Pacientul Politraumatizat: Lector: Dr. Uscatu Viorica
Pacientul Politraumatizat: Lector: Dr. Uscatu Viorica
Pacientul Politraumatizat: Lector: Dr. Uscatu Viorica
POLITRAUMATIZAT
TRAUMATISME
CRANIO CEREBRALE
VERTEBRO MEDULARE
SI ALE MEMBRELOR
~ ABORDARE IN URGENTA~
LECTOR: Dr. USCATU VIORICA
MEDIC SPECIALIST MEDICINA DE URGENTA
MEDIC PRIMAR MEDICINA GENERALA
LA SERVICIUL DE AMBULANTA
JUDETEAN BRAILA
Pagina 1
CUPRINS
Pag. 4
Pag. 5
3. Clasificarea TCC.
Pag. 7
Pag. 9
Pag. 12
Pag. 15
Pag. 17
8. Traumatismele membrelor
Pag. 20
9. Concluzii
Pag. 26
Pagina 2
BIBLIOGRAFIE
Pagina 3
In final se produce o herniere (angajare) a amigdalelor cerebeloase care patrund prin foramen
occipitale magnum si comprima bulbul rahidian, cu consecinte deosebit de grave asupra functiei
centrilor respiratori si circulatori, perturbarile acestora putand conduce la stop cardiorespirator.
Pagina 4
Tot acest proces de crestere a edemului cerebral sau de marire a hematomului traumatic
conduce si la o crestere exponentiala a presiunii intercraniene, cu scaderea corespondenta a presiunii
de perfuzie cerebrala (normala la 80 mm/Hg.). Scaderea presiunii de perfuzie cerebrala este critica la
valoarea de 50 mm/Hg. si considerata fatala sub 40 mm/Hg.
Pagina 5
alcoolemia =
alcoolemia =
alcoolemia =
alcoolemia =
0,5 g / l
1 - 1,5 g / l
1,5 - 2 g / l
1g/l
viteza de :
oprire :
oprire :
(impact cu obstacol)
120 Km / h
100 Km / h
80 Km / h
60 Km / h
120 m
85 m
55 m
35 m
6,2 sec
5,3 sec
4,4 sec
3,5 sec
este echivalenta cu :
cadere de la 60 m
cadere de la 40 m
cadere de la 25 m
cadere de la 10 m
Astfel se explica distrugerile grave produse atat autovehiculelor, dar si leziunile deosebit de
periculoase pe care le sufera pasagerii la impactul cu un obstacol dur.
Pozitia persoanelor in autovehicule poate fi periculoasa la impact.
o in picioare in camioane deschise
Pagina 6
o copii sub 10 12 ani in fata, langa sofer (nu se pot sprijini in maini si picioare,
astfel ei continua directia autovehiculului si poti fi striviti de bord sau parbriz, sau
chiar catapultati afara din masina.
o adultii care dorm sau nu sunt atenti la ce se intampla pe sosea, mai ales neasigurati
in centuri de siguranta.
Efectele sunt anihilate intr-o oarecare masura de mijloacele de protectie moderne pe care le
asigura cabina vehiculelor dar si de costumele de protectie complete ale motociclistilor.
IMEDIATE
A. primare comotia cerebrala - gr. 0
- contuzia cerebrala - gr. 0 cu risc
-dilacerare cerebrala - gr. 1
- gr. 2
B. secundare (mai ale in contuzii si dilacerari
cerebrale)
- revarsate sanguine :
* hemoragie subarahnoidiana
* hematom extradural
* hematom subdural (acut sau
tardiv)
* hematom intracerebral
- fistule LCR
-higroma durei mater (colectii lichidiene cu
supapa)
- meningita seroasa
C. subsecvente (in contuzii medii si grave, si in
jurul focarelor de dilacerare)
* edemul cerebral
* colapsul cerebral
TARDIVE
1. de tip stationar:
- afazii;
- hemiplegii;
- sdr. extrapiramidale ;
- sdr. psihoorganice (mutism
akinetic,
sdr.
Korsakoff,
diabet
insipid,
surdomutitate, anemie postraumatica, rigiditate prin
decorticare, etc.)
1. de tip evolutiv:
- scleroza atrofica a creierului;
- cicatricea meningo-cerebrala (ambele pot
produce tulburari psihice si crize comitiale).
Pagina 7
circular
cominutiv (cu infundare sau boltire)
o pot fi simple (bolta craniana) sau complicate (baza craniului), cu interesarea orbitei,
etmoidului, sinusurilor sau a masivului facial.
3. Plagile cranio-cerebrale totdeauna confera caracterul deschis al TCC si presupun leziuni
ale :
- scalpului;
-
oaselor craniului;
meningelor;
tesutului cerebral;
ventriculilor;
TANGENTIALA
OARBA
TRANSFIXIANTA
RICOSARE
- sint caracteristice plagilor penetrante (arme albe sau prin impuscare sau explozie schije).
acut
14 zile
subacut
30 zile
cronic
1 an
tardiv
> 1 an
GCS
Max =
15
Raspuns verbal
Raspuns motor
Punctaj
(V)
(M)
x
la comanda
orientat
localizeaza stimulul
confuz
retrage la durer
cuminte
flexie la durere (decorticare)
zgomote (gemete) extensie la durere (decerebrare)
absent
absent
6
5
4
3
2
1
Min = 3
Scorul abreviat de trauma (RTS) se foloseste in prespital in special derivat din scorul de
trauma, prin insumarea unui punctaj obtinut din evaluarea GCS, TA si Frecventa respiralorie.
RTS
Max =
12
Frecventa respiratorie
TA
GCS
Punctaj
10 29 / MIN
> 90 mm Hg 13 15 pct
4
> 30
76 - 89
9 12
3
6-9
50 75
68
2
1-5
1 49
45
1
0
0
3
0
Min = 0
Se considera ca valoarea RTS 10 pct. este asociata cu o crestere cu 10% a mortalitatii.
Exista si unele impedimente care pot modifica GCS si care trebuie luate in considerare in
apreciere :
-
Pagina 9
este o trauma frecventa care provoaca scurta abolire a starii de constienta, datorita
depolarizarii brutale a neuronilor formatiunii reticulate cerebrale.
prin impactul initial, poate provoca ruptura unui anevrism preexistent sau poate precipita
evolutiei unei tumori.
gr. 0 = TCC doar cu dureri locale si echimoze, tumefactii, fara pierderi de constienta ;
o gr. 0 cu risc : alcoolici, copii mici, virstnici, persoane cu antecedente epileptice ;
gr.2 = TCC cu GCS = 14 13, cu pierderi de constienta mai mare de 30 min., somnolenta,
dar fara semne de focar.
Leziunile au caracter evolutiv, desi aflate in stadii diferite. Si TCC moderate se impart in trei
categorii:
a) contuzie cerebrala minora:
- coma cu durata de ~ 1 ora
- minime semne neurologice cu potential remisiv
b) contuzie cerebrala medie
- coma de cateva ore-zile
- semne de focar care persista atenuat si dupa revenirea constientei
c) contuzia cerebrala grava
- coma prelungita de diferite grade
- semne neurologice cu interesarea emisferelor a trunchiului cerebral sau altor formatiuni
encefalice
- particulara este constituirea hematoamelor care actioneaza prin presiune si edem, amplificand
suferinta encefalului
C. Traumatismul craniocerebral sever sau DILACERAREA CEREBRALA consta in distrugeri
directe ale structurilor cerebrale de catre agentul vulnerant sau fragmentele vecine. Indirect,
dilacerarea se poate produce prin contact dur intre tesuturile creierului si oasele endocraniului.
Clinic, pacientii se suprapun pe simptomele contuziei cerebrale grave, fiind comatosi fara
exceptie, in diverse grade:
GCS = 8 coma gradul I
GCS = 7-6 coma gradul II
Pagina 10
anizocorie
HTA
Brahicardie
Tulburari respiratorii
Pagina 12
4. administrare i.v. de lichide in caz de soc (ser fiziologic sau solutie Ringer) mentinand TA la
valori > 80 mmHg, pentru asigurarea perfuziei cerebrale normale.
Reevaluarea frecventa a pacientului cu TCC este importanta pentru detectarea prompta a
semnelor periculoase evolutive:
- GCS scade cu doua sau mai multe puncte
- cefaleea creste in intensitate
- diametrul unei pupile creste
- se instaleaza cu deficit motor unilateral
Pagina 13
Pagina 14
pentru trasferul pacientului grav in sectiile de NCH se va lua legatura telefonic cu medicul
neuroghirurg in prealabil pentru acceptul de transfer!
se vor verifica inainte de transfer:
permebilitatea cailor respiratorii (pipa Guedel, sonda IOT)
imobilizarea coloanei cervicale cu guler rigid
oxigenare adecvata eventual ventilatie asistata
se decide necesitatea administrarii medicatiei specifice in timpul
trasportului (Manitol, Furosemid,anticolvulsionante)
se vor administra perfuzii cu solutie de ser fiziologic sau Ringer in cazul
hipotensiunii; se va evita strict solutia de Glucoza 5%, care creste
edemul cerebral prin hipoosmolaritate!
se trimit cu bolnavul toate documentele medicale completate si investigatiile efectuate
se asigura personal calificat de insotire in ambulanta.
Pagina 16
TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE
Particularitati in examinare si abordare terapeutica
Orice traumatism grav al coloanei vertebrale (luxatii, fracturi ale corpurilor, arcurilor sau
apofizelor vertebrale) pot da leziuni ale maduvei spinarii, analoge cu cele din TCC comotie, contuzie
medulara, compresiune prin fragmente osoase sau hematom, sectiune partiala sau totala a maduvei, la
diverse niveluri. Nevraxul este cel mai adesea lezat in regiunea cervicala, dar si la jonctiunea toracolombara, acolo unde canalul vertebral este mai ingust.
* Semne clinice si simptome care necesita supraveghere in TVM
-
o Contentia / fixarea manuala. Initial, un salvator va sustine capul cu ambele maini, lasand
urechile descoperite si facand subluxatia usoara anterioara a mandibulei (manevra
Esmarch).
o Gulerul rigid cervical va fi plasat de o a doua persoana, de la partea posterioara, fara a mai
misca gatul si capul, fixand anterior barbia in suportul special al gulerului. Acesta
protejeaza coloana cervicala de flexie si extensie, dar nu si de miscarile de lateralitate. De
aceea, se va mentine si sustinerea laterala manuala.
o Fixatoarele laterale pentru cap se ataseaza la targa rigida si cuprind gulerul cervical si
extremitatea cefalica intr-un ansamblu stabil, protejat contra miscarilor laterale si de
chingile ce se fixeaza peste frunte si peste barbie la targa.
Acum se poate elibera contentia manuala, care totusi se reia ori de cate ori se fac manevre la
capul bolnavului (ex. intubatie, transfer de pe o targa pe alta, etc.)
o Targa rigida (BOARD) pentru coloana vertebrala
Pagina 17
Targa vacuum este o alternativa de imobilizare a coloanei in totalitate, mai ales daca
politraumatizatul are si instabilitate (fractura) a bazinului.
o se indica mai ales la transporturile pe distante mari.
Castile motociclistilor
o In marea majoritate a cazurilor de accidente de motocicleta nu este necesara
indepartarea castii de protectie, deoarece este fixata pe cap si va putea fi ulterior
fixata de dispozitivele de imobilizare pe targa.
Totusi, va fi indeprtata casca in situatia in care :
vizorul impiedica deschiderea cailor aeriene sau daca nu poate fi ventilat bolnavul ;
Orice miscare a pacientului se va face "in bloc", de catre 3-4 persoane, dintre care una
va sustine cu grija regiunea cervicala si capul.
Pagina 18
linie i.v. stabila, perfuzii cu solutie Ringer lactat sau ser fiziologic adecvate ca debit ;
Supraincarcarea volemica trebuie evitata, deoarece poate produce edem pulmonar acut.
-
Pagina 19
TRAUMATISMELE MEMBRELOR
Agen\ii vulneran\i pot determina:
1.-leziuni osteoarticulare
entorse
luxa\ii
fracturi
3.-leziuni neuro-vasculare
pl`gi
rupturi
musculare
tendinoase
ligamentare
A. FRACTURILE
Defini\ie : [ntreruperea total` sau par\ial` a continuit`\ii unui os, ap`rut` [n urma
unui traumatism.
Fracturile se [mpart [n :
1) Fracturile [nchise : segmentele osoase sunt complet acoperite de
piele.
Pagina 20
FRACTURILE {NCHISE
Simptomatologie :
A. Semne generale identice cu cele ale ]ocului traumatic :
I. Facies palid
II. Transpira\ii reci
III. Ochi [ncerc`na\i (neferici\i)
IV. Buze uscate sau cianotice
V. Tegumente reci sau umede, palide sau cianotice
VI. Tahicardie A.V. > 100/min.
1.-DUREREA SPONTAN~ :
[n focarul de fractur` din primul moment al producerii leziunii.
- la distan\` de focarul de fractur` = durerea reflectat` = (ex. durerea
reflectat` [n genunchi [n fractur` primar` a ]oldului).
2.- DURERE PROVOCAT~:
-[n punct fix: prin pip`irea cu un deget a regiunii lezate din aproape [n
aproape.C@nd ajungem la locul fracturii pacientul acuz` durere vie, intens`.
-presiunea la distan\`: pentru eviden\ierea fracturii de metatars se apas`
pe degetul corespunz`tor (de multe ori aceste fracturi se pot confunda cu
entorsele)
3.-ECHIMOZELE: pot fi prezente ]i [n entorse, contuzii sau
luxa\ii. Ele apar tardiv [n fracturi [n compara\ie cu entorsele unde
apar imediat dup` traumatisme.
4.-DEFORMAREA REGIUNII
5.-SCURTAREA segmentului interesat (poate apare ]i [n luxa\ii)
6.-IMPOTEN|A FUNC|IONAL~.
C. Semne locale de certitudine:
NETRANSMITEREA, CREPITA|II
MOBILITATE,
(M.{.N.C).
{NTRERUPEREA,
FRACTURILE DESCHISE
Defini\ie: fracturi [n care segmentele osoase fracturate comunic` cu exteriorul.
-Complica\ia cea mai grav` = infec\ia osoas` greu vindecabil`.
-Fracturile deschise se pot produce:
-din interior exterior (prin capetele osoase care str`pung
genunchiul sau:
-din exterior interior prin impactul violent cu agentul vulnerant
obiecte dure, grele, t`ioase, gloan\e.
-de obicei deeschiderea fracturii se produce [n momentul impactului
dar pot exista ]i fracturi [n doi timpi (se rup ]i ajung la suprafa\` dup` manevre
incorecte sau imobilizare provizorie incorect` pe timpul transportului).
Simptomatologie :
-aceia]i ca ]i la fracturile [nchise + plag` cu durere, s@ngerare local`.
Tratament:
-Este o urgen\` [n medicin` ce se rezolv` [n primele 6 ore de la producere
a. Tratamentul complica\iilor generale ]i locale imediate care pun [n pericol
via\a: stop cardiorespirator, embolii gazoase, embolii gr`soase,
hemoragii
b. Inbr`c`mintea sau [nc`l\`mintea se [ndep`rteaz` prin t`iere din zona
afectat` pentru a reduce durerea.
c. Se inspecteaz` plaga pentru impurit`\i; -NU se va explora instrumental.
d. Plaga se spal` cu ap` ]i s`pun dinspre centru spre periferie radiar apoi se
dezinfecteaz` prin ]tergere cu alcool ]i alcool iodat. NU turn`m [n plag` !
e. Plaga se cur`\` fizic [ndep`rtarea impurit`\ilor mobile cu instrumental
steril. Corpii str`ini fixa\i [n plag` sau eschile osoase nu se [ndep`rteaz`,
ci se fixeaz` ]i se acoper` cu un pansament de protec\ie.
-cur`\irea chimic` se face prin ]tergerea cu ap` oxigenat` (comprese
sterile) sau rivanol 1%.
Pagina 22
ENTORSELE
Defini\ie : leziune capsulo-ligamentar` dat` de o mi]care for\at`
Clasificarea: entorselor dup` violen\a mi]c`rii:
1. Entorse gradul I =o [ntindere brusc` a \esuturilor.
2. Entorse grad II ]I III = rupturi ale uneia sau mai multor
structuri conjunctive ]I ligamentare.
Indiferent de violen\a mi]c`rii, cu toate leziunile p`r\ilor moi, [n entorse oasele
r`m@n [n pozi\ia lor normal` (Rx. Negativ osos)
Semne clinice :
-durere foarte intens` ]i nesistematizat` [n momentul traumatismului; se
accentueaz` [n punct fix la c@teva ore la locul intersec\iilor capsulo-ligamentare
interesate.
-impoten\a func\ional` relativ` datorit` durerii.
-edem
-echimoz`
-pozi\ii antalgice caracteristic`
-volumul articula\iei cre]te prin rev`rssatul intersti\ial ce produce edem ]i
rev`rsatul intraarticular (hidartroz`) sau rev`rsat cu con\inut de s@nge [n
cavitatea articular` (hemartrtoz`)
Diagnosticul de certitudine se pune prin examen radiologic.
Tratament :
-combaterea durerii : algocalmin, ketonal ; infiltrare local` de xilin` sau
novocain`.
Pagina 23
LUXA|IILE
Defini\ie : un raport anormal [ntre extremit`\ile osoase care alc`tuiesc o
articula\ie ]i men\inerea permanent` a acestui raport anormal.
Luxa\ie
complet` : -c@nd cele dou` suprafe\e articulare nu mai au nici un
contact [ntre ele.
Incomplet` : -c@nd mai exist` un oarecare contact. Se mai nume]te ]i
subluxa\ie.
Simptomatologie :
-durerea care se accentueaz` cu tentativa de mi]care.
-edemul regiunii
-deformarea regiunii
-hemartroze, echimoze subcutanate
-scurtarea segmentului
-alte semne : parestezii, paralizii, cianoz` datorit` unor compresiuni
nervoase sau vasculare.
Diagnosticul se precizeaz` prin examen radiologic.
Tratament :
-calmarea durerii algocalmin, ketonal, mialgin
-anestezie local` sau general` la nevoie pentru reducerea luxa\iei.
Imobilizare :
-luxa\iile deschise se trateaz` la fel ca ]i fracturile deschise.
-plag` toalet` ]i dezinfec\ie + pansament necompresiv
-imobilizarea se face [n atele la fel ca la fracturile deschise f`r` a reduce
luxa\ia la locul accidentului.
-profilaxie antitetanic` [n caz de pl`gi.
-transportul [n cele mai bune condi\ii la spital unde se va efectua reducerea
sau interven\ia chirurgical` urmat` de imobilizare [n aparat gipsat.
ATEN|IE ! {n caz de entorse sau luxa\ii cu suspiciune de lezare vasculo-nervoas`,
simptomele vor fi explicate bolnavului vor fi notate pulsul la artera radial` sau la
artera pedioas` acuzele vor fi urmrite pe timpul transportului pentru a nu fi puse
pe seama manevrelor efectuate de personalul medical.
Pagina 24
SEC|IONAREA M^INII
{n caz de amputa\ie traumatic` a m@inii (complet`) se intervine neurochirurgical
pentru replantare. Este necesar` conservarea adecvat` a m@inii.
-Se spal` cu ap` de robinet.
-Se introduce [ntr-un sac de plastic ]i se [nchide ermetic.
-Sacul se introduce [ntr-un alt sac de plastic care con\ine ghea\` pisat`
ap`. Ghea\a se completeaz` pe m`sur` ce se tope]te pe timpul transportului
men\in@nd membrul ambutat la o temperatur` constant` p@n` la reimplantare.
ATEN|IE ! Nu este permis ca ghea\a s` fie [n contact direct cu m@na (pericol de
congelare)
Se contraindic` plasarea m@inii t`iate direct [n ser fiziologic ([neac`
celulele) sau [n alcool (omoar` celulele)
FEMUR
o imobilizare simpla in atele de plastic sau, daca e posibil, se aplica
atela de tractiune pentru axare si relaxare musculara.
GAMBA SI GLEZNA
Pagina 25
Pagina 26
CONCLUZII
Abordarea corecta, prompta si precauta a pacientilor cu TCC si TVM este, alaturi de
stabilizarea functiilor vitale , elementul care poate determina prognosticul imediat si cel de la distanta
in timp al pacientului politraumatizat.
In situatia neglijarii sau omiterii suspiciunilor de leziune cerebrala sau medulara, se pot genera
infirmitati teribile, uneori permanente, sau poate fi influentata si implicata chiar si supravietuirea
bolnavului.
Dimpotriva, realizarea tuturor precautilor de protectie si contentie cranio-vertebrala, dovedite
ulterior nejustificate, nu aduce nici un prejudiciu medical, medico-legal sau moral nici pacientului, dar
nici echipei care depune eforturi adesea deosebite la rezolvarea cat mai rapida si eficienta a cazului
respectiv.
Pagina 27