La Nivelul Hilului Hepatic Iese Din Ficat Canalul Hepatic
La Nivelul Hilului Hepatic Iese Din Ficat Canalul Hepatic
La Nivelul Hilului Hepatic Iese Din Ficat Canalul Hepatic
Canalul hepatic se continua prin canalul coledoc, iar la unirea dintre ele se gaseste, ca o derivatie, vezicula biliara, legata prin intermediul canalului cistic. Vezicula este un organ cu rol de rezervor retractil, in forma de para, cu o lungime de 7 -10 cm si o latime de 2 - 3 cm. Capacitatea ei este de 30 - 50 ml. Vezicula este asezata cu fundul indreptat inainte si depaseste usor marginea anterioara a ficatului. Canalul cistie are un calibru de 2 - 3 mm si face un unghi ascutit cu canalul coledoc. In partea sa distala, canalul cistic este prevazut cu valvule dispuse elicoidal, care permit intrarea bilei in vezicula, dar ingreuneazaza iesirea ei. Intre colul veziculei si canalul cistic se afla o formatiune musculara cu rol de sfincter, numita sfincterul Liitkens. Canalul coledoc incepe de la locul de unire a canalului cistic cu jonctiunea hepa-tocoledociana si se varsa in duoden. Inainte de patrunderea sa in duoden, coledocul intra in portiunea inferioara, in relatii intime cu pancreasul. In portiunea inferioara, coledocul prezinta o ingrosare a stratului muscular circular, realizand un sfincter propriu coledocian. Inainte de a se varsa in duoden, canalul coledoc sufera o dilatare usoara, numita ampula Vater. Orificiul comun de varsare in duoden al coledocului si al canalului pancreatic este inconjurat de o formatiune musculara cu fibre circulare si longitudinale, numita sfincterul Oddi. Elaborarea bilei de catre ficat decurge fara intrerupere; trecerea bilei in duoden este ritmata insa de fazele digestiei. In intervalul dintre mese, sfincterul Oddi este inchis si bila se acumuleaza in vezicula
biliara. In colecist, bila este de 10 ori mai concentrata, prin resorbtie de apa si saruri. In perioadele interdigestive, musculatura veziculei este relaxata si prezinta doar contractii slabe, care nu au ca efect evacuarea ei. La patrunderea continutului gastric in duoden, sub influenta unor reflexe nervoase si pe cale umorala, sfincterul Oddi se relaxeaza; contractiile colecistului devin puternice si continutul biliar se elimina prin canalul cistic si canalul coledoc in intestin. Cresterea cantitatii de bila secretata de ficat se numeste colereza, iar substantele care produc colereza se numesc coleretice. Efect coleretic au: umplerea stomacului cu alimente, sarurile biliare, galbenusul de ou, protidele, apele minerale sulfatate si alcaline. Substantele care favorizeaza contractia colecistului se numesc calogoge sau co-lecistokinetice. Alimente colecistokinetice sunt grasimile, galbenusul de ou si carnea; o serie de droguri au actiune colecistokinetica (de exemplu extractele de hipofiza posterioara administrate parenteral). de volum (staza de colecist, hidrops, colecistita, pericolecistita, tumori sau vezicula umpluta cu calculi). Consistenta este variabila dupa cauza care face vezicula palpabila, iar sensibilitatea la presiune cunoaste diverse grade - de la lipsa de durere, pana la hiperestezie si contractura peretelui abdominal. Sensibilitatea provocata se localizeaza in punctul cistic, care este situat la incrucisarea rebordului costal cu o linie care uneste cicatricea ombilicala cu varful axilei drepte.