trafic aérien RO: SESAR − Sistemul european de nouă generație pentru gestionarea traficului aerian EN: SGML − standard generalised mark­up language FR: SGML − langage de marquage général normalisé RO: SGML − limbaj de marcare general standardizat EN: SIMAP − Information system for public procurement FR: SIMAP − système d’information sur les marchés publics RO: SIMAP − Sistemul de informare cu privire la contractele de achiziții publice europene EN: SIS − Schengen information system FR: SIS − Système d’information Schengen RO: SIS − Sistemul de informații Schengen EN: SME − small and medium­sized enterprises FR: PME − petites et moyennes entreprises RO: IMM − întreprinderi mici și mijlocii EN: SOLAS − International Convention for the Safety of Life at Sea FR: SOLAS − convention internationale pour la sauvegarde de la vie humaine en mer RO: SOLAS − Convenția internațională privind salvarea vieților omenești pe mare EN: Stabex − system for the stabilisation of ACP and OCT export earnings FR: Stabex − système de stabilisation des recettes d’exportation (des ACP et des PTOM) RO: Stabex − sistem de stabilizare a rețetelor la export (a țărilor ACP și a TTPM) FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 97 EN: STOA − scientific and technological options assessment FR: STOA − évaluation des choix scientifiques et technologiques RO: STOA − unitatea de evaluare a alegerilor științifice și tehnologice EN: Sysmin − special financing facility for ACP and OCT mining products FR: Sysmin − système d’aide aux produits miniers (facilité de financement spécial pour les produits miniers des ACP et des PTOM) RO: Sysmin − sistem de ajutor pentru produsele miniere (instrument de finanțare special pentru produsele miniere din țările ACP și din TTPM) EN: TAC − total allowable catch FR: TAC − total admissible des captures/prises totales admises/total des captures permises RO: TAC − captură totală admisibilă EN: Tacis − Technical assistance to the Commonwealth of Independent States FR: Tacis − Programme d’assistance technique à la Communauté des États indépendants RO: Tacis − Programul de asistență tehnică pentru Comunitatea Statelor Independente EN: TAIEX − Technical Assistance Information Exchange Office FR: TAIEX − Bureau d’assistance technique et d’échange d’informations RO: TAIEX − Oficiul de asistență tehnică și de schimb de informații EN: Taric − Integrated customs tariff of the European Communities FR: Taric − Tarif intégré communautaire RO: Taric − Tariful vamal integrat al Comunităților Europene EN: Tempus − Trans­European mobility scheme for university studies FR: Tempus − Programme de mobilité transeuropéenne pour l’enseignement supérieur FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 98 RO: Tempus − Programul transeuropean de cooperare pentru învățământul superior EN: TENs − trans­European networks FR: RTE − réseaux transeuropéens RO: RTE − rețele transeuropene EN: TEU − Treaty on the European Union FR: TUE − Traité sur l’Union européenne RO: TUE − Tratatul privind Uniunea Europeană EN: TFEU − Treaty on the Functioning of the European Union FR: TFUE − Traité sur le fonctionnement de l'Union européenne RO: TFUE − Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene EN: Tempus − trans­European mobility scheme for university studies FR: Tempus − programme de mobilité transeuropéenne pour l’enseignement supérieur RO: Tempus − program de mobilitate transeuropean pentru învățământul superior EN: TIF − international transit by rail FR: TIF − transport international par chemin de fer RO: TIF − transport internațional pe căile ferate EN: TIR − international carriage of goods by road FR: TIR − transport international de marchandises par route RO: TIR − transport internațional rutier de mărfuri EN: UCLAF − Unit for the Coordination of Fraud Prevention FR: UCLAF − unité de coordination de la lutte antifraude RO: UCLAF − Unitatea de coordonare a luptei antifraudă FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 99 EN: UHT − ultra­heat­treated (milk or cream)/ultra­high­temperature pasteurization/ultra high temperature treatment FR: UHT − chauffage à ultra­haute température RO: UHT − pasteurizare la temperatură înaltă, ultrapasteurizare EN: UMTS − universal mobile telecommunications system FR: UMTS − système universel de télécommunications mobiles) RO: UMTS − Sistem universal de telecomunicatii mobile EN: UN − United Organisation FR: ONU − Organisation des Nations unies RO: ONU − Organizația Națiunilor Unite EN: UNCED − United Nations Conference on Environment and Development FR: CNUED − Conférence des Nations unies sur l’environnement et le développement RO: CNUED − Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru mediu și dezvoltare EN: UNCTAD/Unctad − UN Conference on Trade and Development/United Nations Conference on Trade and Development FR: CNUCED − Conférence des Nations unies sur le commerce et le développement RO: UNCTAD − Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare EN: Unesco − United Nations Educational, Scientific and Cultural Organisation FR: Unesco − Organisation des Nations unies pour l’éducation, la science et la culture RO: Unesco − Organizația Națiunilor Unite pentru educație, știință și cultură EN: Unicef − United Nations Children’s Fund FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 100 FR: Unicef − Fonds des Nations unies pour l’enfance RO: Unicef − Fondul Organizației Națiunilor Unite pentru copii EN: UPU − Universal Postal Union FR: UPU − Union postale universelle RO: UPU − Uniunea Poștală Universală EN: URBAN − initiative concerning urban areas FR: URBAN − initiative concernant les zones urbaines RO: URBAN − inițiativă comunitară privind zonele urbane EN: URL − uniform resource locator FR: URL − adresse universelle RO: URL − adresă universală EN: VAT − value added tax FR: TVA − taxe sur la valeur ajoutée RO: TVA − taxa pe valoarea adăugată EN: WEU − Western European Union FR: UEO − Union de l’Europe occidentale RO: UEO − Uniunea Europei Occidentale EN: WHO − World Health Organisation FR: OMS − Organisation mondiale de la santé RO: OMS − Organizația Mondială a Sănătății EN: WTO − World Trade Organisation FR: OMC − Organisation mondiale du commerce RO: OMC − OrganizațiaMondială a Comerțului Sigle specifice unei anumite limbi: DE: AG – Aktiengesellschaft (societate pe acțiuni) DE: DIN – Deutsche Industrie Norm (indicativ pentru standarde germane) FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 101 DE: GmbH – Gesellschaft mit beschränkter Haftung (societate c răspundere limitată) ES: Mercosur – Mercado Común del Sur (Piața Comună a Sudului) FR: ASBL – association sans but lucratif (asociație nonprofit) FR: Cedex – courrier d’entreprise à distribution exceptionnelle (se folosește în adrese< ex. Paris Cedex...) FR: SICAV − société d’investissement à capital variable (societate de investiții cu capital variabil) FR: SMIC – salaire minimal interprofessionnel de croissance (salariu minim garantat) FR:TGV – train à grande vitesse (tren de mare viteză) IT: ENEL – Ente nazionale energia elettrica (organism național pentru energia electrică) FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 102 LISTA INSTITUȚIILOR JURIDICE DIN STATE MEMBRE (APUD ENGLISH STYLE GUIDE, A HANDBOOK FOR AUTHORS AND TRANSLATORS IN THE EUROPEAN COMMISSION) DANEZĂ Anklagemyndihed Arbejdsret Byret Højesteret Skifteret Sø­ og Handelsret Tinglysningsret ENGLEZĂ Supreme Court County Courts Magistrates' Court Crown Court High Court Ordinary Court Queen's Bench Division Chancery Division Family Division Court of Appeal Ministerul Public tribunal pentru conflicte și litigii de muncă FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 103 tribunal districtual Curtea Supremă tribunal pentru procedura de reorganizare judiciară și faliment tribunal pentru probleme maritime și comerciale tribunal pentru înregistrarea terenurilor Curtea Supremă tribunale districtuale Curtea Magistraților (tribunal în primă instanță, judecătorie) Tribunalul Coroanei Curtea Supremă instanță care judecă orice cauză civilă instanță competentă în materie de apel instanță care judecă litigiile privitoare la administrarea proprietății persoanelor decedate, ipoteci, interpretarea testamentelor, insolvabilitate și litigii privind întreprinderile. instanță care judecă litigiile legate de dreptul familiei, cum sunt cele privitoare la divorț, nulitatea căsătoriei, separarea de patrimonii, adopția, încredințarea minorilor Curtea de Apel (are două secții: Civil Division și Criminal Division. NEERLANDEZĂ (BELGIA ȘI ȚĂRILE DE JOS) Arbeidshof Tribunalul Muncii Arrondissement circumscripție judiciară Arrondissementsrechtbank tribunal districtual FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 104 Centrale Raad van Beroep tribunal care judecă în ultimă instanță cauze legate de asigurările sociale College van Beroep voor het Bedrijfsleven tribunal administrativ care judecă în ultimă instanță cauze legate de comerț și de industrie Correctionele Rechtbank Curtea Penală Economische Politierechter magistrat care se ocupă de cauze/conflicte de natură comercială Gerechtsgebouw tribunale Gerechtshof Curtea de Apel Curtea de Apel Hof van Beroep Hof van Cassatie Curtea de Casație Hoge Raad der Nederlanden Kamer van Koophandel en Fabrieken Kantongerecht Officier van Justitie Openbaar Ministerie Procureur Generaal Rechtbank van Eerste Aanleg Rechtbank van Koophandel Rijk FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 105 Rijks Sociale Verzekeringsraad Tariefcommissie Vredegerecht Curtea Supremă a Țărilor de Jos Camera de Comerț și Industrie tribunal cantonal procuror general Ministerul public Procuror Public Prosecutor tribunal de primă instanță Tribunalul Comercial teritoriul național (Țările de Jos) Consiliul Național de Asigurări Sociale tribunal administrativ care judecă în ultimă instanță în probleme legate de fiscalitate tribunal cantonal FRANCEZĂ (BELGIA, FRANȚA ȘI LUXEMBURG) Commission de recours gracieux comisie de apel Commission des rentes comisie pentru pensii (Luxemburg) Conseil arbitral des assurances sociales consiliu de arbitraj pentru asigurări sociale (Luxemburg) Conseil d’état FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 106 Consiliul de Stat Conseil supérieur des assurances sociales Consiliul Superior al Asigurărilor Sociale (Luxemburg) Cour d’appel Curtea de Apel Cour d’assises tribunal pentru cauze grave sau de gravitate medie Cour de cassation Curtea de Casație Cour du travail Tribunalul Muncii Cour supérieure de justice Curtea Supremă de justiție (Luxemburg) Tribunal d’arrondissement tribunal districtual Tribunal de commerce tribunal de comerț Tribunal correctionnel tribunal corecțional Tribunal de première instance tribunal de primă instanță FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 107 GERMANĂ tribunal local, judecătorie Amtsgericht tribunal pentru conflicte și litigii de muncă Arbeitsgericht tribunalul federal al muncii Bundesarbeitsgericht tribunal federal al finanțelor Bundesfinanzhof Curtea Federală de Justiție Bundesgerichtshof tribunal federal pentru probleme sociale Bundessozialgericht Curtea Constituțională Federală Bundesverfassungsgericht Curtea Administrativă Federală Bundesverwaltunsgericht tribunal al finanțelor Finanzgericht tribunal regional Landgericht tribunal administrativ Verwaltungsgericht ITALIANĂ Administrația Finanțelor Statului Ammin. delle Finanze dello Stato Consiliul de Stat Consiglio di Stato Curtea Constituțională Corte Costituzionale Corte d’Appello Corte di Cassazione Pretore Pretura (Civile e Penale) Pubblico Ministero Tribunale (Civile e Penale) Tribunale Amministrativo Regionale Curtea de Apel Curtea de Casație FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 108 magistrat Curtea Magistraților (drept civil și drept penal) Ministerul Public Tribunal (drept civil și drept penal) tribunal administrativ regional 8. BIBLIOGRAFIE FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 109 BIBLIOGRAFIE AUSTRALIAN GUIDE TO LEGAL CITATION Third Edition (Melbourne University Law Review Association Inc, Melbourne Journal of International Law Inc in collaboration, Melbourne 2010); GHID PRACTIC AL DEPARTAMENTULUI DE LIMBA ROMÂNĂ DIN DIRECȚIA GENERALĂ TRADUCERI A COMISIEI EUROPENE ( COMISIA EUROPEANĂ Direcția Generală Traduceri , 2014) MAROON BOOK, THE UNIVERSITY OF CHICAGO MANUAL OF LEGAL CITATION , (EDITED BY THE UNIVERSITY OF CHICAGO LAW REVIEW – 2012) OSCOLA, THE AUTHORITIES OXFORD ( Faculty STANDARD FOR of University Law, CITATION of OF Oxford, LEGAL 2006) ( http://denning.law.ox.ac.uk/published/oscola.shtml), accesat dec. 2014;; PETER W. MARTIN, Introduction to Basic Legal Citation (online ed. 2014) ( http://www.law.cornell.edu/citation/, accesat dec. 2014;); FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 110 ROBERT CASSIUS DE LINVAL Diffusion de l'information juridique Quel modèle pour le Québec? (Barreau du Quebek Volume 31 ­ numărul 16 1 octombrie 1999 (http://www.barreau.qc.ca/pdf/journal/vol31/no16/une.html), accesat dec. 2014; STRATEGIA DE INFORMATIZARE A SISTEMULUI JUSTIȚIEI PENTRU PERIOADA 2013­2017, ( Ministerul Justiției din România Octombrie 2012); SUIJKERBUIJK HANS Editeur responsible par une équipe interuniversitaire , GUIDE DES CITATIONS RÉFÉRENCES ET ABRÉVIATIONS JURIDIQUES , Cinquième édition ( Wolters Kluwer Belgium SA 2010); SUSAN W. FOX and WENDY LOQUASTO, The Art of Persuasion Through Legal Citations The Florida Bar Journal, April, 2010 Volum 84, Nr. 4, p 49 (http://www.floridabar.org/divcom/jn/jnjournal01.nsf/Author/A8B63DC72FCE788 2852576F10068ECD6, accesat dec. 2014;); THE BLUEBOOK A Uniform System of Citation Eighteenth Edition ( The Harvard Law Review Association Gannett House, 2005 USA); VALERIA GUȚU­­ROMALO (coord.), Gramatica limbii române, (Academia Română, Editura Academiei Române, București, 2005, vol. I și II) ( în text este utilizată sigla GALR) FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 111 GHID RAPID DE CITARE JURIDICĂ FORMA CITATULUI JURIDIC – avocat Claudiu­Octavian Ulici SURSE PRIMARE SURSE SECUNDARE Norme naționale Precedent național indicați actul prin număr și an / apoi articolul cu Indicați numele părții, număr hotărâre, instanța și secția, eventualele diviziuni pagina, paragraful sau alineatul: (alineat, litera), sau variantă inversată VASILE v IOAN 120 ICCJciv2 2014 5/5 a) CONSTITUȚIE ARTICOL 27 (2) (b) La sursa electronică se va indica și data identificării: b) ARTICOL 27 (2) (b) CONSTITUȚIE VASILE v IOAN 120 ICCJciv2 2014 (portal.just.ro 12/2014) c) ARTICOL 8 din LEGEA pentru punerea în aplicare a Dacă sursa este raportată oficial, indicați și pagina cu Codul civil (71/2011) paragraful și/sau alineatul:. d) LEGE aplicare COD CIVIL 71/2011, ARTICOL 8 VASILE v IOAN 120 ICCJciv2 2014 (Cas 120/2014) 916/5 e) LEGE 71/2011 8 ori: următoarele referiri: (IDEM, ARTICOL 8) / (IDEM, 8) Cas 120/2014 916/5 Norme europene Enciclopedii și cărți trimitere la un articol dintr­un tratat în vigoare: Citarea cuprinde numele autorilor, titlul lucrării cu italice, Articolul 6 UE / UE 6 editura și anul apariției, pagina sau / și paragraful din Articolul 7 din TUE / TUE 7 lucrare la care se face referința FLORIN STRETEANU, DANIEL NIȚU, Drept penal Partea Legislația europeană Regulamentul (CE, CECO, Euratom) nr 2120/1999 al Consiliului din 01 octombrie 1999 de stabilire a coeficienților aplicabil de la 1 ianuarie 1999 remunerațiilor Funcționarii Comunităților Europene repartizați în țări terțe J.O.C.E., L.261, 07 octombrie 1999, p. 1 generala Curs universitar Vol I (Editura Universul Juridic, decembrie 2014), 34 Citare publicații de specialitate ULICI CLAUDIU­OCTAVIAN Justificarea unei alternative viabile la procedurile publice de justiție (Curierul Judiciar 3/2013) 119 Curtea Europeană a Drepturilor Omului Trimiterile la site­uri web Numele părților (în italice), numărul aplicației, alineat, ULICI CLAUDIU­OCTAVIAN Sugestii pentru dezvoltarea abrevierea curții, an și număr de volum. activității Năstase v. România 80563/12 (CEDO, 2014) (http://ulici.ro/index.php/avocat/sugestii­pentru­avocati) în cabinetele individuale 30 decembrie 2014 Nu folosiți punctul în interiorul abrevierilor, dacă nu citați o adresă electronică. Despărțiți cu spațiu termenii separați ai citării. Faceți distincție cu ” ; ” între două citări consecutive. FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 112 de avocatură FORMA CITATULUI JURIDIC Claudiu­Octavian Ulici Cluj­Napoca 2014 online: www.ulici.ro ISBN 978­973­0­18097­8 FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 113