Meridianul Cultural Romanesc Nr. 14 (Reparat)

MERIDIANUL
CULTURAL ROMÂNESC
ROMANIAN CULTURAL MERIDIAN
MERIDIEN CULTUREL ROUMAIN
Румынский культурный Меридиан
RUMÄNISCHER KULTUR MERIDIAN
P. Mateescu - Coloana Dorului de Țară C-tin Brâncuși - Coloana Infinitului
An IV, Nr. 2 (14), aprilie – mai – iunie 2018

Director - Fondator: Prof. dr. Dumitru V. MARIN
VASLUI
Meridianul Cultural Românesc, An IV, Nr. 2 (14), aprilie – mai – iunie 2018 1
SUB SEMNUL CENTENARULUI: 1918-2018
„Revista de față urmărește nu să distrugă vise, ci

să le creeze! Nu greșim niciodată, visând.”
Dumitru V. MARIN
CUPRINS
Editorial: Elena Buică: Dualitatea ființei umane (40)
Dumitru V. Marin: Lucrăm la: 101 Vasluieni Ştiinţă şi Educaţie:
pentru 100 de ani! (5) Camelia Neagu: Lecție academică la Liceul
Studii şi istorie literară: Agromontan din Vălenii de Munte (41)
Valeriu Lupu: Imaginea unității de neam și țară Lăcrămioara Constantin, Oana Gabriela
Dumitrache, Constantina Hulea: „În spiritul
în viziunea eminesciană (II) (9)
unei altfel de școli”. De la informație la educație
Poezie - Traduceri: globală de caliate (43)
Gabriela Ana Balan: „Scriviamo” 10 apariții de
nota 10 („Scriviamo” 10 aparizioni con il voto 10)
Librăria Meridianul:
Cornel Galben: 77 de secvențe omagiale (51)
Daniela Straccamore: Carissimi amici (13)
Nică D. Lupu: Ion C. Ștefan – „Călătorie în
Francesca Semeraro: Goccia (Picătura) (14)
lumea cărților” (53)
Sandra De Felice: I tuoi ochi (Ochii tăi) (14)
Mihai Batog Bujeniță: Sufletul teatrului,
Paolo Lorussi: T’incontro nei sogni (Te întâlnesc
teatrul de suflet (54)
în vise) (15)
Simion Bogdănescu: Inteligent pescar în hazard
Raf Trotta: Voglio amarti (Vreau să te iubesc)
(56)
(16)
Dan Teodorescu: Revista „Booklook”, o
Mapi: Giglio di mare (Crinul de mare) (17)
publicație de „Guinness Book” (57)
Daniela Straccamore: Fiducia (Încredere) (18)
Florin Golban: Desăvârșire lăuntrică (60)
Rodi Vinau: Mereu mai singuri (Sempre piu
Lucian Zeev Herșcovici: Mihail Eminescu în
soli) (19)
limbile ebraică și idiș (II) (62)
Florin Golban: Ulița copilăriei (Vicolo Gabriela Ana Balan: „Torentul”, felia de viață
dell’infanzia) (20) dulce-amară, un roman românesc actual, de
Carmen Secere: (21) excepție (65)
Violeta Pintea: (22)
Corina Dașoveanu: (23)
Comentarii politice:
Alexandru Ionescu: O nouă speranță pentru
Poezie: renașterea Academiei Române? (67)
Carmen secere: (24) Ștefan Racovitză: TIO, un portret robot (70)
Corina Dașoveanu: Manole bărbatul (25) Dramaturgie:
Gabriela Garlonta: Sonet (26)
Evra Gart: Despre morți numai de bine (I) (74)
Gabriela Ana Balan: SH (27)
Nicolae Șapcă: La stejarul din Codrii Cosminului Ridentem dicere verum!
(28) Mihai Batog Bujeniţă: Osul (77)
George Filip: Slavă limbii române (29) Dorel Schor: Subiecte la zi (80)
Lucian Dumbravă: Toamnă aicea (30) Ioan Zaharia: Trecere (81)
Petronela Alexa: Cioburi (31) Eugen Deutsch: M-am întâlnit cu iarna la Copou
Carmen Druțu Onica: Am aflat (32) (83)
Violeta Pintea: (33) Vasile Larco: Alertă pe strada „Vămilor” (84)
Angela Melania Critea: Zig-zaguri (34) Georgeta Paula Dimitriu: Cotnariul (85)
Ioan Gligor Stopița: Nervi de primăvară (87)
Realitatea satului moldav: Sorin Cotlarciuc: Trădătorii de țară (88)
Dumitru V. Marin: Ciurea: Comunitatea ca
Ioan Hodaș: Întâlniri dumnezeiești (88)
familie (35)
Ioan Hodaș: Gheorghe și bicicleta (89)
Dumitru V. Marin: Lungani: Urmașul lui
Vasile Larco: Lacrimi din cer (90)
Pricopie – Ioan Corobuță (36)
Vasile Larco: Destin anapoda (91)
Eseuri: Dan Teodorescu: Parteneriatul cultural
Ben Todică: Nașterea eternității sau cum mi-am România-Germania a urcat în ALPI și apoi a
pierdut pantalonii în Japonia (37) ajuns în Dacia (93)
Proză: EPIGRAME ȘI SONETE:
Dumitru V. Marin: „Zăpadă pe flori de cireș în
spațiul pentru iubire” (fragment) (95) Vasile Vulpașu: (79)
Cornel Galben: Jurnal (IV) (100) Nicolae Stancu: (81)
Lucian Dumbravă: Predica (103) Georgeta Paula Dimitriu: (81, 82)
Cosmin Preda: Orașul din vis (104)
Gheorghe Bălăceanu: (81, 83)
Istorie: Anda Andrieș: (81)
Laurențiu Chiriac: O doamnă de sacrificiu a Eugen Deutsch (82)
României – Elena Cuza (III) (108)
Dumitru V. Marin: Alecsandriada – În Bacăul Mihai Haivas: (82)
cultural (111) Aurel Baican: (83, 86)
Ștefan Boboc Pungeșteanu: (83)
Istorie culturală:
Dumitru V. Marin: Festivalul Național al Ion Bolocan: (83)
Umorului „Constantin Tănase” (V) (112) Carmen Chioinea: (83)
Impresii de călătorie: Sorin Cotlarciuc: (83, 86)
Vicu Merlan: Itinear prin Franța (115) Ion Zaharia: (83)
Monica Luminița Cozmei: Călător pe meridiane Emil Ianuș: (84)
– I – Pelerinajul tăcerii sufletului (118) Eliada Scorțaru: (86)
Etnografie: Ioan Frențescu: (86)
Dumitru V. Marin: O revistă pentru o idee: Ioan V. Maftei Buhăiești: (86)
Corpusul folclorului românesc (V) (120) Constantin Iurașcu Tataia: (86)
Oameni și fapte: Aurel Popescu: (87)
Dumitru V. Marin: Acad. Vasile Tărâțeanu, cel NICOMAH: (87)
care vrea să fie un bun român (122) Dan Teodor Dănilă: (88)
Cornel Galben: Centenar Eugeniu Revent (127) Constantin Profir: (88)
Dorina Stoica: Un domn al cuvântului și un Mugurel Sasu: (88)
neprețuit prieten al Bârladului, Ion N. Oprea
(129) FABULE ȘI RONDELURI:
Sfânta limbă română:
Ioan Dănilă: Cioburi de oglindă (131) Ion Bolocan: Rondel (84)
Gheorghe Bălăceanu: Rondel (85)
Jurnalism și istorie: Val Andreescu: Rondel (85)
Dumitru V. Marin: Igor Smirnov – un președinte
mai mic, dan înfipt (în Transnistria) (132) Aurel Baican: Rondel (86)
Aurel Popescu: Rondel (86)
Semnal: Sorin Cotlarciuc: Rondel (87)
Dumitru V. Marin: A fost... Grupul nativ social-
cultural / Podu... (134)
Pagină din lupta anticomunistă:
Dumitru V. Marin: Cotitura de la Cotu Donului
(135)
Invitație la lectură: (138)
Poșta redacției: (139)
EDITORIAL
Dumitru V. MARIN – Vaslui
LUCRĂM LA:
101 VASLUIENI PENTRU 100 DE ANI!
Crețu, Toader Dima, Daniela Gîfu,
Lucian Valeriu Lefter, Valeriu Lupu,
Elena Monu, Pavel Toma (…), cu
doctorate în științe, universitari sau „de la
țară”, cu altă serie de doctori în științe ca
Marilena Hobincu, Oltea Gramaticu,
Petru Ioan, sau profesorii cercetători
Costin Clit, Th. Pracsiu, Dan Ravaru,
poeți recunoscuți ca Petruș Andrei,
Gabriela Ana Balan, Simion Bogdănescu,
Mihai Apostu, Daniela Oatu, prozatori de
înaltă valoare ca Ion Gheorghe Pricop,
Val Andreescu, jurnaliști de rang
De ce 101? național ca Lucian Pârvoiu, Cătălin
Ar fi o altă încercare, după … 77… Striblea, alți ziariști ca Nicolae Cristian
Noduri culturale, Dicționar selectiv, 2018, Lapa, primari cu eficiență culturală de la
care să sintetizeze prezența în cultura Rebricea (Valerică Radu), Lipovăț
națională și a lumii a unor contemporani (Valerian Hriscu), Berezeni (Toader
dintre cei mai reprezentativi, activi, deci Dima), șefi de instituții cu marcată
vii, în 2018. Lista alfabetică a acestora prezență în viața spirituală ca Ion
poate să nu sugereze îndestul contribuții Brișcaru, Ionel Armeanu Ștefănică,
la cultura națională, de la țăran (Ticu ...meseriași, adevărați specialiști ca Ioan
Roșca), la academician… de fapt al Cristian Modoranu (Vaslui),
academicienilor (inclusiv A.O.Ș.R.) parlamentari, primari, pictori,
frecvent prezenți în Agora: Ionel Miron, monografiști și restul până la peste o sută.
Constantin Toma, C.D. Zeletin, Avram D. Dacă tot e CENTENAR, noi, la sută, ne
Tudosie… . Treptele dintre aceștia sunt oprim…!
ocupate de foarte impunătoare Această rapidă trecere în revistă nu
personalități vasluiene ca Th. Codreanu, poate acoperi un conținut de sute de
D.V. Marin, Vicu Merlan, Laurențiu pagini. Subliniem aspecte esențiale pentru
Chiriac, Mircea Ciubotaru, Nicolae
cântărirea contribuției concrete la duși au fost, unii nici n-au mai recunoscut
culturalizarea și spiritualitatea locului: că s-au ivit pe lume aici (mdeh, nobili!).
1. MUNCITORII DE AICI, de la Dintr-un snobism nejustificat… îi tot
roate, adică din mijlocul unei populații amintim pentru Vaslui, dar ei n-au avut și
despre care se ilustrează în presă numai nici nu au vreo contribuție pe aici, nici
elemente negative (violatori, bețivi, hoți, măcar, ca proprietari de pământ, ori
puturoșii de serviciu ai națiunii), drept funcții locale. S-au afirmat în orașe mari
care aici s-a răsturnat nu căruța ci multe sau în străinătate. Nu-i abuziv și nedrept
camioane cu proști… Vorbim de să-i tot luăm ca reprezentanții noștri?
contribuții și muncă de o viață, peste Chiar dacă au completat valorile
obligațiile vieții, ca surplus de energie și naționale și mondiale, tot acolo, departe
valoare exprimată public al celor doi mai au activat. Lista e lungă, totuși, e de
mari („gemini” la Vaslui, Th. Codreanu, mândria noastră că nasc și la Vaslui
D.V. Marin), alți impunători și valoroși asemenea oameni!
contributori la progresul locurilor: DICȚIONARUL NONVALORILOR?
Simion Bogdănescu, L. Chiriac, Th. Ar fi o încercare cu multe-multe
Pracsiu, Gabriela Ana Balan, Costin Clit, discuții. Motivat de faptul că au ajuns în
Valeriu Lupu, Vicu Merlan, Avram D. posturi importante fără vreun merit
Tudosie ș.a. (adică politic) niște ființe care nu-și pot
MUNCIND AICI este meritul cu justifica prea bine salariul, că repede cad
totul deosebit, esențial, relevant. în descurajarea provocată de societatea în
Cuprindem în Dicționar numai pe cei care trăiesc, faptul absolut real al
care și-au legat destinul de județ, au nerecunoașterii valorii celuilalt din
muncit aici, și au contribuit mai presus de incapacitate, invidie, ură, dedulcirea la
puterile dar nu și de talentul lor lor la viață nonintelectuală, teama și tăcerea
progresul concetățenilor. neagră a momentului național (la 2018)
2. Ne mândrim și cu ce n-avem!? toate țin de caracterul inovativ, dorința
Pentru că, poate, un Emil Racoviță, de afirmare, capacitatea acelora. Și apoi,
biolog-speolog din Șorănești (Dănești- ar fi mult prea multe nume de nonvalori –
Vaslui) dus mult prea departe, inclusiv la după aprecierea noastră, evident
Polul Sud, poate se mai întorcea pe aici, subiectivă, - deci ar putea fi o nedreptate
unde avea o moșie impunătoare, poate, a unui autor care lasă posterității un
dintre zecile de personalități mereu document bine făcut. Interpretabil sau nu
pomenite ca valori județene unii se mai dar real, existent. Clasarea pe vreun loc
întorceau pe aici (ca și actorul Constantin al unor plagiatori care reușesc să scoată
Tănase, cu revista lui), dar cei mai mulți cu sprijin politic unele cărți, s-ar putea
dovedi nefericită dacă cei din viitor vor autori de talie națională. Dar acesta este
neglija, adopta, ori abandona acest mod potențialul nostru spiritual-artistic astăzi,
de furt calificat; îi nominalizăm,totuși Noi în 2018. AICI și ACUM !?!
dăm seama de ale noastre câte scriem. !!! 3. Toți cei incluși în acest Dicționar
CARACUDA locală ar putea da al valorilor vasluiene au contacte, cel
comentarii savuroase. Dar, de ce să-i puțin periodice, cu o masă de oameni,
desființăm pe cei care încearcă și ei, câte care să ia, reia, să conștientizeze prezența
ceva, având, totuși, un rol stimulativ? Nu lor, aici, pe plaiuri vasluiano-
ne trebuie un munte de maculatură moldoveano-românești, ca pe un eșantion
pentru vreo capodoperă? În intenția de a național. În ce măsură prezența unui
încuraja fenomenul putem să-i acceptăm academician este comparabilă cu a acelui
cu indulgență, până la urmă, pentru lucrător în presă care FACE jurnalism
comparație… De aici se nasc și cultural și „social-politic” e de analizat,
contestatarii. Cel puțin vreun mărunțel se pentru că cei de aici pot face concret
scarpină ca măgarul râios, cel puțin un ceva, orice, dar aici, pentru cei de aici,
scrântit la cap poate comenta dintr-un județ mereu văduvit de valori
necuviincios, cel puțin un înrăit fără vreo (și) din cauza asta rămas sărac și
realizare împroașcă murdării. În presa înfeudat. E drept că în afară de
provincială sunt ziariști de nimic și agricultură nu prea sunt resurse pe aici,
smângălitori bețivi care se cred cu mult resursa umană de odinioară exportându-
mai deștepți decât în realitate: e și aici se susținut în vest.
democrație, iar anonimitatea de pe 4. Credem că oferim prezentului,
internet e un rău necesar pentru creația spre analiză și meditație, dar și viitorului,
neantului. o BAZĂ motivațională, de ambiționare în
ALT DICȚIONAR „groso-modo” muncă tot pentru alții (ca și noi), ca
ar fi mult mai voluminos, până și ultimul modele pentru cei care tot mereu vin.
prăpădit în scris, ar vrea să fie în el. Aceasta este fotografia valorică a
Tocmai de aceea, bazați pe cei 61 de ani în momentului, a mediului în care ne
jurnalism, pe cele 28 de cărți scrise, pe învârtim, trăim, FACEM!
munca de profesor de limba română 4 5. UN DICȚIONAR LA
decenii, pe recordurile mondiale și CENTENAR / deci o demonstrație că
naționale în jurnalism și pe experiența această generație și-a impus amprentă
conducerii unui grup de presă (unic…) asupra vremurilor, atât de nefavorabile,
noi am procedat cu răspundere la selecția de regulă, pentru că oamenii n-au fost
valorilor vasluiene. Ne facem probleme că apărați decât de munca lor, nu mai presus
n-am făcut o selecție mai deasă, doar cu de talentul lor, chiar genialitate locală, de
osârdia lor pentru acel ceva care să așeze 2. Majoritatea celor incluși între
pietre în calea uitării, a timpului nemilos, 101… asudă asupra cuvântului românesc
a formării noii culturi existențiale ca sferă din talent – imbold – geniu, adesea
câștigându-și existența altfel, cu obligații
nouă, cu prea puțină posibilitate de departe de conceptualitatea necesară.
preluare a experienței din sfera veche, a Chiar un ziarist nu operează cu limbajul
Galaxiei Guttenberg. academic, un dr. în alte științe decât
6. NE ÎNSCRIEM, ASTFEL, PE filologie nu exprimă profesia, găsește
HARTA CULTURALĂ A LUMII. Volu- metafora și frumosul în alte preocupări.
3. Un tablou reprezentativ trebuie să
mul … 77… Noduri culturale și răspun- ofere imaginea concretă a realității
suri amicale” e, clar, un monument de- spirituale, deci variație și spontaneitate,
monstrativ. „firișoare de aur” fixate, înghețate (și)
7. Ne înscriem, hotărât, cu valorile pentru interpretare ulterioară.
ACTUALE și ALE NOASTRE într-un B. Noi ne gândim la ce ar reprezenta
segment din Coloana Infinitului Spiritual astăzi jurnalismul cultural din care ne
Românesc, și într-o COLOANĂ A extragem seva, știind că dintre cele 4 stiluri
IUBIRII DE ȚARĂ despre care e posibil literare, cel mai accesibil este cel
să nu se mai audă, vreodată. Globalizarea jurnalistic. Tare ne îndoim că există sau va
este o realitate, clară, azi, ca și indoeuro- exista vreo alergătură serioasă pentru
penismul de de la începuturile civilizației; celelalte stiluri, deci pentru comunicare
numai pentru inițiați, în condiții de nouă
munca noastră ar putea fi, astfel, în
cultură existențială cu robotizare, hrană
zadar.
sintetică, dragoste schematizată(!), mari
8. Dar… dacă, așa cum credem, va
probleme sociale. Putem vorbi de pe acum
fi nevoie de modele ca istoria lumii și a de culturi paralele (laic – bisericească,
românismului să se rescrie? urbană – orășenească, metaforică – ori
Iată de ce… 101 vasluieni pentru computerizată, exactă, inteligență
ISTORIE! artificială). Dar în viitor? La sfârșitul
romanului „Zăpada pe flori de cireș”
 vorbeam de bi-sentimentul de dragoste,
care, paradoxal, are confirmări în
NOTE OBSERVATIVE actualitatea lui 2018.
O scurtă analiză, nu de texte, ci, a C. De la țăran la academician!
listei: Dicționarul „101 …” va fi un fel de
A. 1. Nu este o listă a elitelor, pentru mozaic nu în planuri multidimensionale ci
că urmărim dimensionarea în spațiu și cât se poate de reale, cu opiniile și valorile
timp, cu ce avem la îndemână pe bază de cele mai diverse, fără a putea fi, vreodată
dovezi directe și concrete (opera) pentru o complete ci în funcție de accesul nostru la
idee: stimularea celor de astăzi, bază de informație. Încercăm SĂ FACEM acum
studiu pentru cei de mâine, dovada muncii ceva util astăzi și în viitor!
„de națională” la începutul mileniului II.
STUDII ȘI ISTORIE LITERARĂ
Valeriu LUPU – Vaslui
IDEEA UNITĂȚII DE NEAM ȘI ȚARĂ

ÎN VIZIUNEA EMINESCIANĂ
(II)
”N-am cunoscut om stăpânit deopotrivă
cu dânsul de gândul unității naționale
și de pornirea de a se da întreg pentru
ridicarea neamului românesc”
Ioan Slavici
(Continuare din numă- Precedentul maghiar, care a condus la dualitatea

rul precedent) imperială (ocazie cu care Transilvania este
încorporată abuziv în regatul maghiar la 1867), ca
Eminescu și unitatea de și precedentul ceh, îl determină pe Eminescu să
neam și țară. spună răspicat „Cine ar crede cumcă ungurii,
Dincolo de spiritul chiar de ar promite-o, vor găsi în ei atâta simț de
epocii care după cum am văzut dreptate, încât să redea, de exemplu, autonomia
era unionist prin excelență, Transilvaniei, pe care au răpit-o fără
dincolo de educația primită în familie și la consimțământul Românilor? – Și apoi nici nu
Mănăstirea Agafton, Eminescu are marea șansă avem noi să cerem dela Unguri ceva, căci ei nu
de a fi elevul, învățăcelul și discipolul marelui sunt competenți să ne dea nimica. Când un
dascăl Aron Pumnul, unul din militanții activi ai făcător de rele comite o infracțiune (.....) numai
mișcării pașoptiste transilvane (retras la Cernăuți justiția bine informată poate revoca o sentință
din cauza represaliilor austroungare), a cărui sau o aprobare nedreaptă”
iubire de neam și țară iradiau foarte puternic în Situația nu este diferită nici astăzi când
sufletul învățăceilor săi și care spunea ”piatra structuri etno-politice ale aceleiași minorități,
unității românilor fierbe la Blaj”. Patriotismul său aparent dezbinate până acum, se radicalizează
înflăcărat, dragostea pentru acest popor și cultura prin unirea lor având pretenția refacerii celor 64
lui, înclinația lui de dascăl adevărat, îl vor de comitate. O logică elementară ar trebui să ia în
influiența profund pe Eminescu care, nu numai calcul și situația în care România s-ar radicaliza
că-l va venera ca om și dascăl, dar mai mult, îi va la rândul ei și ar revendica, în virtutea drepturilor
urma cu sfințenie ideile și crezul. istorice, cele 70 de județe ale României Mari.
Ideea de unitate de neam și țară se Consecințele? Greu de prevăzut, dar ceea ce
manifestă de timpuriu la Eminescu. Abia ieșit din trebuie de reținut este faptul că radicalizarea
adolescență va publica în revista ”Federațiunea” revendicativă nu este o soluție compatibilă cu
un articol întitulat În unire e tăria în care realitățile zilelor noastre.
Eminescu atrăgea atenția românilor că pentru ași Oricum, Eminescu deplânge pasivitatea și
împlini visul reunificării trebuie să se asocieze lipsa de energie în fața unor nedreptăți ale istoriei.
activ în curentul mișcărilor naționale din structura „Nepăsarea noastră ne pierde” va spune el cu
Imperiului Austroungar pentru delimitarea obidă, pentru că „Românii au nenorocirea de a nu
spațiului propriu. „A aștepta să culegem fructele avea încredere în puterile proprii; noi nu ne-am
semănate de alții este nedemn și periculos”. convins că puterea și mântuirea noastră în noi
este” Congresul general al românilor scrie poezia „Din străinătate” Un suflet numai
transilvăneni, pe care Eminescu îl invoca profetic plânge/în doru-i se avântă, La-l patriei dulci
în recapitularea acestui articol, avea să se plaiuri/La câmpii râzători(...). Da. Da, aș fi
concretizeze 48 de ani mai târziu prin Marea ferice/de-aș fi încă odată/În patria-mi iubită/În
Adunare Populară de la Alba Iulia din 1 locul meu natal. Patriotismul eminescian va
decembrie 1918, când Transilvania, prin voință deveni și mai evident după războiul de
populară, se va reintegra spațiului românesc independență când, entuziasmat de noul statut al
căruia i-a aparținut din totdeauna. La această țării, realizat cu mărețe acte de curaj și mari
realizare istorică avea să se ajungă atunci când sacrificii, va scrie „E mică țărișoara noastră, îi
unitatea sufletească și culturală se va fi împlinit, sunt strâmte hotarele, greutățile vremurilor au
așa cum, tot profetic, Eminescu afirma într-o știrbit-o, dar această țară mică și știrbită e țara
scrisoare adresată lui Dimitrie Brătianu cu ocazia noastră, e țara românească, e patria iubită a
sărbătorii de la Putna „La unitate politică nu se oricărui suflet românesc; într-nsa găsim toate
poate ajunge decât prin unitate sufletească și putințele dezvoltării, întocmai ca într-una oricât
culturală”. Această împlinire istorică îl va face de întinsă” (Misiunea noastră ca stat – ”Timpul,
pe Tiron Albani – scriitor și ziarist de talie 2 nov. 1879).
europeană să afirme „Poporul român însă, în Dar pentru emanciparea ei este nevoie de
marea lui majoritate, făcea istorie. Odată muncă susținută, pentru că ”În muncă ne este
eliberat de sub jugul oligarhiei maghiare, mergea mântuirea” afirma cu convingere Eminescu.
ca un fluviu însuflețit de bogații lui afluienți, cu „Măsura patriotismului nostru va fi dată de
un avânt pe care nici o forță nu l-ar fi putut opri faptele pe care avem ocaziunea de a le înfăptui în
pentru a se contopi cu marea, cu frații lui liberi viitor, iar nu de profesarea unor idei nimic
din țara independentă, mergea unde-l ducea costisitoare (fără valoare n.n.) alese după plac.
istoria și destinul lui” (Tiron Albani -Cum s-a Pentru Eminescu pământul patriei este maica
făcut Unirea). poporului „O maică, țarină dulce” așa cum
Eminescu între patriotism și naționalism Biserica este „maica spirituală a poporului
Deși Eminescu vedea în unitatea de neam român”. Iată de ce dragostea de patrie este
și țară un imperativ multimilenar al românismului necondiționată pentru Eminescu, indiferent de
el nu a confundat niciodată cele două noțiuni; situație politică sau conjunctură istorică „Noi o
patriotismul și naționalismul. Cu toate acestea iubim așa cum este, cum a făcut-o Dumnezeu,
complementaritatea acestora se regăsește în toată cum a ajuns prin suferințele seculare până în
opera eminesciană și prinde contur sub forma zilele noastre. O iubim sans phrase. O iubim fără
unității de gândire și simțire. Patriotismul include a-i cere nimic în schimb, nici măcar încrederea ei
acel jus soli care în dreptul roman se definește ca atât de lesne de indus în eroare, nici chiar
dreptul pământean. El se regăsește în spațiul iubirea înnădită azi la lucruri străine și la
istoric al românismului ca vatră strămoșească, ca oameni străini”
țară, iar sub aspect spiritual poate fi definit ca un Cea de a doua noțiune pe care Eminescu
sentiment afectiv pe care orice om îl are pentru nu o confunda niciodată cu patriotismul este
casa părintească, baștina natală, locul unde și-a naționalismul, acel sentiment care ține de sfera
petrecut copilăria resimțită afectiv de fiecare biologicului, generat de ereditate, filiație
dintre noi (Unde ești copilărie / cu pădurea ta cu genetică, relație familială, grade de rudenie,
tot) și desigur locul unde trăiesc și își derulează descendență, toate încorporate în ceea ce dreptul
existența concretă conform expresiei romane ubi roman consfințea prin sintagma jus sangvinaris
bene ibi patria, mai actuală astăzi ca oricând în (dreptul sângelui). Este până la urmă o atitudine
condițiile emigrației economice postdecembriste. care poziționează individul față de familia și
Acest sentiment este extrem de viu la națiunea căreia-i aparține. Cu toate că astăzi
Eminescu încă de la 16 ani când, mistuit de dorul naționalismul, ca percepție, pendulează între
de patrie (fiind în timpul peregrinării transilvane), contestare și negare, el rămâne o prezență
constantă în viața popoarelor, prin sentimentul omului slab (”Timpul, 15 martie, 1880).
național, interesul național, spațiu vital, interesul Atitudinea poetului era dictată de realitățile
superior al națiunii etc. Singura condiție ar fi ca vremurilor sale, iar modul răspicat în care se
prin profesarea acestui sentiment să nu se ajungă exprima izvora din nemărginita sa dragoste de
la derapaje, așa cum istoria a cunoscut, de regulă neam și țară.
prin exagerarea sa până la xenofobie și ură. Trebuie să recunoaștem că multe din acele
Unitatea de neam în viziunea eminesciană realități se regăsesc și astăzi, desigur la nivelul
nu înseamnă neapărat puritate etnică, ci și timpului nostru, fără însă a fi mai puțin
capacitatea conlocuitorilor de a se asimila importante decât erau atunci. De aceea, în
majorității, de ași însuși limba și cultura țării în optimismul său nedezmințit, Eminescu visa la o
care trăiesc, sau măcar de ași manifesta țară puternică, frumoasă, cu oameni cinstiți,
atașamentul pe care patriotismul îl presupune preocupați de destinul și viitorul patriei lor, țintă
pentru; casă, baștină, comunitate, perimetrul care trebuie să fie vis al fiecărei generații, al
geografic al țării, legile țării, simbolurile fiecărui român. „S-o facem mare pe țărișoara
naționale și tot ce organic aparține patriei în care noastră, prin roadele muncii noastre și prin
viețuiești. „Nu zicem că sub cerul acestei țări să mărimea vredniciei noastre, căci de astăzi înainte
nu trăiască și să nu înflorească oricâți oameni de nimeni nu ne mai jignește în lume și dacă nu
altă origină. Dar ceea ce credem, întemeiați pe putem să ne urmăm în pace dezvoltarea, atunci e
vorbele bătrânului Mateiu Basarab, e că țara bine să știm că nu mai sunt copitele sălbaticilor
este, în linia întâia, elementul național și că e vrășmași care strivesc sămânța abia încolțită, ci
scris în cartea veacurilor ca acest element să hula, vrajba și ura ce ne-o facem noi înșine”
determineze soarta și caracterul acestui stat” (”Timpul, 2 nov 1879).
(Străini de origine română?!? – în Opera E ușor de observat astăzi în realitățile
Politică, Ed. Eminescu, 2000, pg. 402). noastre, această constatare ce vine de peste veac,
Cu toate acestea, pentru Eminescu când tot ce pare a fi românesc nu este bun, când o
națiunea are măreția unui lucru sfânt. generație pentru care dragostea de neam și patrie
„Naționalitatea trebuie simțită cu inima și nu nu mai este o valoare face din protest un mod de a
vorbită numai cu gura. Ceea ce se simte și se fi, când contestarea în bloc a tot ce înseamnă
respectă se pronunță arareori” (Conservarea valoare autohtonă și istorie este la ordinea zilei,
naționalității, suprema lege – „Timpul”, 27 mai, când destabilizarea dorită de unii pândește la
1881). Este, cu alte cuvinte, un dat biologic al fiecare colț de stradă, când orice inițiativă este
cărui expresie se regăsește în sentimentul apriori taxată ca negativă.
național. Este și motivul pentru care Eminescu În acest context trebuie să admitem că
așează naționalismul deasupra patriotismului „Nu observația lui Eminescu, privitor la calitatea de a
voim să trăim într-un stat poliglot (multicultural fi bun român sau bun cetățean al acestui stat, a
n.n.) unde așa numita patrie e deasupra fost, este și rămâne la fel de actuală. „A fi bun
naționalității (...). Dacă e vorba ca acest stat să român nu e un merit, nu e o calitate ori un
înceteze de a mai fi românesc, atunci o spunem monopol special, ci o datorie pentru orice
drept că ne e cumplit de indiferentă soarta cetățean al acestui stat, ba chiar pentru orice
pământului lui” (”Timpul”, 31 iulie, 1880). locuitor al acestui pământ, care este moștenirea
Peregrinând prin spațiul românesc poetul exclusivă și istorică a neamului românesc. Acesta
își va forma o imagine cît se poate de realistă este un lucru care se înțelege de la sine”
privind tipologia românului și mai ales al (Adevărul doare – „Timpul”, 1 aprilie, 1881).
profilului său psihologic „Rău sau bun, Românul Or, a fi bun Român înseamnă a fi în egală
e adevărat. Inteligent fără viclenie, rău – dacă e măsură și iubitor de Neam și iubitor de Patrie,
rău, fără fățărnicie, bun fără slăbiciune (...) el se ceea ce conduce până la urmă la ideea de unitate
arată cum este. N-are o cocoașe intelectuală sau la care visa Eminescu.
fizică ce caută a o ascunde, nu are apucăturile
POEZIE - TRADUCERI
„SCRIVIAMO”, 10 APARIȚII DE NOTA 10
Revista Meridianul Cultural Românesc îmbracă haină de sărbătoare!
Este ediția cu numărul 10 în care avem onoarea să publicăm poeziile poeților italieni din Grupul
Internațional „Scriviamo”. Această colaborare se datorează frumoasei prietenii pe care o am cu
administratorul grupului, poeta și jurnalista Daniela Straccamore, încă de la debutul meu editorial, în 2012,
când mi-a publicat primele poezii din volumul meu „Împăratul de ceară” în revista L'Inchesta din Italia și
am devenit membru Scriviamo.
Promovând prin fapte, nu vorbe, jurnalismul cultural la nivel internațional, prof. dr. Dumitru V.
Marin a acordat Grupului Scriviamo un spațiu generos în revistă. Au fost publicate 50 de poezii semnate de
50 de poeți italieni valoroși. Selecția a făcut-o Daniela Straccamore după un criteriu valoric bazat pe liste
de așteptare, pentru că, așa cum ne-a asigurat, există mulți poeți italieni care doresc să publice în această
valoroasă apariție culturală. Tot în acești termeni, Daniela Straccamore prezintă revista noastră în Grupul
Scriviamo, unde o distribuie integral apoi postează paginile fiecărui scriitor. Iată de ce, ne mândrim cu o
reușită colaborare, de nota 10, căreia îi urez succes și viață lungă! O notă de 10 îi acordăm și poetei Rodi
Vinău, cea care realizează traducerile poeziilor din limba italiană. Un succes internațional, azi, în ediție de
10!
Gabriela Ana BALAN
„SCRIVIAMO", 10 APPARIZIONI CON IL VOTO 10

La rivista Meridiano Culturale Romeno indossa vestito da festa!
È l’edizione con il numero 10, in cui abbiamo l'onore di pubblicare le poesie dei poeti italiani del
Gruppo Internazionale Scriviamo. Questa collaborazione è dovuta alla bella amicizia instaurata tra me e
l’amministratore del gruppo, poetessa e giornalista Daniela Straccamore, anche dai tempi del mio debutto
editoriale, nel 2012, quando sono state pubblicate le mie poesie dal volume "Imparatul de ceara" (Sovrano
di cera) nella rivista L'Inchesta dall'Italia diventando io stessa membro di Scriviamo.
Per promuovere tramite i fatti, non solo con parole, il giornalismo culturale a livello
internazionale, prof. dott Dumitru V. Marin ha concesso uno spazio generoso al gruppo Scriviamo
nella nostra rivista Meridianul Cultural Romanesc (Meridiano Culturale Romeo). Sono state pubblicate 50
poesie da 50 preziosi poeti italiani. Selezione fatta da Daniela Straccamore secondo un criterio valorico
basato su liste di attesa, perché, come ci aveva assicurato, ci sono molti poeti italiani che desiderano
pubblicare in questa preziosa apparizione culturale. Negli stessi termini, Daniela Straccamore presenta la
nostra rivista al Gruppo Scriviamo, dove condivide l’intera postazione e poi pagine per ogni scrittore. Ecco
perché siamo orgogliosi di una collaborazione di successo, con il voto 10, a cui auguro successo e lunga
vita! Diamo il voto 10 anche alla poetessa Rodi Vinau, che realizza le traduzioni della poesia italiana in
romeno. Un successo internazionale, oggi, nella decima edizione!
Gabriela Ana BALAN
(traduzione in italiano: Rodi VINAU)
POEZIE - TRADUCERI
Carissimi amici,
la poesia non va in vacanza, non ha tempo, quando arriva ci travolge...grazie a chi la
porta avanti e la onora come me, come noi, in ogni modo e in ogni luogo. Siamo ospiti in
questa prestigiosa rivista in punta di piedi, ci sentiamo quasi previlegiati per lo spazio che ci
viene concesso. Da parte mia mi sento lusingata, avere e gestire una rubrica di versi su
queste pagine!!! Vi abbraccio tutti, alla prossima ciao.
Daniela STRACCAMORE
Dragi prieteni,
poezia nu pleacă în vacanță, nu are timp, când vine ne copleșește... mulțumită celor
care o duc înainte și o onorează ca mine, ca noi, în orice mod și în orice loc. Suntem
oaspeții acestei prestigioase reviste unde intrăm pe vârfuri, ne simțim privilegiați pentru
spațiul care ne este acordat. În ceea ce mă privește, mă simt flatată de a deține și gestiona o
rubrică de versuri pe aceste pagini!!! Vă îmbrățișez pe toți, pe curand!
Daniela STRACCAMORE (traducere în românește de Rodi VINAU)
POEZIE – TRADUCERI
GOCCIA PICĂTURA
Tremula e incerta ti lanci a morire, Tremurătoare și nesigură te arunci să mori,
infrangi lo strato di cristallo frângi stratul de cristal
che l’inverno aveva ricamato pe care iarna îl brodase
nella concava mano. în palma concavă.
Nelle crepe dello specchio În fisurile oglinzii
si riflette il cielo, se reflectă cerul,
un sorriso deforme un zâmbet deformat
raggelato e spento. refrigerat și stins.
Qualcuno ancora c’è Cineva încă mai este
è questo ciò che conta! asta este ceea ce contează!
Non v’è tempo che possa Nu există un timp care să-ți poată
impedire la tua corsa. împiedica goana.
Prosegui il viaggio Îți continui călătoria
nelle falde ombrose del cuore, printre povârnișurile umbrite ale inimii,
riaffiorerai sorgente altrove vei înflori răsărind în altă parte
lontano da sguardi indiscreti. departe de priviri curioase.
Il sole scioglierà la neve. Soarele va topi zăpada.
Tornerà il candore Se va întoarce candoarea
a fluire tra i seni della montagna, să curgă între sânii ridicăturilor muntoase,
sul verde manto pe mantia verde
torneranno scorribande di garruli fanciulli se vor întoarce cârduri de copii guralivi
a succhiare il nettare dei fiori di marzo. să sugă nectarul florilor de martie.
(Francy SEMOPI) Francesca SEMERARO (versiune în limba română de Rodi Vinau)
(Taranto)
I TUOI OCCHI OCHII TĂI

I tuoi occhi, Ochii tăi,
petali di rose sparsi petale de trandafir risipite
nella mia solitudine d'amore... în singurătatea iubirii mele ...
brillanti scintillano radioși scânteiază
al fiorire del tuo sorriso, în timp ce-ți înflorește zâmbetul,
si....bacerò i tuoi occhi, da ... îți voi săruta ochii,
nel respiro lungo în respirația lungă
del mio desiderio che freme... a dorinței care mă tulbură...
Sandra De FELICE (Pescara) (versiune în limba română de Rodi Vinau)
POEZIE - TRADUCERI
T'INCONTRO NEI SOGNI TE ÎNTÂLNESC ÎN VISE
Ti vedo dipinta dalle mie mani Te văd pictată de mâinile mele
nell'ombra di ieri în umbra de ieri
nella luce fioca di un passato în lumina slabă a unui trecut
amato per la tua presenza. iubit pentru că tu existai.
Svaniscono e si dissolvono Se estompează și se topesc
le paure, le amarezze. temeri, amărăciuni.
Vi è luce nuova Apare o lumină nouă
dal silenzio sei rinata. din tăcere ai renăscut.
Nel passato ansia În trecut îngândurarea
ti avvolgeva te învăluia
un segno nel cielo un semn pe cer
un arcobaleno senza pioggia un curcubeu fără ploaie
a scindere il cielo . despărțea nesfârșitul.
Sentivo la tua vita tra quelle vie Îți simțeam ființa vie pe acele străzi
il profumo dolce della casa mirosul dulce al casei
non ti ho incrociata nu te-am întâlnit
eppure eri lì și totuși erai acolo
dietro quelle mura în spatele acelor ziduri
prigioniera del presente prizoniera prezentului de atunci
con l'anima affacciata al domani. cu sufletul întors către mâine.
Quanto amore mi hai dato Câtă iubire mi-ai dat
quanto amore hai ispirato câtă iubire ai inspirat
fra quelle vie , di te mia... pe acele străzi, pentru tine a mea...
spero nel domani ancora mia. sper într-un mâine să fii încă a mea.
Come nei sogni che vivo ogni volta Ca în visele pe care le trăiesc repetat
penso a te sempre... per sempre. mă gândesc la tine întruna... pentru totdeauna.
Paolo LORUSSI (Monopoli Bari) (versiune în limba română de Rodi Vinau)
POEZIE - TRADUCERI
VOGLIO AMARTI VREAU SĂ TE IUBESC
Stavo quasi per scriverti Eram aproape să-ți scriu
che mi stai nelle vene că mi-ai rămas în vene
oggi è un giorno diverso astăzi este o altfel de zi
vivo solo trăiesc singur
perchè tu vivi in me. pentru că mă locuiești tu.
Tutto il resto è nulla Restul e nimic
ci siamo solo noi suntem doar noi
col nostro amore cu dragostea noastră
gli stessi corpi aceleași trupuri
che appartengono care ne aparțin
a me e a te. mie și ție.
Si! voglio amarti Da! Vreau să te iubesc
delirando in silenzio delirând în tăcere
fino ad annullarmi in te! în tine să mă suprim!
Ed il mio corpo Acum corpul meu
brucia di passione arde de pasiune
sussulta. freamătă.
Come vorrei impadronirmi Cum aș vrea să intru în stăpânirea
dei tuoi pensieri gândurilor tale
condurti con me, in paradisi e, purtându-te cu mine, în paradisuri și,
col mio respiro soffocarti fino cu respirația mea sufocându-te până
ad annullare la tua volontà. la desființarea voinței.
Vederti sfinita, Să te văd sfârșită
estasiata, rapita, extaziată, răpită,
implorandomi chiedere: implorând că-mi ceri:
ancora....ancora, .... încă o dată,
ancora amore....!! încă o dată iubire ....!
Raf TROTTA (Caserta) (versiune în limba română de Rodi Vinau)
POEZIE - TRADUCERI
GIGLIO DI MARE CRINUL DE MARE
Ti guardo Te privesc
e mi lascio rapire și mă las răpit
dall’universo infinito de universul infinit
che solo il tuo sorriso care doar zâmbetul tău
sa scolpire nei miei occhi! știe cum să-l sculpteze în ochii mei!
Il sole al tramonto Soarele la apus
lascia scie luminose lasă dâre luminoase
che uniscono il cielo e il mare care îmbină cerul cu marea
come le mie labbra alle tue. ca și buzele mele cu ale tale.
L'azzurro delle onde Albastrul valurilor
riflette incantato reflectă fermecat
la pioggia di perle ploaia de perle
che dalle tue parole care din cuvintele tale
scende su di me coboară pe mine
e mi copre și mi -acoperă
di luce la pelle. de lumină pielea.
Ora poso la mano sul cuore Acum îmi apăs mâna pe inimă
perché il suo battito non pentru ca bătăile ei
disturbi la notte să nu tulbure noaptea
che già avvolge noi care deja ne înfășoară pe noi
e tutte le stelle. și toate stelele.
Respiro il tuo respiro Respirăți-ți respirarea
mentre tutto intorno è poesia. în timp ce în jur totul este poezie.
Nell’ anima, come giglio di mare, În suflet, ca un crin de mare,
nasce ia naștere
un briciolo grande di felicità o fărâmă uriașă de fericire
che illumina di eternità care iluminează de eternitate
anche i passi più incerti chiar și cei mai nesiguri pași
della vita che fugge. ai vieții ce fuge...
MAPI (Roma) (versiune în limba română de Rodi Vinau)
POEZIE - TRADUCERI
FIDUCIA ÎNCREDERE
Da queste labbra De pe aceste buze
non pronunciare più nu mai pronunța
la parola fiducia….. cuvântul încredere ...
La usi Îl folosești
troppo impropriamente. atât de necorespunzător.
Falsi sorrisi, Zâmbete false,
false promesse, promisiuni false,
false parole, cuvinte false,
fanno di te fac din tine
il falso falsul
più falso cel mai fals
degli uomini. dintre oameni.
Non ha senso ciò che dici, Nu are sens ceea ce spui,
non ha senso ciò che fai…. nu are niciun sens ce faci ...
Non pretendere rispetto, Nu pretinde respect,
se sei tu il primo……. daca esti tu primul .......
a non rispettare. care nu respectă.
Con maestria Cu pricepere
tiri acqua al tuo mulino. tragi apa la moară.
Persone come te? Oameni ca tine?
Fantocci da baraccone. Cabotini de iarmaroc.
Daniela STRACCAMORE (versiune în limba română de Rodi Vinau)
Letiția OPRIȘAN – Pasăre în plutire
POEZIE - TRADUCERI
MEREU MAI SINGURI SEMPRE PIU SOLI
Pe drumul Sulla via
ce mereu se îngustează che sempre si restringe
rămânem rimaniamo
din ce în ce mai singuri, ancora, ancora più soli,
mereu mai singuri. sempre più soli.
Născuți din pulberea stelară, Nati dalla polvere di stelle,
tulpini ereditare suntem fusti ereditari siamo
culese din pământul raccolti dalla terra
unde creșteau trandafiri, dove crescevano le rose,
iubiri terene, amori terreni,
acolo erau toți c'erano tutti là
o lume întreagă, un mondo intero,
pe când tu erai doar un copil mentre tu eri soltanto un bambino
culori au înflorit i colori sono sbocciati
și vise... anche i sogni ...
Rămâne doar parfum de îmbrățișări Ora rimane solo la fragranza di abbracci

și de veștede petale e petali secchi
desfăcute apoi pe rând. disfatti uno ad uno.
Cad aripi de lumini pe umeri frânte, Sulle spalle cadono spezzate le ali di luce,
purtăm priviri adânci pe chip de lut, indossiamo sguardi profondi sul viso terragno,
iubiri amori
și mâini unite cu inel, e mani unite nella fede,
inimi cuori
mult trăite și mult plânse molto provati e dolenti
zâmbitoare, sorridenti,
măști zidite în trup de cer. maschere murate nel corpo di cielo.
Drum încununat de stele și de lauri Cammino coronato di stelle e allori
ursitele au prezis, le fate hanno predetto,
drumul se îngustează la via si restringe

acolo, spre sfârșit in quel luogo, alla fine
rămâi doar tu rimani solo tu
din ce în ce mai singur, più solo,
mereu mai singur, sempre più solo,
mai străin... più strano ...

Rodi VINAU Rodi VINAU
POEZIE - TRADUCERI
MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC, ÎN JURUL LUMII
Poezia - punte magică
Cu succes, prinde contur și ia amploare proiectul inițiat în ediția precedentă a revistei noastre!
Facem azi al doilea pas important în periplul nostru prin poezie în jurul lumii! Evra Gart, din diaspora,
ridică și de această dată cu eleganță mănușa provocării noastre și lansează în spațiul cultural universal
poezia poetului ,,de acasă", Florin Golban (București). Versurile pleacă să colinde lumea fără granițe a
poeziei, traduse din limba română în limba italiană. Cei doi autori, colegi în Cenaclul poetic Schenk, își
dau mâna peste punțile magice ale poeziei. Azi vă prezentăm un autor care ne dăruiește haiku, trei din
creațiile sale aparținând genului tradițional de poezie japoneză.
Proiectul nostru s-a bucurat de aprecieri, sperăm să facem pași uriași împreună, să ducem poezia
românească și mai departe!
Gabriela Ana BALAN
ULIȚA COPILĂRIEI
Mama mă strigă să vin la masă, pe stradă trece o căruță stârnind în urma ei nori de praf.
Ulița copilăriei.
De sub streașină două rândunici luându-și zborul.
Deschid ochii.
Copac uscat, peste buturuga rămasă au crescut ierburi înalte. Au rămas căruţele care stârnesc praful. Şi
cuibul părăsit al rândunelelor.
E arşiţă în mahalaua asta.
după furtună-
tot mai ciopârțită
umbra nucului
Florin GOLBAN – București
VICOLO DELL' INFANZIA

La mamma mi chiama a pranzo, sulla strada passa una carrozza lasciando dietro nuvole, nuvole...
Vicolo dell'infanzia
Due rondini sono volate da sotto gronde.
Apro' gli occhi

L'albero e secco. Sul ceppo sono crescute alte erbe. Sono rimasti le carozze Che stanano la polvere ed il
nido abbandonato.
Vi'e afa în questo borgate
Dopo il temporale
Se divide sempre di piu'
L'ombra del noce....
Traducere în limba italiană de Evra GART – Genova, Italia
POEZIE - TRADUCERI
Haiku este un gen de poezie japoneză cu formă fixă, alcătuită din 17 silabe repartizate pe 3
„versuri” formate din 5, 7, 5 silabe, respectiv.
Istoria Haiku începe în ultimii ani ai secolului al XIX-lea. Abia prin eforturile lui Masaoka Shiki
această independență a fost oficial recunoscută prin anii 1890, prin crearea termenului Haiku. Această
nouă formă de poezie avea să fie scrisă, citită și percepută ca un poem complet, independent, și nu ca o
parte a unui șir mai lung de versuri.
Haiku-urile trebuie să conțină cel puțin o imagine sau un cuvânt care să exprime anotimpul (kigo)
în care acesta a fost scris. De obicei subiectele se referă la natură, plante, flori, insecte, etc:
Vacanță de vară Vacanza d'estate

În căușul palmei dentro di una mano
apune soarele il sole tramonta
Ploaie de vară Pioggia d'estate

Parfumul teilor tigli sulla strada
Inundă strada profumo innonde
Ploaie de vară Pioggia estiva

În grădina mamei nel giardino di mia madre
Plivind cerul sarchiando il cielo
Florin GOLBAN – București Traducere în limba italiană de Evra GART –

Genova, Italia
învârt lingurița invers în cafea Giro il cucchiaino al contrario nel caffè

prea puțin zahăr pentru dimineți amare troppo poco zucchero per mattini amari
nici cuvintele nu-mi ajung le parole non mi bastano
să închei nasturii acestui poem per affibbiare i bottoni di questo poema
lipsit de dulceața zilelor privo della dolcezza dei giorni
când cerul quando il cielo
se-mpărțea la doi si spartiva a due
Carmen SECERE Versione italiana di Rodi VINAU
POEZIE - TRADUCERI
nefolositi, îngerii mor inutilizzati, gli angeli muoiono
înspre dimineață verso il mattino
în ziua aceea voi șchiopăta cu in quel giorno zoppicherò con
venele la vedere le vene a vista
la punctele de prim ajutor ai punti di primo soccorso
mi se va pune sare pe răni prin mi sarà messo il sale sulle ferite tramite
curieratul rapid primesc o viață recomandată il corriere rapido ricevo una vita raccomandata
blindată în carton legată cu sfoară, din blindata in cartone legata con lo spago, da
sfoara asta îți păstrez și ție o parte, eu questa corda preservo una parte anche per te, io
exersez trecerea prin laț esercito il passaggio attraverso il laccio
mereu stau rezemată de latura riscantă a sto appoggiata sempre al lato rischioso del
destinului, schițez în palmă traiectorii destino, abbozzo nel palmo le traiettorie
de echilibru, depășesc contururile de avertizare di equilibrio, supero i limiti di avvertenza
în stradă se vând rugăciuni, cerșetorii împart sulla strada si vendono le preghiere, i mendicanti
binecuvăntări condividono
pământul acesta este o casă a milei benedizioni
dumnezeu mai pune din când în când questa terra è una casa della misericordia
câte o apocalipsă Dio aggiunge ogni tanto
lângă bucata de pâine. un'apocalisse
Violeta PINTEA – Arad accanto al pezzo di pane.
Versione italiana di Rodi VINAU
vocile, se sfâșiau vocile cu le voci, si strappavano le voci insieme

tot cu corzile vocale alle corde vocali
înfășurate strâns - sinucigaș de strettamente avvolte, suicide nella
strâns într-o avalanșă de pietre, trebuia presa di una valanga di pietre, era necessario
să-mi legalizez dreptul la viață legalizzarmi il diritto alla vita
prin buzunare doar ordonanțe de urgență mi-au nelle tasche solo le ordinanze di emergenza mi
confiscat amprentele hanno
stau fix în mijlocul becului și confiscato le impronte digitali
în jurul meu lipesc sticlă pe sticlă, acustica sto esattamente in mezzo alla lampada e
devine din ce in ce mai bună - tăcerea se all’intorno attacco il vetro sul vetro, l'acustica
feliază in miliarde de nuanțe sta migliorando sempre di più – il silenzio si
predomină cea a spaimei affetta in miliardi di sfumature
e-o muncă clandestină aici și încep predomina quella della paura
să se teamă am calitatea è un lavoro clandestino qui ed inizia
de martor protejat, începe a temersi possiedo la qualità
distorsionarea înțelesurilor prin di testimone protetto, commincia
contorsionarea la distorsione dei significati attraverso
corzilor vocale... la contorsione
Violeta PINTEA – Arad delle corde vocali...
POEZIE - TRADUCERI
în magazinul de umbre nu intrăm azi, nel negozio di ombre oggi non entriamo,
suntem așa de săraci, siamo così poveri,
încât doar privim prin vitrină che guardiamo soltanto tramite la vetrina
cât de multă tristețe cumpără alții. quanta tristezza comprano gli altri
umblă foamea prin palmele noastre, cammina la fame lungo i nostri palmi,
o lăsăm dezlegată de post, la lasciamo fuori dalla quaresima,
în sacoșă avem o zi care stă să ne ierte, nella sporta abbiamo un giorno che sta per
un hai-hui cu patru picioare de fugă, perdonarci,
și un dumnezeu un girovagare a quattro zampe di fuga ,
care a creat mai întâi lacrima e un dio
ca lichid amniotic chi ha creato prima la lacrima
pentru Cuvânt. come liquido amniotico
Corina DAȘOVEANU – Slatina per la Parola.
pe deget ți se plimbă degetul lui sul tuo dito passeggia il dito suo
în lungul încetului longitudinale all’adagio
ca o lene de iunie în amiază, come una pigrizia di giugno nel pomeriggio,
pe cearșaf sul lenzuolo
șeherezadele tale își întind coapsele le tue Scheherazadi allungano i fianchi
spre gândul bărbatului. verso la mente dell'uomo.
aerul tău la tua aria

are jumătate din moleculele lui de aer, possiede metà delle sue molecole d'aria,
îți îmbracă umerii cu rotundul suflării ti veste le spalle con la rotondità del soffio
și doar un dacă te mai desparte de poate, e solo un se ti separa dal forse,
doar un hai te apropie de vreau. solo un dai ti avvicina al ti voglio.
trage ziua din priză, tira fuori il giorno dalla spina,

vacanțe de atingeri își încep le vacanze di carezze iniziano le loro
serpentinele, serpentine,
desfă-ți nerăbdarea-n alcov, apri la tua impazienza in alcova,
e timpul, femeie, è il tempo, donna,
să dai cireșe omului tău. per dare ciliege al tuo uomo.
Corina DAȘOVEANU – Slatina Versione italiana di Rodi VINAU
POEZIE
Carmen SECERE – București
1.
pielea creolă cu miros de alge
accentul peltic din franceza cajun
și dimineața magnoliei
în oglinzi convexe
tălpile nu ți se mai întorc

prin cenușa străzii
sângerând
aprilie ne inundă
cu ploile noastre subterane
din new orleans
4.
2. priveam tristețea în ochi
copper's îmi transpirase umbra
blugii rupți pătați de whiskey oamenii pleacă mi-ai spus

și-un jazz prăbușit și-n urma ta s-a prăbușit orașul
pe clapele înnegrite
locuiam clandestin
miroase înțepător la ultimul etaj
a dragoste incinerată
nu-mi pasă că dau de pomană nopți

mă doare că alții nu știu să le-mpartă 5.
mă trezesc dintr-un somn alb
dansez pe masă în barul speriată să nu uit numele mamei
cu intrare liberă
râd azi e mai frig decât ieri
și râsul mă sfâșie
am îngropat sub pernă
glasul primei păpuși
3.
ma-ma ma-ma
eu sunt prima literă
dintr-un cuvânt nehotărât
victima propriei incertitudini
şi cea din urmă sunt
iar după mine toate tăcerile tale
adunate într-un punct
POEZIE
Corina DAȘOVEANU – Slatina
manole, bărbatul în a opta zi
(am vorbit cu manole,
posibil să fi uitat noaptea deschisă la
am negociat construirea infernului pe etaje)
perete
și atunci să fi intrat scările,
bitch, tu nu semeni cu ana mea cuminte,
înjurăturile de la trei,
nu iți las ochii afară
mirosul de gol al cutiei poștale.
și nici gleznele.
ce dracu' de catedrală să fac
m-am trezit cu dumnezeu făcând
fără început,
inventarul
fără cruce în frunte?
pe masa mea din bucătărie
la nimicul urban.
femeie, nu scoate mâinile prin vitralii
nu crease niciodată probabilul
sau prin sfinți,
unei trepte lipsă în economia etajelor,
sunt scumpe icoanele cu tva.
nici rezistența la apocalipsa casnică
nu mai da din coarne,
a femeii lovită cu urlete.
zidul e cărămidă din lacrimi,
își amintea vag doar că în a opta zi
la ultimul etaj cade în genunchi dumnezeu.
crease parcă absența.
oprește focul, îmi strigă,
mi-a cerut o țigară,
oprește focul,
era nervos și l-am înțeles,
îți pleacă iarna prin altar despuiată,
avea nevoie să stingă în scrumieră
cristoasă în sânge negru,
dificultatea.
oprește focul.
apoi s-a dus la culcare pe prag
(mâine vine ca un ciorap stâng identic
și
cu dreptul de azi).
taci de la pământ la umeri,
vreau să aud cum crește zidul,
în dreptul inimii,
satan îți bea laptele, femeie,
taci,
infernul e gata. cele patru minute
aseară m-au mângâiat patru ziduri aveam pe mine cămașa lui zgâriată, durea,
și din cutia în care țineam mărunțișuri, dar mi-a tăcut pe piele îndelung,
moartea mea frumoasă mute,
a zâmbit înțelegător ca o femeie care știe. cuțitele triste plâng orb
în răni.
am vrut să prind pasărea

cu acul de siguranță,
să nu cadă,
mai erau patru minute din 7 mai
și 8 cred că murise în cutia cu mărunțișuri.
POEZIE
Gabriela GARLONTA – Sibiu
Sonet
De-aș avea vreo 10 cai aș fugi cu tine-n rai
8 câini mari de aș avea cu tine m-aș mărita
3 maimuțe mici artifici pentru dumneata
5 pisici să mă învețe Răpirea din Serai
1 vultur pleșuv să tragă în jug la plug

1 cioroi un soț de cioară sprintenă ușoară
1 șoim mare domn peste o veche moară
Părăsită de o iubită cu un iubit cam zălud
Mi-aș vinde tot ce am și ce nu am pentru Delacroix Sunt

Moartea lui Sardanopal rege sirian
Un tablou de 4×5metri baban Sunt înăuntru unui înveliș
Tu ești înăuntrul meu
Ce l-a șters pe E.Delacroix din anuar Dacă aș ști cum te cheamă
Dar l-a făcut nemuritor Te-aș așeza la mine-n poală ca o mamă
De nu îl voi avea mai bine mor
Virtutea mea
Cântec violet
apeși mâna ta peste mâna mea
și candide simțiri coboară ca un locuitor nou Cânta saxofonul
în pădurea galbenă cu flori roșii În timp ce inima râdea
imi deschizi încet bluza Părea să cunoască ziua de mâine
și tresaltă lin doi sâni cu flori albe- Înaintăm încet
virtutea mea Într-un amurg violet
Acasă
Locuiesc obiectul numit inimă
Trandafir îngroșat
Umezit de lacrimi
POEZIE
Gabriela Ana BALAN – Bârlad
SH
stau în fața magazinului dintr-odată e singura oară
se-haș când mă sperie oferta de
mă păzește maidanezul black friday
blănos, își
sosesc camioanele
marchează teritoriul deși (mi-aș fi dorit să caut
de ani buni e numai al lui, cămașa lui Adam prin
sunt sacii din Serbia)
singură,
oamenii au alte de fapt venisem după o
preocupări, jumătate de secol din viață
nu mai vin cu noaptea în Ion Mircea mi-a zis ,,te-a la reducere, ce mă fac
cap să păstreze rând pentru a văzut dacă primesc de trei ori pe
doua zi Dumnezeu", chiar ieri i-am atãt?
dat cerere de prietenie pe
nu plouă de-a binelea, facebook, mi-e frică, unde să mă
doar burează, și ce, am Adam și-a amintit ascund?
umbrelă - chiar trei, luate întâmplarea, mi-a zis ,bine arunc un corn virtual spre
de aici, la preț de una că am mușcat din corn, de maidanezul blănos
singură! - vreau aia sunt viu!' deschide gura, îi alunec pe
eu am crezut că m-am gât,
să mușc dintr-un corn dar împrietenit cu Dumnezeu
nu am azi împlinesc jumătate de
când am avut ultima oară zâmbesc, am de trei ori veac,
eram copil, mai mulți ani ca atunci, m-am întors în oraș
mi-a apărut în față Adam dacă m-ar desena cineva, nu e ofertă, e miercuri, e
Puslovic, ne plimbam prin sunt tot eu, gri
Sibiu, cândva, aici era un se-haș.
O floare
tata și-a scuturat ultima petală cu șnur de mărțișor dacă aș întoarce capul
în părul meu i-aș vedea împreună
am lipit-o de buze, cãnd mama mi-a vărsat în sunt la un pas în fața lor
de inimă, de ochi palmă ultima lacrimă cu o floare în mână.
au crescut lângă ea
prăjită în ulei de floarea celelalte petale scuturate
soarelui de parcă tata ar fi venit să
am purtat-o ca broșă o țină de mână
POEZIE
Nicolae ȘAPCĂ – Cernăuți
LA STEJARUL DIN
CODRII COSMINULUI
Aici un clopot în pământ răsună
Vestind de gloria oștenilor ștefani, DE CE?
Ce-au stat de veghe plaiurilor noastre De ce zburați din nou spre constelații?
Scriind povestea sutelor de ani. Mai bine stați aicea, pe Pământ!
Iubirea-i consfințită în creații
Aici un dangăt din adânc ne cheamă, Și ne e dată de la Duhul Sfânt.
Iar Voievodul Sfânt cu al său har
Îmbracă codru-n mantie domnească Și nu mai încercați adâncul mării,
Mai poposind lângă al său stejar. Căci deranjați acvatice poieni.
Aici, iubirea-n necuprinsul zării
Aici azi orice talpă de ciubotă Pulsează încă de la corinteni.
Apasă țărna gliei peste moaște,
Și în văzduh miroase mirul păcii Și dacă totuși marea vă e visul
Căci suntem în a doua zi de Paște. Sau zborul către cer și către aștri,
Zburați sau scufundați-vă-n adâncul
Aici, înălțătoare rugi spre ceruri Și nesfârșitul ochilor albaștri.
Azi preoții trimit de pomenire,
Noi ne rugăm ca Voievodul Țării
Să vină în a doua Sa venire...
SELECŢIUNI AFORISTICE
DESPRE OAMENI ȘI MEDITAȚIE
Singurătate, lacrimă, glorie…
Viața e un cântec pe care nu toți îl fredonăm la fel.
A cunoaște bogăția înseamnă a cunoaște valoarea și nu prețul.
OARE-I PĂCAT? Fiecare om te vede în felul său. Dar sunt și oameni care nu te văd.
DESPRE OAMENI ȘI DESTIN
Oare-i păcat că azi, de Înviere, Ne întâlnim cu destinul într-un punct numit hotarul vieții.
La tine m-am gândit ca în trecut? DESPRE OAMENI ȘI DEFECTE
Nu dragostea-i credință și putere Defectul vinovat e cel care îl antrenezi cu bunăvoință
La care ne rugăm neîntrerupt?... DESPRE OAMENI SI PĂCATE
Alcoolul e cel mai viclean prieten. Te va umili în final aducându-ți
Oare-i păcat că te iubesc și-acuma singurătate.
Chiar dacă anii s-au cam perindat? Nu avarul este stăpânul banului, ci banul este stăpânul avarului.
Și ce să fac, eu nopțile cu lună (Unde îţi sunt averile acolo îţi afli şi sufletul….)
Nici până-acuma nu le-am arhivat? Pe când egoistul se crede el însuși cineva, lumea îl crede un
nimeni.
Când cerul cu pământul se unește Să invidiezi înseamnă să te declari inferior.
Iar moartea moare-n faptul absolut Adevăr înseamnă libertate. De aceea captivitatea sau
Și stihul vieții iarăși se citește, constrângerea nasc mereu minciună.
Spre tine mă grăbesc, ca la-nceput... Selecție de Alexandra MIHALACHE
POEZIE
George FILIP – Montreal, Canada
SLAVĂ LIMBII ROMÂNE
sunt doar un prinţ al limbii mele,
rostită la Palat - la stână,
cântată de feciori şi fete
la şes şi-n munţi - Limba Română,
străbunii mi-au lăsat avere O SUTĂ DE ANI-UNIRE
cel mai tezaur, dintre toate, acum...când ANI-UNIRE ai o sută
o doină spusă-n limba sfântă şi porţi cunună demnă cât Carpaţii,
şi-o ie... de eternitate. slăvită Ţară - Ţara te salută;
pe unde trec zic - bună ziua. în ROMÂNIA oamenii-s ca fraţii.
curtenii Ţării mă ascultă.
grăirea mea poartă cunună din somnul lor profund ne privesc dacii
de zeitate, sfântă, cultă. şi lespezi mari de timp le dau de-oparte
văzând că pe la noi - bogaţi...săracii
prin vers gândesc în româneşte. şi-au poleit destinu-n sfânta carte.
când cânt strunesc lira latină,
pe sub icoanele speranţei sunt sfinţi românii plaiurilor sfinte
unde părinţii ni se-nchină. când aur pun pe-a Ţării visterie,
avem o Ţară din poveste sunt sfinţi străbunii noştri din morminte
şi toţi purtăm sceptre în mână; şi sfântă e Măicuţa-ROMÂNIE.
printre milenii...centenare
slăvim în veci - Limba Română!... prea sfintele cuvinte doina...dorul,
cum altele nu sunt prin lumea mare;
trecutul şi prezentul - viitorul
DOR nu le-o afla pe veci asemănare.
Dor…mie-e dor de glasul mamei
Şi de toţi ce-mi sunt departe, noi ne iubim în Limba Românească
Dor de plumb în piept mi-apasă eroii ni-i slăvim pe româneşte.
Când primesc de-acasă carte. harnici suntem - sub pronia cerească
şi Tricolorul veşnic ne uneşte.
Toţi îmi spun că-s bune toate
Dar eu ştiu că plicul minte UNIREA-i elixirul devenirii.
După-o lacrimă prelinsă unite-s fluvii...Marea şi Carpaţii.
Peste bietele cuvinte. e ŢARA ca o Horă a UNIRII
şi puiii-acestei ţări se au ca fraţii.
Ştiu că maica e bătrână
Şi-o să urce-n cer ca mâine, ...în ROMÂNIA bravi ne sunt bărbaţii.
Ştiu că doina nu mai sună slăvită Ţară - Ţara te salută.
Şi că Ţara n-are pâine. tu porţi cunună demnă cât Carpaţii
acum - când ANI-UNIRE ai o sută!
Dor… mi-e dor de maica Ţară,
Doine, fluvii, munţi, fecioare;
Arză-l focul pe-l de bate
Românul, cu-nstrăinare !
POEZIE
Lucian DUMBRAVĂ – Com. Niculițel, Tulcea
TOAMNĂ AICEA
Se răsfrânge-n câmpuri toamna plină,
Visele, de oameni, se răsfrâng;
Crește-n noi o horbotă de vină
Și se pleacă frunțile-n pământ.
Mai iubim, din când-în-când, pe-aicea,
Câte-un dumnezeu sau câte-o noapte,
Ca să ni se șteargă cicatricea
Pentru tot ce,-n viață, ne desparte. ADIO SAU LA REVEDERE
Facem alianțe din crâmpeie Copilului meu, care-am fost
De secunde date înapoi,
Socotind speranțele-n tranșee Ceea ce m-am străduit să memorez –
Dintr-un vechi război – spre alt război. și-am uitat –
Toamna se răsfrânge peste câmpuri, copilul meu își va aminti.
Iarna e în noi și-n fiecare; Ceea ce s-au străduit mulții
Sub potopul meu și-al tău, de gânduri, să distrugă în mine –
Oameni de zăpadă cată-o cale. copilul meu va reclădi!
Toamna e o iarnă-n devenire, Nu voi renaște prin el...

Oamenii – sunt oameni de zăpadă. El va fi ceea ce aș fi fost eu
Să ne dăm cumva, să dăm de știre dacă...
Că-nceputa-u frunzele să cadă.
Nu sunt orgolii într-un tată...
E doar ideea ca, înainte de somn,
„să le fie copilul
REVOCARE cu o treaptă mai domn”...
Poetul nu-mi aparține
și nu vă aparține. Nu am căutat oameni –
El nu aparține am căutat suflete...
unei dogme, Biet poet abandonat de sine însuși...
el nu este afiliatul vreunui Club
sau al vreunui Partid. Dacă nici din copiii noștri
nu răsar mugurii sufletului nostru,
El nu aparține nici măcar poporului său. atunci din cine?!
Nu... El nu-mi aparține Prin cine?!
și nu vă aparține...
Plecând, spunem, din scepticism,
El aparține omenirii. adio,
El aparține omenirii sperând într-un la revedere...
și-I vorbește
lui Dumnezeu Adio, deci,
despre oameni. tot ce sunt...
POEZIE
Petronela ALEXA – Iași
CIOBURI
O rază de soare pe suflet îmi pui -
Atât de frumoasă, spre ceruri mă sui...
Și fața un zâmbet să-ți fie mereu -

Să nu știi de rele, să nu știi de greu.
Copil diafan cu obraz de lalea -

Cunună de stele pe frunte să-ți stea.
Un licăr străluce în ochii-ți mărgea -

Ești însăși iubirea din inima mea!
IUBIND
Cât e lumea de mare puțini sunt cei de treabă,
Când am vreo greutate nimenea nu mă-ntreabă
De mi-e durere-n suflet sau poate, mi-este dor,
De-mi este rău sau am nevoie de-ajutor.
Am cunoscut ce-nseamnă prietenia falsă,

Încrederea trădată și inimioara arsă,
Și zâmbetul sarcastic, orgoliul ne-ntrecut,
Și vorbe ce-au atins și care m-au durut.
Dar nu m-a-nfrânt nici bârfa, nici răutatea crasă,

Nici lacrima amară, nici soarta nemiloasă,
CÂT E LUMEA M-am strecurat prin viață, trăind ce mi-a fost scris
Noiembrie, te rog, să pleci departe, Și nu voi renunța să cred în al meu vis.
De brumă și de frig nu-mi face parte!
Tu ai lăsat copacii fără frunze

Și vântului motiv să se amuze!
Furi fără jenă razele de soare

Și luna o ascunzi prin buzunare.
Ce să mă fac noiembrie cu tine?

- Să pleci departe, nu sta lângă mine!
POEZIE
Carmen DRUȚU ONICA – Bârlad
AM AFLAT
Un heruvim mi-a dăruit
Praf de verticalitate,
L-am înfrăţit, fir lângă fir,
Puţinul astfel a sporit
Prin sângele şi apa mea,
Din preaplin am dăruit
Şi astfel am aflat iubirea.
ŞI RÂSUL SE ÎNVAŢĂ
Învăţ să râd astăzi
Şi râd un râs năvalnic,
Debutez apoi ca regizor,
Regizez iluzia râsului,
CÂND PRIMĂVARA E CER
Plouă pe muşchi de înserare
Surâsul de lună plină,
Cu somn în cingători de vise,
Nasc râsului un prunc
Iar toaca maicilor cărare
Un altfel de măscărici.
Musteşte împănată-n roze.
Înoadă luna în epilog

Prin lanţ fecund de ierburi calde,
ARITMAT Păduri de păsări călătoare
Măruntaie de stele De dorul pământului olog.
În peniţe au ritmat,
Dans sinistru,
Surâs clacat,
Coifuri de lumina
În cer au ritmat,
Paşi fără rimă,
Dor narat.
RISIPĂ DE TOAMNĂ
RECREERE Cu fruntea prinsă de genunchi
Noaptea respiră risipă,
Orice om e un şase plus Ronţăind zării alune
Un divin răsărit opus, Cojile norilor cerne,
Sebumul ornicului dus, Care pline cu nemurire
Pragul întâiului răspuns, Colindă cărări de fapte,
După şapte zisu-i sedus. Ninse de pletele lunii.
Sfiosul şapte s-a expus
Şi-a radiat un şapte plus.
POEZIE
Violeta PINTEA – ARAD
dimineața miroase a ploaie
trecută prin păr de femeie, a noapte
de hârtie creponată
vânătorii de stele au adormit sub balcoane
e-o liniște de piatră încă nedesprinsă
din praștie, mă comprim într-o respirație care spulberă
secundele restante uitate în disconfortul
unei simfonii neterminate
vântul începe să adune vrăbiile în grupuri ciudat
de tăcute
praful devine fosforescent și are iz de crimă cu premeditare
pe biserici se pun afișe cu viața mariei magdalena
înainte de isus
se caută o mamă virgină, de dincolo de himen
nimeni nu mai vrea să fie bătut în cuie
pentru drepturile omului se defilează
în pielea goală
undeva nevăzut un fluture se privește-n oglindă
și spune prima lui rugăciune
pe o petală de floare
abia intrată în drama
înfloririi...
lene de pisică albastră lungită

la fiecare capăt de femeie în praf desenând vrăbii transparente
este un lan de maci în nuanțe de roz
care mușcă din coasă chiriașii mansardei au părăsit grădina
vara și-a abandonat sandalele, vara insăși suspendată cu luna de staniol atârnată
a fost abandonată de sfoara de rufe, au lăsat în
în timp ce alăpta doi berbeci tubați care urma lor o melodie vâscoasă ca o miere ce se
noaptea il păzeau pe dionisos să nu mai prelinge pe scara de incendiu, vântul trece prin
între in vie țevile sparte cu demnitatea unui sunet
trăiesc într-un tărziu relativ, ieri am furat de orgă
jumătate de lună de dimineață m-am trezit fluture într-un
și mi-am făcut coroană miez de căpșună
peste o împărăție de suflete și priveam ochii roșii ai femeilor alintate, cu
scrijelite pe lemn buzele indecent de aromate într-o ofertă de dragoste
cer dezlegare la dreptul de-a plânge incandescentă
îmi donez inima balului de la spital de pielea lor se loveau vrăbii
deschis mereu și fiecare bărbat avea în priviri
între zero o pisică albastră întinsă
și a dragoste...
minus infinit...
POEZIE
Angela Melania CRISTEA – Craiova, Dolj
ZIG-ZAGURI
viața și dragostea vin din mările agitate unde nici delfinii nu-și mai caută perechea
aceștia nu se simt single trec prin cercuri concentrice întinse de mâinile prietenilor- oameni
și se retrag ca niște scoici imperiale
sub pietre
ascult tumultul existențelor cum freamătă arcul de triumf al iubirii
apoi văd germenii sădiți în piept
soldați triști ai unui apus crepuscular
vioara are urcușul rupt
dar cântecul ei trece peste zig-zagurile cotidianului
se pare că începutul lumii va crea genii imortale

ce vor traversa propriile nesiguranțe
echipate cu niste clăpari uriași
iar tu artist second hand vei fi bulversat de cifrele ce nu se divid
așa precum la disneyland zîmbetele se multiplică în destine
GREFE
poezia te arde îți spune că nu ai pantofi roșii ori că buzele îți sunt perfide
iar tu o iei în serios și te așezi în tabloul
lui Grigorescu cu falsă maramă pe cap
în orașul tău la fântâna arteziană se împart pensii vezi femeile trupeșe răscolite de iluzii
un fel de icon fashion al urbei și simți aroma
cafelei turcești de la terasele de pe Lipscani
tu știi că statuile ce împînzesc centrul dorm

sub stele vii
și încălzesc umbra căzută pe trotuare a celor mai tineri artiști
care dansează bachata la Imperius cu mâinile pe șoldurile ferme
au băut până la ultima picătură rostesc incantații despre umanitatea decorticată
însă eu nu cedez îmi încâlț pantofii de dans
cu liniștea unui ecou plan
parcă ieri ne îndrăgosteam și ne îndrăgosteam

planete solubile crisalide efemere ce își trag
firele de mătase peste timpul minat
înspre final cu toții vom face o grefă de piele și nuditatea va fi
precum scriitura nesfârșită ireversibilă aptă de procreere
REALITATEA SATULUI MOLDAV
CIUREA – COMUNITATEA CA FAMILIE

R: Văd aici pe birou la dumneavoastră un
set de fotografii din familie, mai aveți în vitrină tot
felul de trofee, mai eveți și o echipă în primărie, aș
spune că sunteți un om bogat. Așa este?
P: Fiecare dintre noi facem parte dintr-o
familie. Cea mai importantă este familia
propriuzisă, de acasă, alături de care îți încarci
bateriile la finalul unei zile de muncă. Mai este
familia de la serviciu, colegii, alături de care îți
petreci uneori cea mai mare parte a zilei. Și mai
este și comunitatea care este o mare familie. În
Reporter: Stau de vorbă cu primarul mediul rural, știm foarte bine, toată lumea se
comunei Ciurea, Cătălin Lupu, care îmi spunea cunoaște cu toată lumea.
înaintea acestui interviu că are o zi foarte încărcată. R: Să nu-mi spuneți că-i cunoașteți pe toți
Bun găsit, domnule primar. Despre ce este vorba? cei aproape 20 de mii de oameni.
Primar: Bine ați venit. Avem mai multe P: Aproape. Pe toți cei care au 4 – 5 ani
întâlniri. În primul rând este zi de audiență și vechime în comunitate și care au trecut o dată
oamenii așteaptă rezolvarea anumitor sau de două ori pe la primărie îi cunoaștem.
probleme. Apoi avem activități curente în R: Dumneavoastră sunteți la al treilea
primărie. Avem o ședință de fond funciar. mandat. Sunteți legat sufletește de primărie? O
Trebuie puse la punct toate detaliile privind clădire impunătoare, de altfel.
programul guvernamental de înregistrare P: Există o legătură. Cum să nu fii legat
sistematică a terenurilor. De asemenei am și o când tot ce s-a construit durabil pentru cetățeni
ședință a consiliului de administrație a școlii s-a construit după 2008? Pentru această clădire
Lunca Cetățuii, unde sunt invitat să particip. am sfințit locul în ianuarie 2010 și ne-am mutat
Trebuie să discutăm și să luăm anumite decizii în aprilie 2011 cu toată partea administrativă a
pentru că această școală intră în reparație comunei. Sunt de altfel multe obiective de
capitală în această vară. Trebuie să găsim investiții gândite, proiectate și finalizate. Aș da
soluții să reabilităm școala în perioada de vară exemplu Creșa de la Lunca Cetățuii unde 60 de
în așa fel încât la 15 septembrie, când începe copii între 0 și 3 ani sunt îngrijiți de 16 angajați
anul școlar viitor, spațiul să fie pregătit să-și ai primăriei. De asemeni avem și patru Centre
primească elevii. de zi construite. Trei mai noi și unul mai vechi.
R: Aici la Ciurea unde aveți blocuri, unde Pregătim masă pentru peste 100 de copii zilnic.
aveți palatele țigănești, unde aveți o infrastructură Avem patru after school-uri. Hrănim copiii și
bunișoară, nu aveți condiții de oraș? nu numai că-i hrănim ci le asigurăm și suportul
P: Ba da. Jumătate din populația logistic pentru a-și face temele, pentru a le
comunei putem spune că are condiții de oraș, în înțelege și pentru a pleca acasă cu lecția
sensul că beneficiază de transport public, de învățată. Chiar avem copii care în urma
gaz, de canalizare, școală, adică beneficiază de examenelor finale au acces la licee de top din
toate condițiile. Iași.
REALITATEA SATULUI MOLDAV
LUNGANI – URMAȘUL LUI PRICOPIE –

IOAN COROBUȚĂ
V: Problema cea mai grea pe care noi o
avem acum este că avem niște drumuri pe raza
comunei care trebuie cel puțin pietruite, că de
asfaltat nici nu se poate pune problema. Avem
în satul Crucea de pietruit 5 km de drum, în
satul Goești avem de pietruit 2 km, în satul
Zmeu avem 1 km și ceva de pietruit și în satul
Lungani 1 km.
R: Vei continua ceea ce a plănuit Gheorghe
Pricopie sau ai și alte priorități.
V: Voi continua ceea ce el și-a propus să
facă iar dacă vor mai fi și altele le voi duce și pe
celelalte la bun sfârșit.
R: Cum poți rezolva problemele bănești
care sunt, au fost și vor mai fi?
Reporter: Bună ziua domnule Ioan V: La noi, în comuna Lungani, banii la
Corobuță, viceprimar cu atribuții de primar la bugetul local se strâng greu. Cei mai amărâți
Lungani. sunt cetățenii din satul Crucea care au datorii
Viceprimar: Bună ziua! de 20 – 30 de mii de lei la bugetul local. O mare
R: Mai întâi Dumnezeu să îl ierte pe parte din bani i-am mai scos din cauză că o
inginerul Gheorghe Pricopie, prietenul meu și parte dintre ei sunt crescători de animale.
presupun că și al domniei tale. Având nevoie să își ducă o adeverință la Apia și-
V: Într-adevăr așa este. A fost un om al au mai achitat din datorii. Să sperăm că o să ne
comunei și oamenii deja îl pomenesc și îl vor mai ajute Consiliul Județean, o să ne mai dea de
pomeni mulți ani de zile de aici înainte. la Guvern. După cum știți și acoperișul de la
R: Dumneata cât timp ai fost viceprimar cu Primărie era căzut, ploua înăuntru. Așa că a
el? fost refăcut acoperișul. Am mobilat primăria și
V: Am doi ani de zile de viceprimar și am văruit-o. Avem și un proiect depus pentru o
am și 5 mandate de consilier. primărie nouă.
R: Așadar știi problemele comunei? R: Aveți terenuri necultivate la ora aceasta?
V: Sigur că da. V: Nu avem terenuri necultivate, sunt
R: Nu te-au surprins acum la preluarea doar suprafețe mici. Pe raza comunei Lungani
funcției de primar? avem câteva asociații care au arendat terenul de
V: Nu m-au surprins datorită faptului la anumiți cetățeni și deja se lucrează în flux
că, fiind consilier, am stat de fiecare dată de continuu.
vorbă cu domnul primar. R: Vă doresc mult succes.
R: În momentul acesta care este problema V: Mulțumesc frumos, să dea
cea mai grea la Lungani? Dumnezeu!
ESEURI
Ben TODICĂ – Sidney, Australia
NAȘTEREA ETERNITĂȚII SAU

CUM MI-AM PIERDUT PANTALONII IN JAPONIA
Mă simt ca un brici de ajun de Anul nou, ca printr-un blestem, dă faliment
ras trecut prin cureaua restaurantul de unde cumpărasem bilete ca să petrec
ascuțirii. Să-mi fie oare revelionul. M-am trezit dintr-o dată singur cuc,
sufletul briciul, iar cureaua, numai cu o zi înainte de această mare sărbătoare. Și
viața? Dar cine le folosește? ce să vezi, frate? Cerul începe a se întuneca, și ce îmi
Tot ceea ce trăiesc și declanșez vine mie, ieșind afară din casă și văzând o grămadă
în mine să fie oare motivul de păsărele care se agitau pe sub streșini, să mă urc
pentru care sunt aici? Dacă pe casă și să curăț burlanele și streașina de frunze și
Dumnezeu știe și controlează alte gunoaie adunate de-alungul anului, ca în torentul
totul, atunci cine e în spatele ploii să nu inunde cuiburile și să moară puii păsărilor.
Lui? Cum stam așa posomorât, cățărat pe acoperiș
Era prin 1996, când românii abia uitau de și curățam cu o lopățică, numai ce intră poștașul pe
fumul revoluției, când eu realizam ca temerar motoretă prin intrarea din fața casei și sună. Îi
performanțe de nivelul Nadiei Comăneci pentru răspund de pe acoperiș și el îmi zice grăbit să cobor
Ciudanovița, cățărat pe acoperiș în Melbourne, repede că este urgent, am un plic recomandat. Ce-o
Australia unde la sugestia colegului meu de institut fi, Doamne? S-o fi întâmplat ceva rău acasă, în
(inginer de sunet) sunt angajat de Prințul Florii de România? Omul pune întotdeauna răul înainte.
Lotus din Thaichung, Taiwan, care căuta un operator Cobor și semnez. Desfac plicul și ce credeți?
să-i filmeze un răsărit de soare în Aoraki, undeva în Înăuntru era un bilet de avion pentru a doua zi,
vârful muntelui Cook din Noua Zeelandă. El fiind dimineața, la ora 8, direcția Taiwan, Taipei. Sunt
grăbit, se angajează să-mi plătească toate cheltuielile, câteva țari, în general în NATO pentru care
plus salariu. Era vara, în luna iulie. Mi-am luat australienii nu au nevoie de viză. Așa că, privind în
concediu fără plată pentru două săptămâni și l-am sus la păsărelele care de-acum zburdau vesele că am
urmat. Desigur că el avea un anturaj de mai mulți curățat streașina, le-am mulțumit pentru cadou,
administratori și securitate cu el. Nu eram singuri. pentru surpriza cerească, un răspuns la gestul meu și
Ați văzut prinți pierduți? am început să-mi pregătesc valiza. Biletul era plătit
Am urcat după-amiaza cu mașina în vârful de prinț cu o invitație la un nou proiect: Muntele Fuji
muntelui la o căsuță turistică, unde ne-am așezat cu un nou răsărit de soare.
bagajele și am ales poziția unde voi fixa camera în Un moment în urmă eram deziluzionat și
direcția răsărit. Am plantat trepiedul și am încuiat pe dintr-o dată în ceruri. Am ajuns în Taipei, unde
directive, în așa fel încât dimineața pe la orele 4, prințul mă aștepta în porsche-ul său sport ca să mă
când urma să ne deșteptăm doar să fixăm camera în ducă în orașul său de reședință, unde aveau o
șezutul trepiedului și să-i dăm drumul. Durata catedrală, Thaichung. Îmi face cunoștință cu
înregistrării răsăritului cerută era de patru ore. Ce doamna, care ea este de fapt șefa supremă, Prințesa
face prințul cu înregistrarea, e treaba lui. Am aflat Florii de Lotus. Desigur că ajuns aici, fac o video-
mai târziu cât de spectacular e tot programul lui. înregistrare și a răsăritului de soare taiwanez de pe
După zece zile de călătorie în jurul părții de muntele Yushan (Jade Mountain), prințul coroanei.
sud a țării ne despărțim, eu către Australia și el, spre La 3952m este cel mai înalt munte din Taiwan. La
Taiwan. aproape 4 mii de metri înălțime era un aer atât de
Ajuns acasă, îmi văd de treburi. Eu locuiam rarefiat pe munte încât la soare mureai de cald,
singur. Văduv. Baiatul era însurat, la casa lui și, în soarele ardea, iar la umbră îngheța apa. Nu vă vine să
credeți? Veniți aici! N-am tremurat de frig de când atașează de o plantă un galvanometru pentru a
mama m-o făcut cum am tremurat pe You Sun. măsura schimbarea chimică în ea și apoi aprinde o
M-a dat apoi pentru o săptămâna în grija unei flacără și spune că are intenția să dea foc plantei.
familii, care să se ocupe de mine, să îmi arate Automat se vede schimbarea acului din instrument în
împrejurimile și tradițiile lor. Densitatea populației e jos. Alt fel de reacție e când îi spune că o iubește și îi
atât de mare, încât aproape tot teritoriul e populat. cântă. Acul crește! Pe marele ecran, răsăritul soarelui
Chiar și pereții munților verticali sunt împănați cu e impresionant. Apare la început linia orizontului,
lemn tratat sau bare de oțel pe care sunt construite după care intră soarele care începe să dezbrace
case de locuit și chiar grădini pentru legume. Sunt munții și dealurile, apar localitățile și încetul lumea
câteva porțiuni de munte și deal care sunt rezervate începe să mișune ca furnicile, mașini, trenuri,
turismului, pentru peisajul natural deosebit de avioane, nori, vânt, păsări, tunete, ploaie sau lumină,
frumos, și ca să vizitezi o pădure sau un deal, plătești gaze și plante care se trezesc la lumină. În general,
un fel de intrare. Noi, cei din Australia și România nu populația stă închisă în încăperi sau aleargă continuu,
realizăm cât de norocoși suntem să avem experiența fără să observe natura care le-a înlesnit venirea în
spațiului liber. Cât am călătorit cu prințul de la astă lume.
aeroportul din Taipei și până în centrul țării, unde În Japonia, pe muntele Fuji, la 4ooo de metri
locuiește el, nu am trecut prin spații libere între a fost zapadă și azi e temperatura mai dulce datorită
localități. Toate orașele și satele sunt unul lîngă altul. curenților marini dinspre zona ecuatorială. Condițiile
La un moment dat, l-am întrebat pe prinț, după două peste noapte au fost mai bune decât în Taiwan.
ore de călătorie, “dar când ieșim din Taipei?” La care Japonezii sunt extraordinar de avansați tehnologic și
el mi-a răspuns râzând că am trecut deja prin câteva nu s-a pus problema frigului în cabana organizată de
orașe, iar pe autostrăzi nu am văzut indicatoare de gazde. Vreau să vă spun că organizațiile credincioase
viteză mai mari de 60 km pe oră, iar pe unele străzi își au susținătorii lor în lumea secretă a samurailor și
din localități am văzut indicatoare de 5 km/h. a clanurilor Yacuza, care asigură și deschid porți
Incredibil! Nu? Și asta se Întâmpla în 1996. Vreau să membrilor săi. Eu am fost doar parte din suita
precizez că noi, cei din țările anglo-saxone nu avem prințului, nu vorbesc japoneza și nici cantoneza și am
în noi plantate formele de respect dintre clase, fost sub protecția celui căruia prințul m-a încredințat,
folosite înaintea numelor sau titlurilor în alte țări, iar un securist. După filmarea extraordinară care a
eu când mă adresam lui direct, el râdea ca reacție la început pe la 3:30 dimineața și s-a derulat revelând
ignoranța mea. munții strălucitor înzăpeziți din jur, un răsărit care m-
Pe durata șederii mele cu gazdele s-au a impresionat într-adevăr mi-am adunat echipamentul
organizat hârtiile de călătorie a anturajului prințului și m-am alăturat anturajului în circuitul lui prin
pentru Japonia, unde aveam misiunea de a filma templele din lanțul orașelor Tokyo - Nagoya - Kyoto
răsăritul soarelui pe muntele Fuji. Acum cred că vreți – Osaka – Hiroshima – Fukuoka, unde prințul ținea
să aflați la ce-i trebuia prințului serviciul meu și al seminarii cu vindecări în grupuri de japonezi și în
răsăritului de soare. Ce a remarcat el la mine mi-a câteva ocazii, la personalități importante unde prințul
destănuit în Noua Zeelandă, sunt ochii mei de vultur, era plătit să scoată spiritele rele din membrii
adică țintesc și am răbdare să urmăresc cum crește anumitor familii sau ale caselor lor, mă refer aici la
firul de iarbă. Am rămas surprins. Nu m-am gândit case cu câte cinci nivele și bazin de înot, lucru pe
niciodată la asta. care nu și-l poate permite oricine în Japonia, unde
În catedrala mare de câteva sute de locuri, doar prețul întregului oraș Tokyo cu suburbiile e ca
când începea sesiunea, pe peretele mare și alb din cel al întregii Americi.
spatele prințesei și prințului se proiectează în timpul Turul a durat zece zile. Pentru mine a fost o
sesiunii religioase răsăritul soarelui în mișcare reală, experiență interesantă visual și tradițional,
timp în care el explică despre mica diferență dintre neînțelegând nimic din ceea ce se vorbea acolo. Doar
oameni, plante și animale, subliniind că diferența acum mă gândesc cum am avut curajul așa de unul
dintre un copac și om este numai de șase procente, iar singur să plec printre străini. Puteau să mă taie și să
restul de 94% suntem identici și asta ne face frați. mă dea la porci și nu ar fi știut nimeni nimic. După
Timp în care ne demonstrează prin exemple practice, filmele văzute prin occident, puteam să-mi imaginez
comunicând cu plantele. Adică un exemplu ar fi: orice. Eu personal, nici în ziua de azi, după 21 de ani
nu aș putea acoperi bănește o asemenea aventură. merg înapoi în vagonul anturajului meu. Toți s-au
Însă nu despre asta voiam să scriu. uitat uimiți pentru moment, după care s-au alăturat
Eu am lucrat de cum am pus piciorul în grupului care aplauda. Și uite așa, mi-am pierdut
Australia, pe care am găsit-o cu zece ani în urma pantalonii în trenul cartuș dintre Osaka și Tokyo.
Europei la fabrica olandeză Philips, la secția de Până de curând mi-a fost rușine să povestesc despre
construit frigidere. Dacă în armată demontam această întâmplare, însă acum la vârsta imună
Akaemul în 30 de secunde și îl reasamblam tot în pudismului românesc, mi-am făcut curaj,
atâtea, un frigider îl fac bucăți cu o șurubelniță amuzându-mă de întâmplare. Avem o vorba în limba
electrică în 60 de minute. Pentru un necunoscător, română, care spune ca „rahatul” ne aduce noroc,
pare imposibil. De ce vă spun toate aceste lucruri? bogăție!!!
Pentru ca să înțelegeți ce mi s-a întâmplat în trenul În trenurile cartuș de azi, în Japonia nu se mai
cartuș la întoarcere din Osaka. În acea vreme, trenul poate întâmpla o asemenea aventură în tren, pentru că
rapid nu era atât de ermetizat ca și cel de azi, totul e foarte etanș și inaccesibil meseriașilor de orice
calculatorul era încă la începuturi, rezolva doar calibru. Sunt video camere și senzori peste tot. Orice
aritmetica și funcții algebrice, nu avea performanță încercare de a-ți usca pantalonii, va fi tratată ca act de
ca cele de azi. Eram îmbrăcat într-un costum alb și terorism.
cum nu mi-a picat bine la stomac ceea ce am mâncat După această filmare în Japonia, nu m-am
în ultimile zile, nu m-am simțit prea bine și am tras mai văzut cu Prințul, în ciuda faptului că dorea să mă
un aer greu mirositor. Sigur că nu s-a simțit mirosul, căsătoresc cu un șofer de autobuz…, o șoferiță.
pentru că eram în cantina vagonului, unde serveam Probabil, că mi-a fost sortit altceva și pentru asta, am
masa, așa că m-am sculat ușurel și m-am dus la WC, ajuns în China. Alte forțe, alte încarnări și acolo!
cu intenția să mă dezbrac și să-mi spăl pantalonii, Acum mă simt ca un mugure gustativ trimis
care aveau acum o pata mare în zona șezutului. Nu a pe pământ, să am cât mai multe experiențe
fost greu să-i spăl în chiveta care e separată de WC, emoționale, să detectez cât mai multe mirosuri și
însă cum să-i iau pe mine uzi, pentru că avea și o arome divine, să văd culorile curcubeului, să aud
marcă mare și urîtă pe ei, așa că mi-a venit ideea să vântul, să simt ploaia și atingerea tremurândă a
demontez grila de la ventilație, cu intenția să-i țin primului sărut. Sunt oare într-un laborator numit
câteva minute în aerul care intra vijelios de-afară, Pământ? Oare cine e chimistul șef? O fi artistul ori
creat de mișcarea trenului și ghidat printr-un canal de militarul în spatele acestei păcăleli, numită viață,
aprox 10 cm pe 50 crea un fel de turbo-curent, care fericire, eternitate? Dumnezeu? Sau altcineva în
natural sugea aerul din toaletă și-l propulsa afară ca spatele Său? Ca să mă decarteze într-un coș de gunoi.
să-i usuc, așa cum îi usca vântul pe sârmă, însă am Sau poate, să mă felicite pentru performanța
considerat în acel moment că la viteza de 200 și deosebită și să mă trimită într-o nouă constelație,
km/h, timpul se micșorează. Așa că, ținând cont de cadou într-o nouă misiune. Și tot așa, la infinit cu un
experiența mea de meseriaș de la Philips, nu mi-a nou tren și o altă pereche de pantaloni. Aceasta e
fost greu să-i înfund pe tube și să-i am în vânt în eternitatea?
câteva minute. Și cum mă bucuram eu așa, se aude
deodată o bătaie urgentă în ușă!!!, moment în care
mă sperii și-mi scap pantalonii în gura absorbantă.
Ce mă fac acum? Pun repede grila în patru șuruburi,
îmi iau chiloții uzi pe mine și haina o leg ștrengărește
în jurul brâului și în maieu deschid ușa și ies afară în
picioarele goale. Ăsta care bătea și voia să intre și el
înăuntru, se sperie pentru o clipă, însă când m-a văzut
(că eu sunt și voluminos) m-a confundat cu unul
dintre sportivii sumo și a început să facă plecăciuni
în fața mea. (Sumo sunt adorați la ei, cum îl adorăm
noi pe Hagi.)
Astfel atrăgea atenția, adunând și pe alții să
aplaude, eu pășind șocat, dar majestos în fundul gol,
ESEURI
Elena BUICĂ – Toronto, Canada
DUALITATEA FIINŢEI UMANE
Dintotdeauna omul a năzuit să cunoască înlătură monotonia şi stimulează creativitatea.

realităţile din afara lui şi să se cunoască pe sine. Dualitatea este o căutare veşnică, generând
Nu de puţine ori, am sperat să mă pot apropia de interese. Totdeauna există cineva sau ceva mai
răspunsul unei întrebări: “Care sunt eu cu bun, mai frumos, mai presus decât tine şi te
adevărat, Doamne?” Întrebări de felul acesta îmi stârneşte să atingi alte înălţimi. Înţelegerea acestui
vin uneori, când îmi pare că forţe lăuntrice mă aspect de viaţă este una din cheile de succes ale
împing să fac ce nu e în concordanţă cu ceea ce vieţii.
cred că sunt. Încercând să desluşească condiţia Fiecare om este un unicat, în fiecare om
umană, marii gânditori ai lumii au dat răspunsuri creat, Dumnezeu a pus câte ceva diferit din Sinele
în felul lor, dar concluzia este aceeaşi: omul este Său. Binele şi răul sunt percepute diferit de
fiinţă duală. oameni, în raport de valorile în care au fost
Citez un mare filosof, Blaise Pascal, din crescuţi, de cum au fost educati, de împrejurările
“Cugetări” în “Scrieri alese”: „Ce himeră mai este vieţii, de foarte mulţi factori, inclusiv de fondul
şi acest om? Ce noutate, ce monstru, ce haos, ce genetic. De multe ori graniţa dintre ele este
îngrămădire de contradicţii?! Judecător al mişcătoare, sau întreruptă lăsând liberă trecerea
tuturor lucrurilor, imbecil vierme de pământ; dintr-o parte în alta, uneori fulgerător, producând
depozitar al adevărului; îngrămădire de mari drame, precum războaiele. Nu de puţine ori,
incertitudine şi de eroare; mărire şi lepădătură a acestea convieţuiesc în interiorul nostru ca pe un
universului”. teren de luptă, determinând dramatice încleştări.
Următorul citat, un fragment din poezia Această ambiguitate a sinelui duce la
“Pax magna” aparţine poetului Lucian Blaga: incapacitatea omului de a-şi putea determina cu
“Pesemne – învrăjbiţi/ de-o veşnicie Dumnezeu şi exactitate locul pe care-l ocupă în univers, de a-şi
cu Satana/ au înţeles că e mai mare fiecare/ dacă- alege una dintre cele două tendinţe contradictorii,
şi întind de pace mâna. Şi s-au împăcat/ în mine: de a-şi limpezi scara valorilor, ca să ştie pe ce
împreună picuratu-mi-au în suflet/ credinţă şi treaptă să se aşeze. „Nimic nu este mai straniu în
iubirea şi-ndoială şi minciună…” firea umană decât contradicţiile pe care le
Iată şi punctul de vedere al unui influent descoperim în ea, cu privire la mai toate
propagator al metafizicii, Neville Goddard: lucrurile” (Blaise Pascal).
“Dualitatea este o condiţie inerentă a vieţii. Tot Aşa îmi explic de ce, în lucrările mele
ce există e dublu. Omul este o creatură duală cu scrise la distanţe ca timp, dăinuiesc în bună pace
principii contrare, încastrate în natura lui. Ele se idei care se contrazic. Recitindu-le, dau dreptate
războiesc înlăuntrul lui şi prezintă atitudini faţă atât adevărului, cât şi sincerităţii cu care au fost
de viaţă ce sunt antagoniste. Acest conflict este scrise, fiecare la rândul său. Astfel, îmi vin în
căutarea veşnică, războiul din ceruri, lupta minte cuvintele din poezia “Epigonii”, a
nesfârşită a omului…” genialului nostru poet, Mihai Eminescu: „Lumea
Aşadar, trebuie să mă împac cu mine e aşa cum este, şi ca dânsa suntem noi”.
însămi, fiindcă dualitatea umană, această pereche Dar aşa cum este, totuşi, fiinţa omenească,
de stări opuse, este inerentă vieţii. este cea mai măreaţă creatură a Domnului, în
Dualitatea este nu numai o condiţie comparaţie cu celelalte vieţuitoare pământene
inerentă, este şi fascinantă, în acelaşi timp. Ea
ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE
Camelia NEAGU – Vălenii de Munte
LECȚIE ACADEMICĂ LA LICEUL AGROMONTAN DIN

VĂLENII DE MUNTE
Marți, 24 aprilie tineret, valorile și tradițiile naționale, integrarea-
2018, ora 11.00, Amfiteatrul culturală românească în civilizația europeană.
Liceului Tehnologic Elevii Ionuț Gheorghe și Adrian Marian
Agromontan – Romeo Chirchiboi au prezentat, sub formă de coreferat la
Constantinescu, din orașul tema Ecologie lucrarea Mesaj pentru protecția
Vălenii de Munte, Prahova a mediului, o documentare amplă, complexă, în care
fost gazda unei întâlniri s-au implicat cu entuziasm. Concluziile
speciale cu prof univ. dr coreferatului (exprimate într-o formă imperativă!)
Alexandru Ionescu, laureat au sunat în felul următor
al Premiului Academiei Există câteva lucruri pe care le putem face
Române, membru al Academiilor din IIIinois, pentru a proteja mediul înconjurător:
New York – USA și Chișinău – R. Moldova. Reduceti, reutilizati, reciclati!
Directorul unității de învățământ, prof. Folosiți cumpătat încălzirea și aerul
ing. Raluca Emilia Popescu, eu – consilierul condiționat!
educativ al liceului – împreună cu mulți colegi. în Plantați un copac!
calitate de gazde, am făcut – cu plăcre și dragoste Economisiți apa!
față de elevi – eforturile necesare pentru reușita Folosiți produse biodegradabile!
acestei lecții inspirate de spiritul unei ȘCOLI Nu aruncați uleiul folosit la gătit la
ALTFEL.Participanți activi au fost elevii liceului, chiuvetă!
tineri interesați de problemele de mediu, de lumea Nu lăsați încărcătorul telefonului mobil în
contemporană... și nu numai! priză după ce s-a încărcat bateria; se pierde 95%
Această întâlnire a fost susținută de ONG din energie – de fapt numai 5% este necesară
ECOMONDIA – București, prin Directorul pentru încărcarea telefonului tău!
Executiv, domnul Jean Vasile. Nu aruncați mâncarea! Cumpărați și gătiți
Moderator și invitat de onoare a fost doar cât consumați!
domnul arheolog, dr Marian Neagu, cel mai Nu faceți abuz de consum în nici o
longeviv director de muzeu din România (Muzeul privință! (hârtie, mâncare, produse de curățenie,
Dunărea de jos, Călărași). Prezența sa ne-a onorat de igiena etc.)
și ne-a bucurat deopotrivă. De altfel, Domnia Sa a Nu lăsați gunoaie în locuri din natură!
făcut posibilă această constructivă întâlnire-lecție, (mare, munte, pădure…)
prilej de interesante și curajoase dezbateri/ Pământul nu are resurse inepuizabile,
Discuția a abordat teme precum Ecologia conservarea lui pornește de la fiecare!
ca știință (inclusiv o amplă trecere în revistă a Natura ne susține viața, ea poate trăi fără
ecosistemelor silvice), Apariția vieții și a omului noi, dar noi fără ea nu!
pe Terra, Atitudinea etică a elevului, atitudinea Trebuie să acționăm împreună, rapid, cu
față de școală, de comunitate, drepturi și obligații, seriozitate, pentru că trecerea timpului este
componente ale geneticii, istoriei, religiei, culturii, ireversibilă, iar greşelile în domeniul mediului nu
ale dragostei de țară dar și istoricul, viitorul sunt acceptate.
tinerilor în Europa, investiția statului român în
Proiectată ca o formă constructivă de irepetabilă, că devenirea ei trebuie să treacă prin
educație interactivă, această lecție deschisă a învățătură, cercetare, cunoaștere.
cucerit publicul prezent, liceeni și cadre didactice, Şcoala este o etapă importantă a vieții
prin radiografia științifică asupra ecologiei și oricărui om, o instituție a culturii şi
culturii, în general, prin eleganța și rafinamentul intelectualismului, o clădire care găzduieşte
principiilor expuse, prin spiritul academic. prietenii, năzbâtii, bucurii şi tristeți, împliniri,
Liceenii claselor a X-a și a XI-a au fost dezamăgiri... într-un cuvânt, diversitate.
cuceriți de expunerea, documentarea și spiritul Întrebări precum: Ce este ecologia?, Cum
enciclopedic al distinsului invitat. A fost ca un joc trebuie protejat mediul?, Care sunt factorii care au
labirintic în care au intrat pe nesimțite, fiind contribuit la poluare și la încălzire globală?, Cum
stimulați de tactul pedagogic al profesorului, a apărut omul?, Cum s-a dezvoltat dintr-un
nelipsind însă –nici o clipă- firul roșu al Ariadnei. strămoș comun și de ce suntem atât de diferiți?,
Ce limite avem în acest univers?, Ce este un
ecosistem și din ce se compune el?, Cum putem să
decodăm limbajul emisiunilor tv?, De ce să ne
documentăm? etc. au găsit răspuns din partea
distinsului invitat, prof univ. dr Alexandru
Ionescu. - Rezumăm:
Trebuie să ne gândim atât la noi, cât şi la
nevoile viitoarelor generaţii. În ultimii 20 de ani,
Europa a înţeles că trăieşte peste posibilităţile
sale reale şi că modul nostru de viaţă pune
Elevii s-au implicat activ în temele planeta la încercare. Consumăm tot mai mult din
sugerate de profesorul dr Alexandru Ionescu, și-au resursele naturale şi punem în pericol sistemele
exprimat opiniile și achizițiile științifice de mediu (apa, solul şi aerul).Starea globală a
dobândite, au răspuns provocărilor cu candoarea mediului a evoluat și paralel cu el, creșterea
și naivitatea vârstei, cu ingenuitatea spirituală. demografică, modificarea climatului global,
După fiecare problemă discutată, diminuarea biodiversității ( datorită distrugerii
Ecomondia a oferit premii celor mai activi habitatelor pentru specii de plante și animale),
participanți, a evidențiat implicarea și entuziasmul eroziunea solului, distrugerea pădurilor, poluarea
copiilor din sala de festivități. Elevii Ștefan aerului și a apei, restrângerea resurselor de
Andrei, Enache Ștefania, Ene Iuliana Gabriela, combustibili fosili și acumularea de deșeuri
Pisău Amalia Georgiana, Borș Rebeca, Coman toxice. Comunitatea internațională începe să ia
Florentin, Paraschivescu Gabriel au fost premiați atitudine la nivel global, prin intermediul unui
de Ecomondia, personal de domnul Jean Vasile. cadru politico-economic adecvat.
Tinerii care au fost în sală au înțeles din
expunerea distinsului academician cât de 
importantă este învățătura, școala, instrucția
consecventă, singurele care pot contribui la Întreaga activitate educativă s-a desfășurat
modelarea caracterului, la descoperirea limitelor, într-un climat cald și distins, într-o simbioză
la controlarea impulsurilor, la găsirea unui perfectă cu tinerețea, energia, exaltarea,
echilibru interior. curiozitatea, disciplina, empatia, sociabilitatea și
Expunerea și documentarea științifică au parfumul discret al florilor de liliac, pudrat de
demonstrat celor prezenți că orice strategie spiritul unor epigrame.
educațională responsabilă trebuie să pornească de Lecția academică de la Vălenii de Munte
la conștiința că ființa umană este unică și nu va trece neobservată în destinul elevilor
prezenți, în conștiința lor, în formarea
personalității viitorului cetățean.
ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE
Lăcrămioara CONSTANTIN, Oana-Gabriela DUMITRACHE,
Constantina HULEA –
COLEGIUL „MIHAI EMINESCU” – BACĂU
„ÎN SPIRITUL UNEI ALTFEL DE ŞCOLI”

DE LA INFORMAŢIE LA EDUCAŢIE GLOBALĂ DE CALITATE
Şcoala şi educaţia conecteze elevul la prezentul şi viitorul educaţional
transmisă prin ea repre- şi al pieţei muncii.
zintă baza societăţii pen- Sloganul Colegiului ,,Mihai Eminescu”
tru formarea unor tineri ai Bacău- „Educaţie pentru viitor!”, împleteşte perfect
viitorului, atât sub aspect aceste afirmaţii cu cerinţele actuale ale educaţiei
instructiv, cât şi cultural- europene, promovând, în rândul elevilor, atingerea
educativ, care la rândul performanţei individuale şi de echipă, formarea unei
lor să reprezinte modele personalităţi responsabil autonome şi creative, do-
pentru membrii unei bândirea unor competenţe cheie pentru învăţare şi
societăţi aflată în permanentă schimbare. Şcoala formare profesională, în raport cu specificul
reprezintă cadrul formal în care se transmit societăţii de azi, asigurând de fapt, o educaţie de
cunoştinţe de calitate, actualizate, accesibilizate, calitate. Individualitatea elevului trebuie respectată
este locul unde se formează comportamente, prin alegerea celor mai eficiente demersuri şi
convingeri, care vor contribui la formarea exemple de bune practici în cadrul activităţilor
personalităţii tinerilor, ca viitori adulţi. Socrate şcolare şi extraşcolare.
considera că „educaţia reprezintă îmblânzirea unei Ca absolvent al acestui colegiu şi, în
flăcări, nu umplerea unui vas”, precizare întărită de prezent, cadru didactic, prof. Oana-Gabriela
scriitorul Vasile Ghica care menţiona că „şcoala Dumitrache consideră că educaţia globală este
pregăteşte tineretul pentru zbor, iar scopul „educaţia viitorului”, este cea care oferă valoare
educaţiei este transferul de flacără”. actului educativ, este educaţia integrală care
Educaţia pe care noi, cadrele didactice, o promovează virtuţile intelectuale şi morale, dar şi
furnizăm elevilor prin sistemul nostru educaţional, cea care asigură libertatea tinerilor în a-şi construi
trebuie să ţină pasul cu noile cerinţe naţionale şi un viitor cu propriile resurse. Prin educaţie globală
internaţionale, adaptând influenţele benefice ale se dezvoltă competenţe, atitudini, valori, care permit
altor sisteme de învăţământ la specificul educaţional elevilor, viitori adulţi, să producă schimbarea şi să
românesc. Pentru noi, elevul este „centrul univer- preia controlul propriei vieţi. Ea imprimă elevilor
sului didactic”, al procesului instructiv-educativ, abilitatea de a recunoaşte valoarea diversităţii, de a
„pionul principal al actului educaţional”, a cărui avea o minte deschisă, de a fi tolerant, de a vedea
personalitate trebuie modelată, cizelată, conform complexitatea lumii şi societăţii în care trăiesc, dar
vârstei şi specificului său individual, în acord şi de a-şi stabili locul lor în aceasta. În Colegiul
perfect cu cerinţele viitorului. „Mihai Eminescu” toate formele de educaţie sunt
Cu toţii ne dorim reformă în sistemul valorificate maximal. Ele se sprijină şi se
educaţional românesc, cu toţii ne dorim schimbarea condiţionează reciproc, se întrepătrund, devenind
în sens pozitiv şi vrem o „Şcoală altfel”, bazată pe funcţionale prin caracterul lor complementar.
fundamentul şi principiile sănătoase ale „şcolii Relaţia dintre formele esențiale ale educaţiei este
clasice”, pe valorile învăţământului românesc, în complexă şi plurivalentă. Nu se poate concepe
care să inserăm şi să integrăm eficient, atunci când educaţia unui individ doar raportând-o la
este cazul, elemente de modernism, care să experienţele curriculare, deoarece individul învaţă în
orice moment, în orice loc. Prin împletirea lor se
încearcă formarea profilului educaţional al elevului și cu alte personalități din țară, un O.N.G., dedicat
în sistemul de învăţământ românesc şi european, dar educaţiei şi protecţiei mediului numit
se tinde şi către atingerea dimensiunii europene a „ECOMONDIA”. Activitatea educativă, culturală şi
educaţiei. În acest context, cadrele didactice ale ştiinţifică a invitatului nostru este extrem de vastă.
unităţii de invăţământ folosesc metode de învăţare Profesor în învăţământul mediu, şef de secţie al
individualizate, învăţarea bazată pe proiecte, Institutului de Biologie din cadrul Academiei
activităţi interdisciplinare, gândirea critică, raționa- Române din Bucureşti şi al I.C.C.P.T. Fundulea,
lă, ca o competenţă a viitorului, apelează la diversi- cofondator și profesor universitar al Universității
ficarea colaborărilor cu furnizorii de educaţie, Ecologice - Bucureşti (1990-2002), profesor invitat
asigură stabilirea unor parteneriate cu instituţii la Universitatea din Rennes, Franţa şi la
locale, regionale sau cu alte unităţi şcolare şi Universitatea de Ştiinţe Agronomice din
universităţi. În tranziţia de la educaţia clasică la Geambluox, Belgia - instituţii la ale căror facultăţi a
educaţia modernă centrată pe elev, accentul nu se susţinut cursuri şi prelegeri de fiziologie plantelor şi
pune pe informaţia în sine, pe cantitatea acesteia, ci ecologie, dar trecând peste toate distincţiile şi
pe calitatea ei, pe modul de transmitere şi pe sursa titlurile meritate, se recomandă simplu ca -
de provenienţă. Profesorul univ. sociolog Elisabeta Alexandru Ionescu, cercetător biolog, care continuă
Stănciulescu (coach-mentor-consilier interdiscplinar să creioneze, în secolul nostru, dimensiunea
şi speaker), în articolul său ,,Cât de importantă e europeană a culturii române.
informaţia în performanţă şi succes?”, precizează Personalitatea sa marcantă este reliefată şi
că ,,informaţia corectă şi actualizată continuu este, de titlurile internaţionale obţinute de-a lungul
astăzi, o condiţie sine qua non a succesului”, timpului şi acordate de foruri competente și
asigurând drumul către performanţă. consacrate: membru al Academiei de Ştiinţe din
Pentru a cunoaşte o părere obiectivă venită Illinois, U.S.A. (1980), membru al Academiei de
de la o persoană din afara şcolii asupra strategiilor Ştiinţe din New York (1990) şi al Academiei de
pe care noi, cadrele didactice ale colegiului le Ştiinţe Ecologice din Republica Moldova (2003),
aplicăm deja, pentru a beneficia de recomandări membru în colectivele de redacţie ale revistelor
pertinente cu privire la educaţia globală de calitate, Academiei Române „Revue Roumaine de Biologie”
dar şi pentru a experimenta noi abordări şi „Studii şi Cercetări de biologie”.
educaţionale ale unor teme interesante şi de Prestigioasa activitate de cercetare ştiinţifică
actualitate, am constatat că, cel mai potrivit, este și socială este redată în peste 70 de volume
domnul prof. univ. dr. Alexandru Ionescu, laureat al publicate: „Lumea algelor” (1972), Vecini cu abisul
Premiului Academiei Române, a cărui biografie (1972) „Tratat de algologie” (vol. I- IV, 1976,
impresionantă îl recomandă. 1977, 1979, 1981), „Efectele biologice ale poluării
Ca directoare a Colegiului „Mihai mediului” (1975) – ultimele două aducându-i două
Eminescu” Bacău, profesor Constantina Hulea, poziţii de laureat al Premiului „Emanoil C.
precizează că ,,am avut deosebita onoare de a-l Teodorescu” al Academiei Române- , „Algele-
cunoaşte personal pe „algologul eurosceptic”, Proteinele viitorului” (1980), „Protecţia mediului.
nimeni altul decât profesorul universitar dr. Ecologia şi societatea (2000) sau ca „Însemnări în
Alexandru Ionescu, care crede în nevoia de a educa verde-gri”-prefațată de Președintele României,
şi de a informa tinerii despre cele mai noi prof. Emil Constantinescu- (2007), „Ciudatele
descoperiri ştiinţifice, culturale, istorice, etc. cu fantezii ale lui Joe Babuinul” (2008), „Trăim
ocazia proiectului „Toamna bacoviană”. Domnul printre ticăloşi” (2009), cărți interesante, care l-au
profesor Alexandru Ionescu, licenţiat-premiant al făcut cunoscut în toată lumea.
Facultăţii de Biologie a Universităţii Bucureşti Dinamismul şi erudiţia sa îl ajută pe
(1961), doctor al acestei instituţii de învăţământ în prodigiosul „algolog eurosceptic” să devină unul
anul 1967 cu teza „Fiziologia porumbului dublu din animatorii vieţii ştiinţifice româneşti din
hibrid irigat”, este autorul unor lucrări de algologie, deceniile VIII – IX ale secolului XX, organizând un
agronomie, de protecţia mediului sau de ecologie..., șir de simpozioane pe teme de Ecologie şi Protecţia
dar şi cel care a înfiinţat, împreună cu domnul prof. mediului. Printre colaboratorii întâlniţi în cărţile
univ. dr. Nicolae Barabaş de la Universitatea Bacău sale, amintim pe academicienii Ştefan Peterfi, Mihai
Băcescu, Ştefan Milcu, Radu Codreanu, Eugen colaboratorii acestui eveniment: Palatul Copiilor
Macovschi, Remus Raduleţ, Niculae Cajal, Irimie Bacău (Cercul de ecologie şi protecţia mediului,
Staicu, David Davidescu, pe profesorii Victor coordonator prof. dr. ing. Nela Dumea) şi Centrul
Săhleanu, Romulus Vulcănescu, Ernest Bovay Regional de Ecologie Bacău (coordonator prof. dr.
(Elveţia), G.H. Milaire (Franţa) şi Marius Pavan Măcincă Adriana), în speranţa promovării educaţiei
(ministrul mediului din Italia), pe oameni de cultura ecologice şi voluntariatului în rândul beneficiarilor
şi artă ca: Ana Blandiana, Ilinca Tomoroveanu, educaţionali. Cercurile de ecologie şi protecţia
Mircea Diaconu, Iurie Darie, etc. Toate acestea au mediului, activităţile de voluntariat în spiritul
constituit atuul consiliului director al unei asociaţii protecţiei naturii, integrate în activitatea instructiv-
din Judeţul Argeş ce a hotărât ca denumirea unui educativă, reprezintă una dintre cele mai importante
liceu particular, ce a primit sprijinul necondiţionat al forme de activitate extraşcolară, deoarece conţinutul
renumitului cercetător, să fie schimbată în Colegiul ştiinţific, caracterul aplicativ şi varietatea activită-
Ecologic „Prof. Univ. Dr. Alexandru Ionescu” - ţilor desfăşurate oferă largi posibilităţi de dezvoltare
Piteşti. a creativităţii, a spiritului de observaţie și trezeşte în
Deşi este recunoscut în domeniul cercetării, rândul elevilor dragostea pentru natură, dorinţa de a
după Revoluție, nu a stat departe de lumea politică, studia, de a cerceta, de a cunoaşte viul în toată
fiind deputat în CPUN și apoi președinte și deputat splendoare lui. Astfel, se îmbină armonios,
al Federaţiei Ecologiste, preşedinte al grupurilor activitatea individuală cu cea colectivă, pregătirea
parlamentare – deputați și senatori – pentru teoretică cu cea practică, se pune accent pe latura
UNESCO (1996-2000). afectivă şi motivaţională a elevilor, calități mai puţin
Pentru ca erudiţia acestui OM să fie exploatate în cadrul activităţilor didactice. În Studii
cunoscută şi tinerelor generaţii de elevi, dar şi de pedagogie, Ernest Bernea indică faptul că
pentru a experimenta o educaţie globală de calitate, „dincolo de predarea unor cunoştinţe necesare,
Colegiul ,,Mihai Eminescu”– Bacău a găzduit joi, educaţia trebuie să se ocupe cu deosebită atenţie de
26 aprilie 2018, simpozionul „În spiritul unei altfel ceea ce numim: conştiinţă, atitudine, gust, caracter,
de şcoli”, al cărui invitat de onoare a fost domnul stil de viaţă.” Pentru a avea în vedere aspectele
prof. univ. dr. Alexandru Ionescu. Evenimentul, menţionate, dar şi pentru antrenarea tuturor
dedicat elevilor de nivel liceal, a propus, spre elementelor participative la actul instructiv-educativ,
dezbatere, temele: Originea omului; Cunoştinţe de ridicarea standardului demersului didactic euristic şi
ecologie și Elemente de educaţie civică pentru formativ, valorificarea potenţialulul creativ al
liceeni – toate trei fiind considerate o punte de elevilor, abordarea complementară a dimensiunii
legătură între mediul liceal şi universitar, dar-inedit! curriculare, vă invităm să retrăiți, prin intermediul
– și o continuare a unui demers didactic de calitate acestor rânduri, secvențe din simpozionul pe care
început încă din anul 2015, când domnul profesor colegiul nostru l-a organizat, prin echipa
Alexandru Ionescu a vizitat colegiul nostru, în organizatoare formată din profesori și elevi
cadrul unui eveniment marcat prin lansarea revistei voluntari.
„Meridianul cultural românesc”, editată de prof. dr.
Dumitru V. Marin. Ca şi atunci, elevii şcolii,
diriginții acestora, cadrele didactice de limba și
literatura română, echipa interdisciplinară coordo-
natoare sunt implicaţi în aceeaşi măsură în
desfăşurarea acestui eveniment de amploare, în
susţinerea argumentată a coreferatelor alături de
invitatul de onoare al manifestării culturale.
Revista internaţională „Meridianul cultural
românesc” este cea care oferă sprijin în promovarea
evenimentului ce se doreşte a fi o adevărată
realizare pentru liceul nostru şi elevii săi. În cadrul
simpozionului, activitatea ,,Cercurile şcolăreşti de
ecologie şi protecţia mediului” a fost susţinută de Echipa organizatoare a Simpozionului
Recenzia evenimentului realizată de prof „Elemente de educaţie civică pentru liceeni”. Coor-
Lăcrămioara Constantin în ziarul Deșteptarea donatorii elevilor implicaţi sunt profesorii: Justinian
arată că, ,,astăzi, 26 aprilie 2018, a avut loc Cimpoeru, Lăcrămioara Constantin, Oana Gabriela
Simpozionul cu tema „În spiritul unei altfel de Dumitrache, Constantina Hulea, Diana Lungu,
şcoli”, la care a fost invitat domnul prof. univ. dr. Nicoleta Paula Popa, susţinuţi de toate cadrele
Alexandru Ionescu, dar şi personalităţi ale culturii didactice ale colegiului, de dna laborantă Mariana
băcăuane, precum prof. univ. dr. Ioan Dănilă de Bolea, dna bibliotecară Luiza Sandu, dl. inginer de
la Universitatea „Vasile Alecsandri“ din Bacău şi sistem Cristian Filioreanu, ca şi de serviciile
domnul Dumitru Brăneanu, Preşedintele Uniunii administrativ- contabil şi secretariat.
Scriitorilor, Filiala Bacău, vechi prieteni şi
colaboratori ai domniei sale”. Evenimentul a fost
încununat de activităţile pe secţiuni şi anume:
„Originea Omului”, în cadrul căreia elevii
Colegiului „Mihai Eminescu” au prezentat corefera-
te, remarcȃndu-se elevele Popescu Mihaela şi Doliş
Valentina, din clasa a XI-a D, captȃnd atenţia cu
teoriile despre originea lui, Creaţionism vs.
Evoluţionism.
La secţiunea a II-a, domnul profesor
Alexandru Ionescu ne-a împărtăşit o mică parte, dar
valoroasă, din cunoştinţele sale de ecologie, iar Cercuri școlărești de protecția naturii
eleva Larisa Andreea Iancu de la clasa a XII-a D, a
prezentat coreferatul: „Ecologia: afacere, trend sau Simpozionul s-a încheiat cu tema „Cercuri
stil de viaţă?”. şcolăreşti de ecologie şi protecţia mediului” la care
au fost invitaţi membrii din cadrul organizaţiei
C.R.E. Bacău coordonaţi de doamna prof. dr
Adriana Măcincă, dar şi voluntari ai Cercului de
ecologie şi protecţia mediului de la Palatul Copiilor
Bacău coordonaţi de doamna directoare, prof. dr.
ing. Nela Dumea. La finalul activităţii, eleva
Georgiana Ada Bodea de la clasa a XI-a B a
prezentat un moment folcloric, încununat cu
descrierea costumului tradiţional moldovenesc. Cu
toţii am constatat că, a fost o zi ALTFEL pentru
elevii care au avut posibilitatea să cunoască, dar şi
să participe la diferite activităţi „În spiritul unei
altfel de şcoli”.
Deschiderea lucrărilor Simpozionului – primul
coreferat al elevelor M. Popescu și V. Doliș
Viziunea elevilor privind „Şcoala altfel”, aşa

cum a fost prezentată de elevii de la clasele a XI-a:
Nadejdea Varzari, George Vladuț, Alexandru
Burdușea, Mădălina Bejan Piser, a fost dezvăluită
într-un mod inedit şi a venit ca o completare la ceea
ce este deja „Şcoala clasică”, aşa cum o văd elevele
clasei a IX-a B: Irina Paşcu şi Roberta Cruceanu,
dar şi eleva Mădălina Judinschi din clasa a XII-a C,
O artistă în devenire -eleva ADA BODEA
în cadrul celei de-a treia secţiuni intitulată:
Pentru a descoperi impactul pe care făcut plăcere această experienţă şi mi-aş dori ca ea
activitatea desfăşurată a avut-o asupra celor să se repete.”
prezenţi, pentru îmbunătăţirea pe viitor a calităţii Diana-Ioana Apostol, elevă de la clasa a
activităţilor organizate în funcţie de necesităţile XII-a D, menţionează că „a fost o experienţă nouă,
elevilor şcolii, echipa coordonatoare s-a gândit la o altfel de abordare privind evoluţia omului şi
realizarea unui interviu cu elevii implicaţi, atât în ecologia. Personal, această activitate sau mai bine
calitate de parteneri direcţi ai simpozionului, care au spus proiect mi-a oferit o viziune nouă asupra unor
susţinut materiale pe diverse teme, cât şi în calitate lucruri pe care le știam sau bănuiam. A fost un
de spectatori la dezbaterile ce au avut loc. proiect din care am avut ce învăța și la care aș
Astfel, eleva Valentina Doliș de la clasa a reveni cu drag, dar nu ca simplu spectator.”
XI-a D, una dintre susţinătoarele originii omului din Pentru a cunoaşte şi mai în amănunt părerile
perspectivă creaţionistă, şi-a exprimat câteva elevilor implicaţi în activităţile din cadrul
impresii asupra întâlnirii cu domnul prof. univ. dr. simpozionului „În spiritul unei altfel de şcoli”,
Alexandru Ionescu: „Pentru mine, personal, această pentru a-i consulta cu privire la impactul avut asupra
întâlnire cu domnul profesor a fost marcantă. Prin achiziţiilor lor intelectuale, doamna prof.
felul său de a vorbi simplu și clar, m-a impresionat Lăcrămioara Constantin a realizat un articol cu
nespus de mult. Nu te-ai fi plictisit să îl asculți. participanţii direcţi şi indirecţi ai acestui eveniment
Apreciez şi faptul că avea o siguranță în ceea ce cultural:
transmitea, încât îți reda încrederea, menţionând că Prof. Lăcrămioara Constantin: Care este
suntem capabili de orice, atâta timp cât vom munci viziunea ta despre „Şcoala ideală”?
şi ne vom dori cu adevărat acel lucru. Sunt sigură Nadejda Varzari (elevă clasa a XI-a B): O
că acest om, simplu în aparență, dar cu o minte atât altfel de școală are în vedere 2 parametri esențiali:
de strălucită și lucidă, chiar şi la vârsta sa cunoștințele ca rezultat al activității educative și
înaintată, va rămâne în mintea și sufletul meu, profesorii ca persoane responsabile de acest lucru.
amintindu-mi, desigur, şi de prima mea experiență O școală are rolul de a ne educa, instrui și a ne
de a ține un discurs în public, în care am trăit emoții modela ca personalități independente. O altfel de
frumoase. Consider că toate acestea au avut un școală este cea care oferă o educație ce se
impact important asupra motivării mele de a-mi potrivește standardelor societății și cerințelor de
urmări planurile şi de a fi întotdeauna sigură de angajare, una care satisface trebuințele elevilor și
ceea ce îmi doresc, dar şi să îmi expun părerea liber are ceva nou de oferit, însă este de discutat modul
şi încrezător. Prin faptul că a avut grijă să în care sistemul de învățământ actual mai poate
vorbească cu noi, elevii, mai de aproape, a arătat face faţă societății moderne. Din cauza programei
de fapt că ține la generația noastră, oferindu-ne rigide/restrictive, elevii nu au posibilitatea de a se
câte o sămânță din rodul muncii sale de până acum, dezvolta multilateral. Un loc important în procesul
din cunoștințele sale bogate. Nu se poate exprima în predării îl ocupă metodele folosite. Nu-i așa că ar fi
cuvinte bucuria pe care am trăit-o, dându-mi seama mai interesant dacă la orele de chimie am putea
că am cunoscut un om atât de prețios al țării amesteca diferite substanțe chimice ca mai apoi să
noastre, un patriot desăvârșit, un apărător al limbii vedem ce reacții rezultă ȋn urma acestora, sau dacă
române şi al cuvintelor simple, care transmit la chimie am dispune de echipamentul necesar? O
enorm.” altfel de școală trebuie să dispună de materiale
Colega sa, Mihaela Popescu, eleva clasei a didactice ca să asigure reușita elevului și pentru a
XI-a D, susţinătoarea coreferatului ,,Originea ne capta atenția. Cred că orele s-ar putea desfășura
omului” din perspectivă evoluţionistă precizează că: într-un mod interactiv. Ar putea fi înființate cluburi
,,simpozionul susţinut joi, în şcoala noastră, a avut de lectură, IT, fotografie, protecția mediului sau
un rol constructiv. Am învăţat multe despre originea orice alte opţionale, din care pe lângă faptul că vom
noastră din perspectivă creaţionistă şi evoluţionistă, acumula cunoștințe, ne vor responsabiliza, ne vom
dar şi despre ecologie. Domnul prof. univ. dr. consolida autocontrolul, vom deveni mai respec-
Alexandru Ionescu m-a impresionat prin modul de tuoși și, eventual, ne vom forma abilitați utile pentru
transmitere a informaţiilor şi prin modul de a viitoarea noastră carieră.”
relaţiona cu noi, tinerii generaţiei actuale. Mi-a
Prof. L. Constantin: Ce aport credeţi că aţi este aceea că, domnul prof. univ. dr. Alexandru
aduce voi, ca elevi, la această ,,Şcoală altfel” ? Ionescu este o personalitate marcantă a lumii
Nadejda Varzari (elevă clasa a XI-a B): culturale, ştiinţifice naţionale şi internaţionale, este
Consider că elevii se pot implica ȋn activități un om simplu care are capacitatea să facă legătura
extracurriculare pentru a creşte ratingul liceului, cu generaţiile actuale de elevi, este un om hărăzit cu
pentru ca mai apoi să atragă diferiți sponsori ce greutatea cuvântului, în care tonul şi timbrul vocii
vor putea investi ȋn infrastructură, utilaje etc. Noi, impresionează. Este „persoana cu o vastă experi-
elevii am putea să ne organizam și să înființăm enţă de viaţă, care le-a transmis elevilor ce însea-
cluburile amintite: de lectură, de șah, de fotografie mnă omenia, recunoştinţa, caracterul şi modul în
etc sub îndrumarea profesorilor. De asemenea, care se poate forma capacitatea de adaptare la
putem discuta cu profesorii ca să organizam mai schimbările ce apar în societate, fără a pierde din
multe ieșiri în afara scolii, să mergem în locuri unde valorile şi principiile corecte ale trecutului.”
putem face conexiuni cu lecțiile predate.
Prof. Lăcrămioara Constantin: Care este
viziunea ta despre „Şcoala de astăzi”?
Roberta Cruceanu (elevă ȋn clasa a IX-a
B): În opinia mea, în prezent, școala constă în
dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a
individualității umane, în formarea personalității
autonome și în asumarea unui sistem de valori
necesar pentru participarea cetățenească activă în
societate, pentru incluziune socială și pentru
angajare pe piața muncii.
Irina Pașcu (elevă ȋn clasa a IX-a B):
Viziunea mea despre școala actuală este una Şi elevii din sală s-au implicat
pozitivă în unele momente, și negativă în altele. Nu
cred că pot să îmi dau cu părerea despre școlile din Aspectele reclamate de cei prezenţi în sală
România pentru că fiecare școală este diferită sunt acelea că timpul alocat fiecărei activităţi a fost
datorită oamenilor din ea. unul definit şi că mai erau multe aspecte de
Prof. LăcrămioaraConstantin: Ai schimba dezbătut, multe întrebări de adresat, multe
ceva din sistemul actual? răspunsuri de aflat. Tocmai de aceea, echipa
Roberta Cruceanu (elevă ȋn clasa a IX-a coordonatoare intenţionează să repete evenimentul,
B): Nu. Eu momentan nu aș schimba nimic în invitându-l pe domnul profesor mai aproape de
sistemul actual de învățământ, deoarece cred că comunitatea şcolară, de nevoile culturale, ştiinţifice,
este bine structurat din toate punctele de vedere. spirituale ale elevilor, inserând permanent elemente
Claudia Crihan(elevă ȋn clasa a IX-a B): de abordare noi, în cadrul unui context educaţional
Despre Şcoala actuală nu pot spune că este clasic.
perfectă, dar din punctul meu de vedere este ceea ce
avem nevoie! Dacă aș avea posibilitatea de a
schimba ceva ar fi modul în care suntem evaluaţi şi
notați!
Paul Tănase (elev ȋn clasa a IX-a B):
Şcoala de astăzi, în viziunea mea, este adaptată la
viața modernă și foarte bine organizată. Nu aș
schimba nimic la sistemul actual pentru că, probabil
aș încurca învățământul, iar din școlile noastre nu
ar mai ieși oameni culți și cu un mare caracter.
Colectând păreri de la elevii care au
participat în calitate de spectatori, doamna prof.
Oana Dumitrache a constatat că impresia generală Echipa la finalul activităţilor simpozionului
ajuns la concluzia că fără natură, viața nu e viață.
A fost o lecţie de viaţă relatată direct celor În ziua de azi omul a devenit un dăunător, un
prezenţi. Ni s-a dezvăluit o viaţă de om dedicată prădător al Pământului, ceea ce mă întristează foarte
cercetării, un om care face ca vârsta octogenară să-i mult. Câteodată mă întreb: Oare dacă lumina
treacă neobservată, atunci când le vorbeşte tinerilor electrică, la un moment dat, s-ar stinge pe Pământ și
despre activitatea de autodidact, despre ştiinţa şi nici o mașină nu va mai funcţiona, natura ar reînvia?
cultura românească, recunoscute la nivel universal, Oare s-ar schimba lumea?.... Filmul "Revolution",
ducându-ne cu gândul la un citat din scrierile mi-a deschis ochii spre ceea ce doream să aflu, cu
filosofului şi pedagogului Rudolf Steiner (1861- adevărat. Da, natura va reînvia, dar nu și omul!
1925): „Orice educaţie este autoeducaţie, iar noi, Omul va distruge natura veșnic! Oare chiar acesta e
ca dascăli şi educatori, creăm de fapt doar destinul nostru? De a omorî o parte din natură? O
contextul în care copilul se autoeducă. Trebuie să parte din noi? ....Am ajuns la concluzia că omul și
realizăm contextul optim, pentru ca, prin noi, natura nu vor face parte niciodată dintr-o sferă.
copilul să se educe singur, aşa cum trebuie să se Această planetă nu e pentru noi... Ea nu ne aparți-
educe el prin propriul său destin lăuntric. ne... suntem din altă lume! Univers pe care aș dori
Considerăm că, flacăra cunoaşterii este să-l descopăr, să-mi aflu originea.
esenţa, iar secretul, transferul şi menţinerea ei în Vă mulțumesc din suflet pentru că ne-ați
sufletul şi mintea celor care o primesc, „în spiritul acordat o bucată din timpul dvs. prețios și ne-ați
unei altfel de şcoli”. deschis ochii spre o lume altfel. Am avut o
deosebită plăcere să vă cunosc şi mă bucur că m-am
aflat în echipa de organizare a simpozionului.
Voi citi cu o deosebită plăcere carte primită.
ECOURI Ați lăsat o urmă nepieritoare în inimile noastre, ale
elevilor și profesorilor din cadrul Colegiului "Mihai
SCRISORI CU DEDICAŢIE ŞI Eminescu" Bacău, alături de ale colegiilor noștri de
CONSIDERAŢIE la Cercul de ecologie de la Palatul Copiilor și ale
voluntarilor de la Centrul Regional de Ecologie.
Bacău, 26 aprilie 2018 Cu drag,
Cătălina ANASTAS
Domnule Prof. univ. dr.
Alexandru Ionescu, Bacău, 26 aprilie 2018
Am avut o deosebită
plăcere să vă cunosc personal în Domnule Prof. univ.
urma simpozionului cu tema "În dr. Alexandru Ionescu,
spiritul unei altfel de școli", care Mă numesc Palade
s-a desfășurat în Colegiul "Mihai Cătălina – Elena, am 16 ani și
Eminescu" Bacău, unde ați fost sunt elevă în clasa a X-a E la
invitatul nostru de onoare. Colegiul "Mihai Eminescu"
Argumentele dumneavoastră, Bacău, elevă a doamnei
aduse pe tema "Originea omului", mi-au deschis profesoare de biologie, respec-
ochii spre o lume altfel, spre ceea ce mă interesează tiv a doamnei directoare a co-
cu adevărat. Eu, ca elevă a clasei a X-a E, profil legiului – Constantina Hulea.
real, specializarea științe ale naturii, sunt atrasă Țin să vă mulțumesc pentru acceptarea
foarte mult de biologie și anume de structura omului imvitației noastre la simpozionul „În spiritul unei
și originea sa. De mică vreau să devin arheolog, să altfel de școli" organizat de doamna directoare,
cunosc cele mai îndepărtate urme ale vieții omenești împreună cu elevii și profesorii prezenți la activitate.
pe Pământ, să studiez activitatea umană din trecut și Vreau să vă transmit că, prin intermediul acestui
să analizez cultura materială, care include simpozion, am căpătat o experiență de școală și
arhitectura, artefactele și peisajele culturale. În urma viață deosebită, o viziune altfel despre școală și tot
argumentelor aduse de dvs. despre ecologie, am ce cuprinde aceasta și, mai ales, sfaturile și vorbele
dumneavoastră mi-au rămas întipărite în suflet și aproape de suflet, cel mai mult, s-a chemat Originea
minte, fapt ce mi-a confirmat respectul și afecțiunea omului. Încă am în minte cuvintele domnului
față de dumneavoastră, în calitate de profesor, profesor: ,,religia crede, în timp ce știința probea-
sfătuitor și îndrumător în viitorul tinerilor. Încă mă ză”. Această temă pot spune că m-a inspirat și că
mai gândesc la originea omului, subiect dezbătut în mi-a dat un avânt în ceea ce privește cercetarea și ce
prima parte a activității, trezindu-se în mine ar trebui să știu despre originea mea.
curiozitatea de a ști mai multe despre aceasta. Aș dori să spun și câteva cuvinte despre
Mă bucur că am ales să fiu voluntară în dumneavoastră, domnule prof. univ. dr. Alexandru
simpozion și mă bucur că v-am cunoscut. Încă o Ionescu, care m-aţi uimit, atât prin cunoștințele pe
dată vă mulțumesc mult pentru aspectele de viață care le dețineţi, cât și prin luciditatea și perspectiva
împărtăşite, de școală, de noi ca oameni și de mediul rațională asupra tuturor aspectelor vieții. Știu că în
în care trăim. timp ce vorbeaţi, în subconștientul meu mi-am spus:
Cu stimă și respect, „aş vrea să știu măcar jumătate din cât știe
Cătălina PALADE dânsul”. Am plecat de la activitate cu aceste
gânduri: să învăț mai mult decât am făcut-o până
acum și să urmez sfatul dumneavoastră, domnule
Bacău, 26 aprilie 2018
profesor, anume, că „te simți mai bine atunci când
oferi ceva, decât când primești”.
Stimate, Domnule
Dacă vorbim de lucrurile mai puțin plăcute,
Prof. univ. dr. Alexandru doar atât vreau să spun: că timpul, ca de fiecare dată
Ionescu, - cum spunea poetul francez Charles Baudelaire - e
În primul rând
inamicul nostru. M-am simțit presată de timp, nu
vreau să vă spun un mare
știam dacă vom avea puterea să ducem până la capăt
Mulțumesc pentru că am
tot ce era prevăzut în program. Aceasta este părerea
avut ocazia să particip la
mea sinceră.
acest simpozion. Când
Vă mulțumesc pentru încrederea acordată
mi-a propus doamna prof. Popa Paula Nicoleta să
nouă, elevilor și sper că nu v-am dezamăgit!”
iau parte la dezbatere, am avut o oarecare reticență,
Mădălina Bejan PISER
nu eram sigură pe mine, pe ceea ce pot eu să fac. Pot
clasa a XI-a C, Echipa „Şcoala altfel”
spune că m-a învăluit teama de a vorbi în fața unui
public din nou. A fost o provocare pe care am
acceptat-o și pentru care pot să spun sincer că m-am
străduit și că am muncit. Gândul că va trebui să stau
la o activitate unde se va vorbi despre ecologie și
alte lucruri ce nu țin de profilul de la care vin, nu
pot să spun că îmi surâdea, ca idee (cred că și asta a
fost o altă provocare). Dar, vă spun sincer că cele 3
ore petrecute în compania dvs., domnule profesor
Alexandru Ionescu, au trecut fără a simți că
plictiseala mă cuprinde.
Am fost surprinsă de modul în care ceilalți
colegi de liceu au prezentat temele lor, am rămas
impresionată și abia atunci pot spune că am realizat
că în liceul la care eu învăț sunt oameni cu adevărat
minunați, care se implică. Mi-au plăcut temele
abordate, chiar dacă am crezut că o discuție despre
ecologie nu prea m-ar încânta; elevii –colegii mei-
mi-au atras atenția prin modul lor plăcut de a vorbi
și de a prezenta materialele. Tema care mi-a fost
LIBRĂRIA MERIDIANUL
Cornel GALBEN – Bacău
77 DE SECVENȚE OMAGIALE
Citindu-i cărțile, ai senzația că Dumitru sângele uman (reprezentat ca aglomerări mai mari
V. Marin se multiplică la infinit. Nu este an în sau mai mici unde arde oxigenul, unite prin fire
care spiritul său neostoit să nu inventeze ceva, să nervoase) în care se fabrică viața“.
nu te pună în fața faptului împlinit și să nu te Până să ajungă la ei, deschizătorul de
împingă de la spate, aducându-te pe calea dorită drumuri prin meandrele presei nu doar vasluiene
de el și în încrengătura aceasta de Noduri observă că „pe cuprinsul județului Vaslui,
culturale și semne amicale, ajunse, iată, la... 77. autoritatea culturală este dată de câteva
personalități de excepție aflate în municipii,
comune și sate“ și după ce-i trece în revistă,
punând accent pe ceea ce el numește „mare și
îndelungă bătălie intelectuală“ pe axa Bârlad-
Vaslui-Huși, ajunge încet-încet la multele „noduri
fierbinți de promovare culturală“ existente la Iași,
Bacău, Suceava, Slobozia, Pitești, Drobeta-Turnu
Severin, București și în alte localități ale țării,
unde trudesc „personalități de mare calibru în țara
lor“, dar și la alți „vectori culturali de anvergură“
din Australia, Noua Zeelandă, Canada, S.U.A.,
Israel, Italia, Germania, Elveția, Ucraina,
Republica Moldova etc.
Aducându-și aminte de o parte dintre „cei
care au schimbat lumea“ (Timur Lenk, W.
Shakespeare, V. I. Lenin, A. Hitler, Emil Cioran,
Saddam Hussein), suita acestora e deschisă, într-o
„încercare egoistă“, de „apriliștii“ Theodor
Codreanu, Dan Ravaru, Viorel Savin, Mihai
Haivas, Jipa Rotaru, Dan Teodorescu, Ion N.
Oprea, C. D. Zeletin, Eugen Deutsch, Georgeta
Paula Dumitriu și de cel ce-i evocă în
microportrete sugestive, regăsiți în parte și în
celelalte pagini ale acestui incitant „dicționar
selectiv-afectiv“.
Pornind de la cifra anilor pe care-i
Inspirat de nodurile și semnele împlinește autorul, acesta aduce în prim-plan 77
nichitastănesciene, jurnalistul vasluian consideră de secvențe culturale, jumătate evocări, jumătate
că noua sa ispravă publicistică ar fi, pe scurt, portrete de prieten, suficient de acroșante pentru
„starea de fapt a celor 414 colaboratori din toată cititorul avid de informație și extrem de util
lumea la Meridianul Cultural Românesc uniți cercetătorilor, cărora le-a pus la îndemână o
prin forță de creație, prin valori intelectuale varietate impresionantă de surse biobibliografice,
într-un fel de legături plasmatice, precum în dar și alte repere de istorie culturală, de la citate,
reproduceri iconografice și fotografice, la poeme Ghica, Daniela Gîfu, Marieta Gîmbuță, Adrian
omagiale, epigrame și caricaturi. Grauenfels, Mihai Haivas, Ioan Hodaș, Ion
Dată fiind densitatea celor 390 de pagini Iliescu, Alexandru Ionescu, Cristian Lapa, Vasile
ce preced sumarul, nu ne permitem deocamdată Larco, Valentina Lupu, Valeriu Lupu, Daniel
decât să înșiruim numele celor angrenați în aceste Cernat Marin, Dumitru V. Marin, Vicu Merlan,
„confluențe spirituale“, lăsându-vă plăcerea de a Ionel Miron, Mihai Miron, Valentin Bogdan
descoperi subtilitățile de limbaj și de idei, spiritul Neagu, Petru Necula, Mihai Ciobanu, Ion N.
mai mult sau mai puțin polemic, puterea de Oprea, Marian Pavel, Marian Petcu, Nicolae
evocare a celor care așează prietenia și stima Popa, Ion Gheorghe Pricop, Ștefan Racovitză,
reciprocă la loc de cinste: Gheorghe Alupoaei, Ticu Roșca, Viorel Savin, Mircea Snegur, Daniela
Mihai Andon, Val Andreescu, Petruș Andrei, Strccamore, Georgeta Popovici Strat, Dan
Elena Andrușca Doglan, Mihai Apostu, Ioan Teodorescu, Benoni (Ben) Todică, Constantin
Baban, Gabriela Ana Balan, Marcela Balint, Toma, Pavel Toma, Avram D. Tudosie, Cornelia
Georg Barth, Mihai Batog Bujeniță, Gheorghe Ursu, Mircea Varvara, Nicolae Viziteu și
Bălăceanu, Traian Băsescu, Ștefan Boboc Constantin D. Zeletin.
Pungeșteanu, Simion Bogdănescu, Dumitru Volumul omagial-documentar ... 77...
Brăneanu, Mihai Caba, Vasile Chelaru, Laurențiu Noduri culturale și semne amicale (Editura
Chiriac, Petruța Chiriac, Constantin Chirica, PIM, Iași, 2018) se încheie cu un „tablou sintetic“
Constantin Chirilă, Theodor Codreanu, Emil al operei lui Dumitru V. Marin, întins pe nu mai
Constantinescu, Sorin Cotlarciuc, Monica puțin de 30 de pagini, semn că această „persoană
Luminița Cozmei, Iordan Datcu, Ioan Dănilă, cu multe calități“, cum o vede Alexandru Ionescu,
Eugen Deutsch, Georgeta Paula Dimitriu, George a probat „pe deplin valoarea incontestabilă a unui
Vasile Filip, Tatiana Galan, Cornel Galben, moldovean de elită“, capabil să ne ofere oricând și
Viorica Ghenghea, Corina Matei Gherman, Vasile alte surprize.
Letiția OPRIȘAN – Ploaia
Nică D. LUPU – București
ION C. ȘTEFAN – ,,CĂLĂTORIE ÎN LUMEA CĂRȚILOR”,

EDITURA AREFEANA, București, 2017
Poetul, prozatorul, eseistul, jurnalistul și autorilor care acoperă o paletă foarte largă a
criticul literar Ion C. ȘTEFAN a îmbogățit semnatarilor volumelor, care au intrat în vizorul
peisajul literaturii române cu un nou volum, domnului Ion. C. Ștefan. O simplă enumerare ne
deosebit de interesant-CĂLĂTORIE ÎN LUMEA aduce în fața ochilor cinci academicieni, apoi
CĂRȚILOR. Această ,,minienciclopedie literară” profesori universitar, eseiști, critici literari,
vine să întregească, binefăcător, portretul jurnaliști, redactori, editori, responsabili de
scriitoricesc al acestui autor prezent în domeniile cenaclu, numeroși alți profesori de specialități
poeziei, prozei, eseului și criticii literare. diferite, medici, diplomați, economiști, oameni de
L-am urmărit de mult timp, cu mare afaceri etc.
interes, atât pe omul de la catedră și pe inspectorul De această dată, vom reliefa, în mod
școlar de Limba română, dar, mai ales, special, preocupările domnului Ion C.
pe autorul cuvintelor scrise și tipărite, Ștefan pentru etalarea sufletului
care are ceva aparte de spus în fiecare autorilor, în cadrul operelor analizate
apariție. (,,Scrisoare mamei”....). Am într-un număr mare de pagini, autorul
remarcat faptul că dânsul acoperă o acestui volum simte și pune în
perioadă deosebit de prolifică în evidență prezența diferitelor ipostaze
spațiul producției literare (1993-2017), ale SUFLETULUI care generează
insistând pe lucrări apropiate zilelor sentimente de mare sensibilitate.
noastre (aproximativ 80% dintre Exemple ce încearcă să descifreze
aparițiile investigate se încadrează în sufletul său, relațiile dintre fenomenele
intervalul 2012-2017). literare și stările sufletești, suflet
Urmărind arealul cuprins în generos, frăție de suflet, frământările
preocupările sale analitice, ies în evidență două sufletești, valorile specifice sufletului românesc
zone binecuvântate: Bucureștiul preocupărilor etc. pigmentează plăcut, de fiecare dată, textele
profesionale și îndrăgitele ținuturi natale argeșene. investigate.
Apoi, domnia sa acoperă o mare parte din țară, Sensibilitatea descoperită de maestrul Ion
după care trece firesc peste hotare-între ,,extrema C. Ștefan în operele autorilor prezenți în volum,
de răsărit a Asiei și cea de apus a Europei”, cu poate fi socotită și ca o latură distinctă a acestui
unele tentacule prelungite și peste ocean. autor cu cei 53 de prieteni de pe itinerarul acestei
Tematica prezentată lasă impresia că ,,călătorii în lumea cărților”. Dumnealui, pe lângă
scriitorul a urmărit să acopere fiecare orificiu care această calitate autentică, demonstrează, încă o
ar fi putut să apară într-un tablou literar, atât de dată, o putere de muncă deosebit de fructuoasă și
vast. Impresionează în primul rând diversitatea și o energie remarcabilă și incitantă, de penetrare a
expunerea tematică largă, bogată în semnificații textului literar.
(iubire, viață, filosofie, patrie, pace, istorie, Acest volum este ,,o carte robustă ca o
religie, natură, univers....), de multe ori, lăsând slujbă solemnă într-o catedrală de idei” (Ion C.
impresia că îmbină cu minuțiozitate unele Ștefan, p. 179). Rămâne ca cititorul să înainteze
fotografii (imagini) literar-psihologice pentru a cu atenție, curiozitate și interes prin acest ,,mozaic
plăsmui un tablou unitar al acestui volum. literar”, cu sentimentul pătrunderii într-un larg
Impresionantă este și extraordinara diversitate a culoar de lumină blândă.
Mihai BATOG BUJENIȚĂ – Iași
SUFLETUL TEATRULUI, TEATRUL DE SUFLET

Caut întotdeauna ceea ce e etern uman într-o piesă, ceea ce vorbeşte sufletului.
Fiecare rând îl scriu mai întâi pentru om şi apoi pentru spectator.
Magdalena BRĂTESCU
Anul acesta, pentru mine, primăvara a venit dat fiind că eu cunosc scrierile admirabile ale
pe la mijlocul lunii februarie. Odată cu primirea doamnei Brătescu şi eram chiar foarte curios. De
volumului: Rendez-vous cu teatrul israelian scris data aceasta, autoarea abordează un nou domeniu
de doamna Magdalena Brătescu, volum însoţit de o de interes, fapt care m-a incitat să citesc.
onorantă scrisoare de recomandare din partea Încă de la primele pagini am înţeles că mă
distinsului domn Dragoş Nelersa, preşedintele aflu în faţa unei adevărate lucrări ştiinţifice, de o
Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română. anvergură şi o profunzime cu totul specială, aşa că
a trebuit să-mi recalibrez apetitul de cititor
înclinând balanţa spre acela de studiu al unei
asemenea opere, recunosc, pentru mine, inedită.
Şi dacă am curajul de a rosti unele judecăţi
la adresa acestei cărţi este pentru că, deloc
întâmplător, sunt favorizat de două experienţe
benefice.
Prima ar fi că în ultimii doi ani am fost cam
câte o săptămână în Israel, nu doar ca turist, deşi
nici această componentă nu a lipsit, ci mai mult ca
oaspete al unor dragi prieteni pe care îi pot numi
fără nici o îndoială ca fiind o elită culturală a
evreilor vorbitori de limba română din această
minunată ţară. Am putut astfel, în multele ceasuri
de taifas prietenesc, să înţeleg mai bine, nu
neapărat problematica extrem de complexă a vieţii
în spaţiul cultural specific, ci mai multe din tainele
acestui pământ binecuvântat de Dumnezeu, dar pus
mai mereu în primejdie din cauza unor interese
contrare istoriei şi adevărului.
A doua ar fi faptul că unii dintre prieteni,
inclusiv doamna Magdalena Brătescu împreună cu
Vladimir, soţul, au avut amabilitatea de a-mi
întoarce vizita, iar discuţiile noastre de la Iaşi au
fost tot atât de plăcute, pe cât de interesante.
Având această înţelegere a oamenilor, dar
şi a spaţiului de reverberaţie culturală, aici pun
Le-am mulţumit din inimă celor doi pentru alături spiritualitatea specifică evreilor din Israel
acest minunat cadou şi am trecut imediat la lectură, cât şi a românilor formaţi de-a lungul veacurilor în
acelaşi creuzet cu evreii plecaţi de o vreme din exprimare al actorilor mai ales atunci când aceştia
România, am putut avea acces mai uşor la se confruntă cu unele cuvinte sau expresii
înţelegerea celor citite. Prin urmare, congruenţele provenite din alte limbi.
acestor dimensiuni culturale comune sunt cele care Cu alte cuvinte te face, în modul cel mai
au făcut posibile, în ultimă instanţă, nu doar plăcut, părtaş la tot ceea ce ea vede, simte şi
dialogurile ci şi înţelegerea mai profundă a trăieşte în acel spectacol. Pe mine unul nu mă miră,
textelor. deoarece talentul de scriitor al doamnei Magdalena
Tematica volumului una extrem de Brătescu îmi este cunoscut. Dar asta nu m-a
complexă, dar şi definitorie pentru o societate, împiedicat deloc să citesc cu sufletul la gură cele
teatrul, este analizată de ochiul şi gândirea trei sute de pagini ale lucrării, deşi poate ar fi mai
autoarei, cu acea acurateţe şi profunzime bine să spun că exact această implicare mi-a
caracteristică inteligenţei, subtilităţii, dar şi culturii stimulat interesul faţă de lectură.
de tip renascentist a domniei sale, punând în Am călătorit, chiar dacă numai cu mintea,
balanţă începuturile fenomenului, de la un teatru prin marele teatre din Israel: Teatrul Naţional
oarecum rămas în zona facilului, până la un teatru Habima, Teatrul Municipal Hacameri, Teatrul Beit
matur, efervescent, modern şi responsabil care Lessin, Teatrul Gesher, Teatrul Idishpil, Teatrul de
promovează nu numai valorile universale, ci şi pe Operă, Teatrul Hasifriya, Teatrul Municipal din
cele autohtone însă, mult mai mult decât atât, a Haifa, Teatrul din Beer-Sheva şi Teatrul Han din
format o adevărată şcoală naţională, implicată Ierusalim.
profund în problematica socială. Prin urmare un Am trăit împreună cu autoarea emoţiile
teatru responsabil, un adevărat vârf de lance al marilor spectacole devenite clasice, dar şi pe cele
culturii. din noua şi viguroasa dramaturgie israeliană, cea
Construcţia volumului dă aparenţa unei care nu se sfieşte să abordeze problematica uneori
antologii de cronici teatrale. Este doar forma de delicată a relaţiilor interumane în
prezentare fiindcă de fapt, cu mult talent, dar şi cu contemporaneitate, harul actorilor, al regizorilor,
o perseverenţă admirabilă, autoarea, într-un mod scenariştilor şi al celor pe care nu-i vedem
foarte rafinat, te face, pe tine, cititorul, părtaş la niciodată deşi fără ei nu se poate concepe reuşita
trăirile publicului din sala de spectacol. Are acea unui spectacol de teatru, în fine, pot spune că am
subtilă abilitate de a prezenta sub forma unei înţeles teatrul contemporan israelian fără să ştiu
cronici clasice o reală analiză a piesei, dă mai mult de cinci cuvinte în ebraică.
informaţii despre ambientul sălii, scena, impactul Mă alătur într-un fel distinsei doamne Ioana
textului, dar şi al interpretării, asupra publicului, Toff, editorul cărţii, cea care reuşeşte pe coperta a
calitatea decorurilor, dar şi a costumelor, ba mai IV-a o impresionantă sinteză a volumului şi rostesc
mult, fiind vorbitoare fluentă în şapte limbi, face din inimă, conştient de faptul că omul este sufletul
aprecieri absolut pertinente despre modul de teatrului: - Magdalena, chapeau bas!
Simion BOGDĂNESCU – Bârlad
INTELIGENT PESCAR ÎN HAZARD

La poetul Iulian Filip inteligența premerge / despre de unde se ia cîntatul/ într-o pereche de aripi
sensibilității, cel puțin în volumul ,,Pescuitul în apele protectoare/ a aripilor zburătoare/ e conferința
mele” (Chișinău, 2014). Atenție mărită, prudența greierului/ ce se pregătește să sară din accelerat/ și nu
depășită de surpriza nelegiferată a întîmplării, Măriei prea are cine-l opri.”
Sale Hazardul. De unde, o ars poetica foarte Departe de nostalgie și de melancolie,
concentrată în patru rînduri (ca patru scînduri)ale aproape de scepticism de întrebări ironice și
impenetrabilei taine: ,,Cu ochii pe mine,/ nu știu nici autoironice, autorul pendulează între meditația
eu/ la ce mal voi ieși/ urmărindu-mă…” (Pescuitul în intimistă, care-i sondează interioritatea propriului eu și
apele mele). poezia aluzivă, cu implicații social-politice, mai ales,
Pare a fi un destin de Sisif și, sub acest aspect, cele referitoare la frățietatea românilor de pe ambele
ipostazele lirico-existențiale și mitico-simbolice maluri ale Prutului. Ca și Dumitru Matcovschi ori
suportă lesne filiații cu drama ,,Iona” a lui Marin Grigore Vieru, înțeleptul bard Iulian Filip este trup și
Sorescu, fără actul suicidar (existențialist camusian) al suflet frate român, însă, spre deosebire de confrații lui
piesei. În loc de burta Peștelui uriaș (chitul în chit!), literari, este mai abil, mai prudent și atrage atenția
există mijlocul unui ochi în care eul poetic se simte asupra unor situații primejdioase ale unificării noastre:
prins ca într-o ,,capcană sferică” (titlul poemului): în forma ei actuală Basarabia este și un scut statal, o
,,Eram în mijlocul ochiului/ și nu vedeam cine mă limită care nu lasă ca rusificarea să se extindă în toată
vede/ atît de aproape/ și mă ține în chiar inima România: ,,De la Chișinău la Iași/ nu-s prea mulți cei
văzului,/ în miezul ochiului,/ așteptînd să fac și eu cîțiva pași,/ dar n-am vrea, Doamne, cumva/ de din
ochi…” urmă să se ia,/ să v-aducem chiriași/ de de-ai noștri și
Dar, alegerea între solitar și solidar se rezolvă la Iași,/ c-au plodit și ei urmași,/ frate-al meu!/”
în favoarea stării de a fi cu ceilalți, pînă la urmă, Sincer și bonom, fără accentr metafizice
așadar, ne-sorescian, chiar dacă ușoare contaminări de dureroase, mai aproape de spiritul voltairian, iluminist,
ton, intenție lirică și viziune demitizantă creatorul nostru are încredere în rațiune, în știință, în
(postmodernistă) sunt ușor depistabile: ,,iar o rîmă singurul mit universal, Cartea, și în spiritul peren al
orbită/ cînd o trimiți după pește,/ încurcă peștele mic/ tradițiilor populare autohtone și ne previne că tot
cu cel după care/ ai trimis o piață întreagă” (Sfaturi adevărul se înscrie într-o eternă poveste: ,,Fața
pescărești de bună comportare cu rîmele). adevărului/se-mplinește ca a lunii −/ numai bună de
Inteligent pescar în Hazard, poetul Iulian Filip citit, / dar citi luna știu unii,/ adevăru-i zăvorît./ Cheia
trăiește în insomnii lirice două călătorii existențiale e pe altă parte,/ nu-n lumină cheia aste,/ Constantin de
reale, dar și imaginare: una în abisalul interiorității, în pe muscel,/ dintr-o veșnică poveste…”
subconștient și inconștient și alta a exteriorității – a Cîteva ,,ocazionale”, închinate confraților săi
spațiului marin mediteranean. literari – toți poeți (George Vulturescu, Val Talpalaru,
Cu certitudine, în ambele magice voiajuri nu Nicolae Dabija, Horia Zilieru, aristocraticul bătrîn
ni se arată a fi un romantic geniu revoltat și neînțeles, poet!) ne arată că prietenii sunt ,,pescuiți” în unele
ci un individ insomniac îndrăgostit de-o egipteancă, un dintre ipostazele lor specifice, unele serioase, altele
extraneu cercetător care alege să țină în fața unui select comice și ne delectează prin farmecul jocului de prins
și mut (inexistent) auditoriu o ,,conferință murată” în … cîrlig!
despre greieri, acești muzicieni ai liniștii cosmice, Egal cu sine pe parcursul întregii cărți, poetul
extra sau intra ,mallarméeni, care trăiesc în teama Iulian Filip devedește inspirația unui talent liric
eternă de apă. Iată finalul la fel de inspirat și de remarcabil încă în stare să tragă la năvod iluziile
demitizant surprinzător: ,,nici despre ruda de sus a existenței sale de serios și meditativ creator.
furnicii/ pornea să fie conferința mea despre greieri −,
Dan TEODORESCU – Iași
REVISTA „BOOKLOOK”,
O PUBLICAŢIE DE „GUINNESS BOOK”!
În prezent, sub directoratul comandorului desfăşoară şedinţele publice în sediul unui
(r) şi scriitorului Mihai Batog-Bujeniţă, Asociaţia Anticariat din str. Lăpuşneanu.
Literară Păstorel Iaşi – 2006: George
(Alpi) Şi Cenaclul Petrone se retrage din
Literar-Umoristic funcţia de preşedinte. Este
Academia Liberă ales scriitorul Mihai
„Păstorel” Iaşi sunt Batog-Bujeniţă;
afiliate Uniunii – 2007: Începe
Scriitorilor din România - editarea revistei de
Filiala Iaşi. După cum cenaclu: Booklook.
detaliază, directorul Denumirea propusă de
ALPI, Mihai Batog- preşedintele cenaclului a
Bujeniţă, principalele fost adoptată de membri.
repere istorice ale Revista se editează
Asociaţiei umoriştilor şi trimestrial. De-a lungul
poeţilor ieşeni sunt timpului colegiul de
următoarele: redacţie a cuprins mai
– 11 februarie multe nume. În ultimii
1975: Şedinţa de cinci ani însă a fost stabil,
constituire a cenaclului format din: Eugen
epigramiştilor de pe lângă Deutsch, redactor-şef,
ziarul „Flacăra Iaşului”. Mihai Haivas, secretar de
– luna martie redacţie, Gheorghe
1975: În prima şedinţă Bălăceau, George Roca
sunt aleşi: preşedinte al (Australia), Dorel Schor
cenaclului, poetul Nicolae (Israel) şi Georgeta
Ţaţomir, iar Resteman (Bucureşti),
vicepreşedinte, George membri. De la debut şi
Petrone; până în prezent doi au
– luna august 1975: Este ales preşedinte fost membrii de bază ai colegiului: Eugen Deutsch
epigramistul George Petrone; şi Mihai Batog-Bujeniţă, director al revistei.
– 1989: George Petrone, din proprie – 2007: Se organizează, anual, în luna
iniţiativă, demisionează şi este ales preşedinte octombrie, concursul internaţional de umor „AL.
epigramistul Ene Veron; O. Păstorel”
– 1990: La cererea membrilor cenaclului, – 2010: În luna februarie, la iniţiativa
George Petrone revine în funcţia de preşedinte. La preşedintelui cenaclului, A.L.P.I. se înfiinţează în
propunerea acestuia, cenaclul îşi schimbă localitatea Vama-jud. Suceava/Bucovina, filiala
denumirea în Academia Liberă „Păstorel” Iaşi şi îşi Nectarie. Preşedintele filialei dr. Sorin Cotlarciuc.
– 2010: în luna octombrie, filiala Nectarie 
devine cenaclu independent.
– 2011: în luna martie Cenaclul îşi mută În dialog cu directorul ALPI,
sediul şedinţelor în sala de protocol a Cramelor comandorul (r) Mihai Batog-Bujeniţă
Vinicom Copou. În continuare, stăm de vorbă cu directorul
– 2012: Denumirea şi însemnele cenaclului ALPI, Mihai Batog-Bujeniţă, într-un dialog literar
sunt legalizate şi împreună cu cenaclul Nectarie care detaliază câteva succese pe plan naţional şi
Vama-Bucovina formează Asociaţia Literară internaţional ale umoriştilor ieşeni:
„Păstorel” Iaşi, persoană juridică conform hotărârii DT: Domnule comandor Mihai Batog-
judecătoreşti nr. 4269/245 din 15.03.2012. Bujeniţă, aveţi peste 20 de ani de activitate în
Preşedintele Asociaţiei, dar şi al cenaclului, este zona umorului de calitate, împreună cu colegii
ales Mihai Batog-Bujeniţă, iar vicepreşedinte al dumneavoastră. Cu ce rezultate?
Asociaţiei este ales dr. Sorin Cotlarciuc. MBB: În cei 42 de ani de activitate (1975-
– 2012, octombrie: Sub denumirea de 2017), dintre care în ultimii 20 am participat şi eu,
Asociaţia Literară Păstorel Vama, cenaclul membrii asociaţiei şi ai cenaclului au obţinut peste
Nectarie devine independent din toate punctele de 800 de premii naţionale şi internaţionale. Au fost
vedere, iar în anul următor domnul Sorin publicate aproximativ 180 de volume personale şi
Cotlarciuc se retrage din funcţia de vicepreşedinte colective de epigrame, poezie şi proză atât în ţară
al A.L.P.I. cât şi în străinătate;
– 2012: Se instituie un protocol de DT: În ce publicaţii s-au remarcat
colaborare cu Muzeul Literaturii Române Iaşi, prin membrii ALPI?
care activităţile Asociaţiei şi ale Cenaclului se pot MBB: Membrii asociaţiei şi ai cenaclului
desfăşura în spaţiile aparţinând Muzeului. În sunt prezenţi cu numeroase creaţii în antologii
consecinţă, aceste activităţi se desfăşoară de regulă naţionale şi culegeri de epigramă, poezie şi proză,
la Casa Memorială Mihai Codreanu (unul dintre dar şi în publicaţii periodice din ţară, unele dintre
fondatorii vechii Academii Libere, împreună cu Al. acestea fiind revista Epigrama, Rapsodia,
O. Teodoreanu-Păstorel, Mihai Sadoveanu şi Intercultural, Spinul, Hohote, AG pe Rime, Ecouri
George Topârceanu), în Galeriile de Artă - Pod Literare, Fereastra, Singur, Cetatea Lui Bucur,
Pogor sau la Muzeul Sadoveanu. Şedinţele de lucru Confluenţe Literare... În străinătate am fost
ale Asociaţiei se desfăşoară, în continuare în sala publicaţi în Observator (Canada); Revista Mea,
de protocol a Cramelor Vinicom-Copou. Viaţa Noastră, Magazin Expres, Jurnalul
– În luna martie a anului 2013 Asociaţia săptămânii (Israel); Faleze de Piatră (Anglia);
semnează un protocol de colaborare cu Biblioteca Gândacul de Colorado, Mioriţa, Clipa, Acum TV
Judeţeană Gheorghe Asachi din Iaşi, iar şedinţele (SUA); Agero – Sttutgart, Aşii Români, ProLitera,
de lucru se desfăşoară în sala de lectură a Vocea Ta (Germania), NiramArt (Spania), Pulsul
instituţiei. Afroditei (Cipru), Expresia, Antipozi, Australiana,
Împreună cu membrii Bibliotecii Gheorghe Argument (Australia), şi altele din Austria, Olanda,
Asachi, Asociaţia organizează în anul 2014 Belgia şi Elveţia...
Festivalul Internaţional „Teodorenii”. Apoi, în anii DT: Au fost editate şi unele volume
următori, participă ca invitat la acest festival având literare, sub directa conducere a dumneavoastră,
rolul principal în prezentarea personalităţii lui domnule director Mihai Batog-Bujeniţă...
Alexandru Oswald Teodoreanu (Păstorel), dar şi a MBB: În anul 2010, Cenaclul editează
creaţiilor specifice acestui mare literat. volumul omagial "35 de ani sub semnul
În anul 2017 la iniţiativa directorului maestrului". Volumul cuprinde creaţii ale
Bibliotecii, domnul Dan Doboş, participă împreună membrilor încă de la înfiinţarea sa, precum şi
cu personalul acesteia la organizarea Concursului documente istorice referitoare la evoluţia acestuia.
Naţional de Epigramă Şcolară, primul de acest gen Iar în 2017 am editat volumul omagial al revistei
din ţară. Booklook (2017-2017), cu numele "Un deceniu de
booklook-uri", la zece ani de la înfiinţarea revistei. au devenit membri ai Uniunii Scriitorilor din
Este un volum de circa 300 pagini care, spre România. Aceştia au fost distinşi cu premii ale
bucuria noastră, are mare căutare în ţară şi Uniunii astfel: în anul 2007, Mihai Batog-Bujeniţă
străinătate. Doresc să mai spun şi că, din anul de la Filiala Iaşi a USR, iar Vasile Larco de la
2012, Revista Booklook şi-a schimbat modul de Filiala Bacău a USR. Ulterior, el a mai fost premiat
prezentare, ea fiind editată de Asociaţia Literară de această filială în 2012 şi 2015. În anul 2012,
devenind astfel o revistă internaţională de umor în Mihai Batog-Bujeniţă a mai primit un premiu din
limba română. În cadrul cenaclului nostru este partea USR-Filiala Iaşi pentru romanul "Bântuind
editată şi revista de autor "Codul lui prin paradis". În anul 2015, a mai fost premiat şi,
Eugen", redactorul şef fiind Eugen Deutsch. pe atunci, noul nostru coleg, domnul profesor
DT: ALPI a acordat de-a lungul timpului Vasile Diacon, pentru volumul memorialistic: "Un
şi multe distincţii unor personalităţi din lumea hidalgo întârziat: Profesorul Ştefan Cuciureanu".
culturii româneşti şi nu numai, care au contribuit Mai pot să menţionez că, în prezent, în Asociaţia
la promovarea şi bunul mers al Asociaţiei... noastră sunt cinci membri ai USR: Lică Pavel
MBB: Începând cu anul 2012 au fost (Bucureşti), Corina Matei-Gherman, Mihai Batog-
acordate Diplome de Excelenţă unui număr de Bujeniţă şi Vasile Diacon (Iaşi), Vasile Larco
personalităţi care au contribuit la cunoaşterea (Bacău), dintre care trei sunt premiaţi de USR, iar
activităţilor desfăşurate de Asociaţie. Astfel, au numărul membrilor legitimaţi în anul 2017 este de
fost acordate diplome următorilor: domnului treizeci şi cinci, plus şaisprezece membri onorifici.
Eugen Deutsch, redactorul-şef al revistei Unii dintre colegii mei, amintesc aici pe domnul
Booklook, domnului Dan Doboş, directorul Sorin Cotlaciuc, dar şi pe dumneavoastră, sunt şi
Bibliotecii Judeţene "Gheorghe Asachi" Iaşi, membrii ai Uniunii Ziariştilor Profesionişti din
doamnei Rodica Rodean, preşedintele Asociaţiei România şi ai Asociaţiei Presei Sportive din
"Universul Prieteniei" Iaşi, cu care au fost România.
organizate multe evenimente comune, domnului DT: Ce ne mai puteţi spune de revista
Georg Barth, publicist din Passau (Germania), "Booklook", la 10 ani de existenţă?
doamnei Ionela van Rees-Zota, managerul MBB: Booklook este singura revistă
Agenţiei de presă "Aşii Români" şi al publicaţiei umoristică din România care a fost editată număr
"Vocea Ta", cu distribuţie în Germania, Austria, de număr, timp de 10 ani, numai cu fonduri proprii,
Belgia, Elveţia şi Olanda, publicaţie unde de către membrii ALPI. Este vorba în acest caz
Asociaţia are pagină consacrată, domnului prof. dr. despre un record în istoria literară a ţării, un record
Dumitru V. Marin, managerul Grupului de Presa de Guinness Book aş putea spune, dar despre care
S.C. CVINTET TE-RA S.R.L. Vaslui, care nu cred că se va vorbi, din păcate, dar de care noi
editează revista Meridianul Cultural Românesc, dar suntem foarte mândri.
şi ziarul Meridianul - Vaslui, Iaşi, Bacău, publicaţii DT: Deci, ca lucrurile să fie clare şi să
susţinute şi prin activitatea Asociaţiei noastre, aibă şi o rimă de final, putem spune că revista
domnului Val Andreescu, fostul redactor-şef la "Booklook" este o publicaţie de "Guinness
cele două publicaţii amintite anterior, domnului Book"!
Dan Teodorescu, şeful departamentului de relaţii
internaţionale al Asociaţiei şi doamnei Martha
Eşanu, publicist, preşedinta Centrului de Zi Yahad
(Împreună), de pe lângă Comunitatea Evreilor din
Iaşi.
DT: Aveţi şi strânse legături cu Uniunea
Scriitorilor din România...
MBB: Din anul 2007, doi dintre membrii
Asociaţiei, Mihai Batog-Bujeniţă şi Vasile Larco,
Florin GOLBAN – București
DESĂVÂRȘIRE LĂUNTRICĂ/GROWING WITHIN –

HAIKU, TANKA ȘI ALTE POEME.
RAM KRISHNA SINGH,
TRADUCEREA – ALEXANDRA FLORA MUNTEANU,TANER MURAT, EDITURA
ANTICUS PRESS, CONSTANȚA, 2017
Ram Krishna Singh este un poet indian Alexandrei Flora Munteanu și a domnului Taner
“născut, crescut și educat în Varanasi” după cum Murat.
aflăm în scurta prezentare aflată la finalul
volumului de versuri Desăvârșire Lăuntrică
(Growing Within în limba engleză). Autorul ni se
prezintă ca profesor universitar pensionat, care
scrie poezie în limba indiană și este interesat de
limba engleză în scopuri specifice, în special în
domeniul științei și tehnologiei. Ram Krishna
Singh a predat limba engleză timp de patru decenii
studenților, masteranzilor și doctoranților în
științele pământului, minerale și inginerie.
Activitatea literară a poetului indian
(recenzent și critic).
Ram Krishna Singh este membru al mai
multor organizații și redacții, fiind beneficiarul
unor importante premii și onoruri. Menționez aici
titlul de Doctor Honoris Cauza al Academiei
Mondiale de Artă și Cultură, Taiwan, 1984 și
premiul pentru Literatură Coreea, Coreea, 2013.
Poeziile sale au fost traduse în mai multe
limbi( franceză, spaniolă, engleză, română,
italiană, etc. ) fiind prezentate în antologia poeziei
”Dansul Păunului. O antologie a poeziei englezești
din India”, cu 151 de poeți , editată de Vivekanad
Jha și publicată de Hidden Brook Press, Canada.
De asemenea , RK Singh a scris peste 160
de articole de cercetare , 170 de recenzii de carte și
Această antologie poetică este structurată în
42 de cărți, publicând în numeroase reviste,
șase capitole – Poeme ( ale căror titluri sunt
periodice online și și antologii.
adăugate ulterior scrierii ), Poeme descoperite în
La recomandarea poetului American Bill
jurnalul din Bhutan, Secvențe haiku, Secvențe
Waters, RK Singh m-a rugat să scriu o recenzie la
tanka, Tanka, Haiku și senryu.
prezentul volum ”Desăvârșire Lăuntrică”, apărut în
Încerc să scriu despre sentimentele și imaginile din
ediție bilingvă engleză și română la editura Anticus
spatele cuvintelor poetului Indian RK Singh
Press din Constanța în anul 2017, în traducerea
privind din prisma cititorului și nu a poetului din
mine. E prima recenzie și doresc a-mi fi iertate îmbăiere/când îți storci sariul/îmi storci inima/mi-e
micile stângăcii. dor să te strâng/între coaste, mi-e ciudă pe
Volumul este deschis de poezia dumnezeu , pag. 131-132 .
”Purificare” text în care poetul trăiește în Îmi continui călătoria și mă opresc la partea
comuniune cu natura, acceptânduși limitele - „nu a treia a volumului, Secvențe haiku, descoperind
sunt nici zeu, nici fiară / să pot trăi singur”. El nu haiku-uri cu teme diverse.
trăiește singur, se purifică acceptânduși condiția El meditează/vede întruchiparea lui
umană. Viața e o călătorie – ” călătorind/descopăr Buddha/plângînd pentru noi – haiku referinduse la
dușmanii/din interiorul/șoaptelor liniștii/din lipsa Buddha.
suflării/slavă Domnului/El este prezent/în spațiile Sau – tăcerea nopții -/cu somnul
goale/și mă pot întoarce/de la margine/către tulburat/scriind haiku. Ce-i tulbură liniștea
integralitate – poezia Călătorind, pagina 25. O haijinului dacă nu gândurile? El se descătușează
călătorie în și dincolo de eul poetului. scriind.
Iată omul! aș spune citind poezia ”Odihnă” Iată cum surprinde RK Singh în această
– Obosit de trecut/trăind prezentul meu/renunț să secvență singurătatea – plouă în noapte/răpăind pe
îmi mai fac griji:/în așteptare, în spirit/nu mă mai acoperiș/tăcerea bufniței. Poetul se regăsește în
îngrijorez/pentru necazuri/înainte de a le avea/nu această desăvârșire lăuntrică, aceasta fiind tema
sunt Iov sau Daniel/însă acum caut pacea lor/și mă acestui haiku – privind/întunericul dintre
odihnesc în lumina soarelui ( pagina 31). stele/iluminare continuând – în liniște/și armonie
Dumnezeu are grijă de toate, își spune omul, cu voința divină/desăvârșire lăuntrică .
odihnindu-se la lumina soarelui. RK Singh este un poet care surprinde –
Și continuă să-și asume condiția umană – descrește umbra/ferestrei din camera mea -/e
Nimeni nu știe/când se va întuneca/sau când va vremea să întrerup lucrul, apusul tocmai prin
ploua/în Ramdhura/femeile și vremea sunt la absența luminii, evocând un moment al zilei.
fel/aroganța în timpul petrecerii/și mahmureala de Apusul poate fi totuși redat și altfel, poetul
a doua zi/nu țin de poezie:/simt cum se ridică jucându-se acum cu o imagine vie – umbre
ceața/de pe dealurile de mai jos/și îi zâmbesc mișcâtoare/pe perdeaua ușii -/apus de soare.
nepoatei/spunând : ”Vine furtuna / hai să intrăm Știm că în haiku autorul nu este prezent,
înăuntru”, poezia Nimeni nu știe, pagina 35. fiind doar un fin observator. El ne arată, fără a ne
Poetul este și un fin observator al lumii, al spune direct, o imagine – un glob roșu/se înalță în
naturii, căreia îi aduce Omagiu – o furnică zori:/lan de porumb unduitor. Soarele este evocat
neagră/trage aripa ruptă/aunui fluture/prin în acest haiku – lumina soarelui/în spatele
poarta/corpului de gardă/pe creasta dealului/norul templului/marginea norilor.
risipit deasupra capului/îi aduce omagiu – pagina Da, Ram Krishna Singh este un poet al
41. luminii, al lumii, al singurătății dar și al iubirii –
În partea a doua a volumul descopăr/ după prăvălire/îngropate între cearșafuri/resturile
descoperim un jurnal despre natura, sex și pasiunii, pagina 175 sau – cearșaf mototolit/la fel
singurătate – Poeme scrise la Bhutan în 1974 și ca în urmă/cu luni, pagina 176.
1975. O serie deschisă de acest minunat haiku – Poetul trăiește în și prin iubire.
Cerul înghețat/viața din jur are frisoane:/toamnă
posomorâtă. Timpul a stat, s-a oprit în loc în
această toamnă posomorâtă și viața din jur are
frisoane. Să urmeze sfârșitul?
Poetul se descoperă pe sine – Nu crește
niciun copac/pe muntele acesta/mă odihnesc la
umbra/unui nor rătăcitor. Și o descoperă pe ea –
Când văd frumusețea ta umedă/corpul tău după
Lucian-Zeev HERȘCOVICI – Israel
MIHAIL EMINESCU ÎN LIMBILE EBRAICĂ ȘI IDIȘ

(II)
(Continuare din numărul precedent) adăugat un studiu introductiv asupra vieții și operei
lui Mihail Eminescu. Referitor la poezia
În privința versificației, Yehoshua Tan-Pai eminesciană, Ahuvah Bat-Hanah subliniază
respectă cu strictețe metrica, ritmul și rima influența folclorului românesc asupra autorului ei.
eminesciene, în măsura posibilului chiar și Poeziile selectate de Ahuvah Bat-Hanah sunt în
aliterația, ceea ce ne face să simțim un Eminescu special lirice și de influență folclorică și mistică,
original care parcă vorbește în limba ebraică precum și de dragoste: „Ce te legeni, Codrule!”;
biblică, prin citate biblice readuse în limba literară „Coborârea apelor”; „Luceafărul”; „Din
în curs de modernizare și stabilizare. Prin folosirea noaptea…”; „Despărțire”; „Melancolie”; „Și dacă
specială a diferitelor cuvinte ebraice în formă ramuri-”; „Cu penetul ca sideful”; „Scrisoarea I”;
literară, chiar și prin formarea unora din rădăcinile „La fereastra despre mare”; „Revedere”; „Sonet
ebraice, putem spune că Yehoshua Tan-Pai nu (Trecut-au anii)”; „Ce suflet trist”; „Cărțile”;
numai că a tradus poezii de Mihail Eminescu din „Criticilor mei”. Autoarea studiului introductiv
limba română în limba ebraică, dar a și contribuit afirmă că „Mihail Eminescu a înălțat geniul
la dezvoltarea și îmbogățirea limbii ebraice românesc pe o culme nouă… Eminescu a deschis
literare. Volumul este prefațat de un articol orizonturi noi (literaturii române), a introdus în ea
biografic și literaro-analitic de Mihail Sadoveanu, secretul poeziei și filosofiei germane și i-a deschis
tradus în ebraică de Yehoshua Tan-Pai. o poartă spre izvoarele culturii antice. Și cel mai
Cea de a doua culegere de poezii de Mihail important: el a introdus sânge proaspăt limbii
Eminescu traduse în limba ebraică aparține poetei palide, retorice și abstracte a poeziei și a înzestrat-
Ahuvah Bat-Hanah (=Ahuvah Rudnick), născută în o cu instrumente noi. Literatura română modernă
România în anul 1919 sub numele Ahuvah începe cu el”. Ahuvah Bat-Hanah se referă la
Lipkifker. Poeta a emigrat în Israel în anul 1958 și muzicalitatea poeziei lui Eminescu, ca și la
a încetat din viață în anul 1996. Ea a publicat în influența actului Creației lumii asupra gândirii lui
limba ebraică 13 volume de poezii originale și filosofice și poeziei lui mistico-filosofice: în acest
poezii pentru copii, traduceri din limba franceză sens, ea se referă la poemele „Scrisoarea I” și
(printre care poezii de Stéphane Mallarmé și proză „Luceafărul”. Referindu-se la „Luceafărul”, ea
de Guy de Maupassant) și din limba română. Poeta subliniază că acest poem este „podoaba creației lui
era bună cunoscătoare a limbilor română, ebraică și Eminescu” și menționează influența folclorului
franceză. Primul ei volum de poezii în limba asupra lui. Autoarea studiului introductiv traduce
ebraică apărut în Israel este din anul 1959. poemul sub titlul „Lucifer”: ea subliniază că este
Volumul de poezii de Mihail Eminescu tradus de poemul dragostei imposibile între o pământeană și
ea în limba ebraică a apărut în editura un nemuritor, care trezește teamă pământenei. Din
„Machbaroth LeSifruth” din Tel Aviv în anul cauza aceasta, traducătoarea alege numele Lucifer
1990. Volumul, intitulat „Mivchar shiyriym”, în locul Luceafărului. De fapt, Lucifer reprezintă
cuprinde 15 poeme și poezii în originalul românesc un demon și spaima. În privința numelui, ea
însoțite de traduceri în limba ebraică. Textele introduce totuși și denumirea „kochav rakh–‘or”
originale și traducerile ebraice apar pe două pentru „luceafăr blând”. Atunci când Hyperion
coloane, o pagină vizavi de alta. Traducătoarea a (numele este păstrat) se adresează lui Dumnezeu,
el i se adresează cu formula „Aviy” (=Părinte), ca „Kokhav ha’erev” și include traducerea acestui
și în original. Expresia cosmogonică biblică „thou” poem, făcută de Tomy Sigler, cu o prefață ebraică
(Geneza 1, 2) apare în traducere pentru a denumi explicativă de Andrei Fischof. Volumul, de fapt o
haosul din care s-a născut Luceafărul, recte – în broșură nepaginată, editată de publicista Denise
acest caz – Hyperion. Observăm muzicalitatea Idel și apărută la editura „Onyx” din Haifa în anul
versurilor, ritmul, rima și aliterația în traducerea 2008, folosește aceeași metodă de punere pe două
poetei Ahuvah Bat-Hanah. Aceste elemente coloane: o pagină textul original românesc, altă
poetice sunt respectate de ea cu strictețe. Limbajul pagină traducerea ebraică, strofele corespunzând.
ei este ceva mai modern decât cel al lui Yehoshua Traducătorul, poetul Tomy Sigler, a publicat
Tan-Pai, însă ambele traduceri, comparate una cu puțin. Născut în România în 1948, imigrat în
cealaltă, sunt reușite, plăcute. Ambii traducători se Israel în vârstă de 16 ani, a urmat studii de
străduiesc și reușesc să redea gândirea și lirica inginerie genetică agricolă și a lucrat în acest
eminesciană și termenii Bibliei Ebraice. Ahuva domeniu. El a tradus poemul ”Luceafărul” din
Bat-Hanah reușește totuși să traducă într-un limbaj dragoste pentru acest poem. Tomy Sigler a încetat
mai evoluat, introducând și elemente de limbă din viață relativ tânăr, în anul 2009. Pe piatra lui
ebraică literară modernă israeliană vorbită. funerară au fost scrise, în limba română, două
Interesant este faptul că ea nu evită să folosească versuri din acest poem:
termeni din Noul Testament: mistica este același „Cobori în jos luceafăr blând,/ Alunecând pe–o
element în toate culturile, iar preschimbarea ei, rază”.
evitarea unor termeni, poate denatura puțin modul Tomy Sigler reușește de asemenea să
de gândire al poetului filosof. Astfel, ea traduce păstreze metrica, ritmul, rima și aliterația
versul „Cum e Fecioara între sfinți” în mod literal, eminesciană. Ceea ce este special în traducerea lui
sub forma „KaBethulah beiyn HaQedoshiym”. este folosirea mai ales a limbii ebraice israeliene
Traducătoarea poetă este impresionată și de relația contemporane. Se observă și fidelitatea
lui Eminescu față de codru, în poezia traducătorului față de text. Limbajul lui este bogat.
„Ce te legeni Codrule!”, tradusă de ea sub titlul Deși folosește și expresii biblice, baza cuvintelor și
„Mah thanud koh ya’ariy”, subliniind genul a formelor gramaticale ale lui Tomy Sigler sunt din
popular al acesteia. limba vorbită. Luceafărul este numit cu traducerea
„Kokhav ha’erev”. Totuși este păstrat și numele
Hyperion. În privința expresiilor relative la aspecte
din mistica creștină, traducătorul nu urmărește să le
transforme în expresii mistice iudaice. Mai mult,
uneori le explică prin traducerea însăși, adăugând
un cuvânt explicativ pe care reușește să-l integreze
în text, făcând o mică operație modificativă. Un
exemplu sunt versurile „Cum e Fecioara între sfinți
/ Și luna între stele”, traduse sub forma:
„KemoMariyah HaBethulah/Beqerev qedoshiym”
(=Cum e Fecioara Maria/Printre sfinți): observăm
că traducătorul renunță la ultimul vers pentru a-l
explica pe penultimul și a păstra metrica poetică
eminesciană, deși este silit să piardă una din
comparațiile poetului. Tocmai folosirea expresiilor
Foto:primele pagini din volumul de traduceri din limbii vorbite oprește uneori redarea unor termeni
Eminescu, de Yehoshua Tan-Pai din româna literară bazată pe mistica Bibliei
Cel de al treilea volum de traduceri din Ebraice, a Noului Testament, a Cabalei, a gândirii
poezia eminesciană include numai poemul indiene și a folclorului românesc, asemenea
„Luceafărul”. Volumul este intitulat termeni fiind puțin utilizați în limba vorbită
contemporană. Dar meritul traducătorului este că apare și în anuarul „Bukarester Șriftn” din
pe această cale face poemul inteligibil cititorului București, anul 10 (1988), cu titlul
israelian iubitor de poezie, dar insuficient „Der Morgnștern”. Observăm preferința lui Meir
cunoscător al limbajului arhaic, biblic, talmudic și Charatz spre poezia mistică, filosofică, de
superliterar. inspirație folclorică și de dragoste, atât pentru
În privința traducerilor în limba idiș, am adulți, cât și pentru copii. Traducătorul poet era el
decis să mă refer la una relativ recentă, a poetului însuși un iubitor al poeziei eminesciene. Pe lângă
Meir Charatz. Născut în Basarabia în 1912, a aceasta, stilul său este al scriitorului evreu est-
stăpânit perfect limbile idiș, română și rusă. european, în care modernismul se reunește cu
Stabilit la Cernăuți, a avut de suferit persecuțiile tradiționalismul renumitului ștetl , în care relațiile
perioadei staliniste. În anii 60 ai secolului trecut, a de familie capătă o formă deosebită. Idișul lui Meir
colaborat cu poezii idiș la Charatz este proaspăt, conform expresiei ”ca la
„Revista Cultului Mozaic” din București. A mama acasă”, o „mamelușn” care include totuși și
colaborat și la publicații idiș din fosta Uniune expresii moderne, precum și neologisme. Poemul
Sovietică, printre care „Sovietish Heimland”, În „Luceafărul” începe, ca și în limba română, cu „A
anul 1972 a emigrat în Israel, stabilindu-se la fost odată” („gyewen a mol”). Penteru a evita
Ierusalim, unde a editat un almanah literar termenul creștin din versul „Cum
împreună cu scriitorul Iosef Kerler. Meir Charatz a e Fecioara între sfinți”, Meir Charatz traduce:
încetat din viață în anul 1993, a Ierusalim. În Israel „Fun keyser–yhăs, onghezen” (=De blazon
a publicat 14 volume de poezii și proză idiș. împărătesc, se știe). În strofa precedentă, el traduce
Volumele sale includ în special poezii și poeme versul „Dinrude mari împărătești” sub forma
originale. Totuși, în unele dintre ele autorul „Fun oysderweylte oysderweylt”, pentu a evita
introduce și traduceri de poezii și poeme în limba repetiția. Meir Charatz nu folosește numele
idiș din limbile română, ucraineană, rusă, germană. Hyperion: în locul lui apare numele „Luceafer”.
Printre poeții din care a tradus în idiș este și Mihail Dumnezeu, în loc de „Părinte”, este numit
Eminescu. Unele traduceri făcute de Meir Charatz „Mayn Got”, în expresia idiș germanizată:
apar în diferite periodice. În volumul traducătorul evită expresia de origine ebraică, pe
„Nochn sach–hakl – eins” (=După totul – unul), care unii cititori ar fi putut-o considera ca
apărut la Ierusalim la editura „Eighens” în 1987 profanatoare a Numelui Sfânt. Expresia biblică
apar și câteva traduceri. Dintre poeziile și poemele „thou” nu este folosită, fiind utilizat termenul de
lui Mihail Eminescu (pe care traducătorul îl origine germană „khaos”, potrivit termenului
numește ”poetul național român”), sunt incluse în românesc „haos”. Dumnezeu i se adresează
volum: „Luceafărul” („Der Luceafer”); Luceafărului cu formul „mayn kind” (=copilul
„Somnoroase păsărele” (=„Șleferike feigl”), meu”). Reunirea cuvintelor de origine ebraică
„La steaua” (=„Țum ștern”), „De ce nu–mi vii” biblică și arameică, precum și cele de origine
(=„Wos komstu nit”). În privința poemului germană și de alte origini oferă însă muzicalitatea
„Luceafărul”, traducătorul poet menționează versurilor, apropierea atât de limba română cât și
traducerea titlului într-o notă: „Morgnștern” de limba biblică.
(=Steaua dimineții). Traducerea acestui poem Un dialog eminescian postum.
Gabriela Ana BALAN – Bârlad
,,TORENTUL", FELIA DE VIAȚĂ DULCE-AMARĂ,

UN ROMAN ROMÂNESC ACTUAL, DE EXCEPȚIE
,,Torentul” de Marinel Gîlcă, Ed. Art Creativ, 2018
Îmi voi face din start o datorie de onoare Nu am făcut trimitere spre romane polițiste
mulțumind timpului că mi-a dat dreptate. În urmă de duzină, deși este cunoscută formația
cu mai bine de doi ani, după apariția cronicii mele profesională a scriitorului. Marinel Gîlcă are
,,Epic și poetic în nuvela polițistă" în revista avantajul cunoașterii în profunzime a metodelor
,,Literatura de azi", afirmam că Marinel Gîlcă este juridice și de aceea cartea sa se bazează pe analiza
scriitorul care are calitatea de a ne surprinde pertinentă a unui dosar de investigație polițistă.
curând cu un roman puternic! Romanul ,,Torentul" are greutate la propriu și la
Iată că a văzut lumina tiparului romanul figurat, se citește cu sufletul la gură datorită
,,Torentul" la prestigioasa Editură Art Creativ, o subiectului și mai ales grație ușurinței cu care
carte de excepție, sub coordonarea poetei Daniela scriitorul scrie în numele artei, fâră bariere. Astfel,
Toma. dacă vom căuta repere, nu vom pleca de la Agatha
Prima impresie după citirea cărții este una Cristie sau Sherlock Holmes ci, miraculos,
favorabilă redescoperirii plăcerii lecturii. Dacă aș rădăcinile sunt la Rebreanu, prin tehnica planurilor
încerca să definesc starea, m-aș întoarce în timp, aș paralele (politicul, socialul, culturalul), la Slavici
evoca primele romane citite după programa prin caracterizarea puternică a personajelor,
obligatorie din liceu și aș retrăi senzația din timpul antroponimia ne trimite chiar la Caragiale
frunzăririi unor titluri ca ,,Zahei Orbul" (V. (personajul negativ se numește, comic,
Voiculescu), "Clopotnița" (l. Druță), ,,Invitație la Ciobănescu). Cu astfel de rădăcini sănătoase,
vals" (M. Drumeș), cărți care au în comun o emoție autorul scrie cu un respect deosebit pentru tradiție
nouă. și valori culturale.
Coroana stufoasă se deschide aidoma unui creat de părintele său Gabriel Garcia Marquez. Cu
labirint magic în care pășim, conduși de firul o frazare melodioasă ca struna de vioară sau
Ariadnei, de la întuneric spre lumină. Povestirea se tăioasă și puternică, așa cum ciocanul cade pe
deschide evantai și pe măsura înaintării în text nicovală, Marinel Gîlcă povestește viața la un nivel
descoperim sensuri existențiale și valori morale cu cel pe care s-au întronat Mario Vargas Llosa
profunde. Tânăra Ariadna este victima unui viol. (aparent imposibila iubire dintre elevă, victima
Paleta semantică depășește aria investigației și unui viol și tânărul jurnalist, în jurul căreia se țes
dezvăluie sensuri profunde. Torentul se naște în drame politice, o amintește pe cea din ,,Mătușa
jurul unei picături care cește tumultuos. Ariadna Julia și Condeierul" iar secvențele erotice sunt
este nu doar victimă sau învingătoare, ci în sens închise în sticluțe de esențe tari, pe spații scurte, ca
mitologic, simbolul trecerii de la negrul morbid la în ,,Războiul sfârșitului lumii) sau Ernesto Sabato
verdele proaspăt. Povestea ei trece prin tot spectrul (îi mărturisisem autorului câ în timpul lecturii,
curcubeului și în jurul ei se țes și se consumă scene m-am simțit purtată prin ,,Ritualul primăverii").
de esență tare. Periplul prin locuri luminoase și întunecate,
O carte polițistă? Nu. Dar interesant de cu secvențe politice și sociale derulate
urmărit atitudinea autorului față de slujbașul în cinematografic pe fundal, în final se închide sub
uniformă albastră din care face, cu profesionalism, umbrela iubirii, sub puterea miraculoasă,
când un personaj ridicol, când unul model. Un vindecătoare a dragostei, cu tăria întâlnită la Isabel
roman politic? Nu. Dar interesant de urmărit Allende (mulțumim Humanitas, pentru că ne-a
dezvăluirile din scena, mai potrivit spus jungla adus noul roman al scriitoarei, ,,Dincolo de iarnă").
politică și înfierarea morbului politicii degradante. Mi-am dorit de mult să citesc un roman
Un roman de iubire? Nu. Dar o frumoasă poveste românesc actual, modern, demn să stea la masa
de iubire, cu scene senzuale și cu emoții puternice literaturii adevărate. ,,Torentul" mi-a răsplătit
dă sens romanului. De fapt, toate trei se regăsesc așteptările. Sper din suflet că își va găsi locul în
prin labirintul magic al unui roman realist, modern, biblioteci și librării și va trimite la colț titluri
complex. Toponimia este la fel de bine marcată în precum "Suge-o, Ramona!", ,,Suge-o, Andrei" sau
raport cu simbolurile din roman și axa Iași - ,,Eretice și erotice" care fac furori în mediul online.
Chișinău -Italia pe care autorul își conduce cu mare Autorul nu se dezminte, așa cum am
pricepere cititorul, prilejuiește o bună cunoaștere a anticipat în cronicile anterioare rămâne ,,epic și
stărilor personajelor în raport cu locul întâmplării. poetic", reușind cu o scriitură puternică și cu marea
Subiectul stufos ne duce prin săli de expoziții, de bucurie de a povesti viața adevărată să creeze
dans, de sport, prin păduri și crânguri, prin sedii și emoții puternice (chiar am värsat o lacrimă la
birouri dar și la mese rotunde sau mese moartea bunicii). O notă de superlativ acordăm
tradiționale. Această diversitate bine mânuită ne ironiei subtile și umorului fin. Vulgarul e înlocuit
prezintă un scriitor care nu cade pradă tendințelor cu senzualul, replicile sunt consecvent adaptate
romanești actuale care duc, deseori, în fundături ci nivelului de educație și decorurile sunt vii,
își urmează instinctul. Marinel Gîlcă nu cade pradă naturale. Nu veți întâlni vânătoarea de vrăjitoare,
postmodernismului steril, inexpresiv. Nu face nici senzați tari voit epatante, nici limbaj licențios.
cascadorii printre cuvinte și idei. Nu ne servește Veți găsi o felie de viață dulce-amară povestită la
sistemul osos al unei povestiri scuturate de sens ci cota sublimului artstic.
o felie bogată de viață, spusă cu bucuria Romanul își merită o bulină galbenă: dă
povestitorului înzestrat cu har. dependență de lectură!
După debutul editorial cu volumul ,,Puterea Un roman de excepție, anunțat deja ca
justiției", cu romanul , Torentul" scriitorul Marinel eveniment editorial, o bijuterie marca Art Creativ,
Gîlcă face un salt uriaș pe scena marii literaturi și "Torentul" este o carte de zile mari.
intră pe culoarul realismului magic, așa cum a fost
COMENTARII POLITICE
Alexandru IONESCU – București
În memoria doamnei Doina Cornea, o personalitate de excepție – templu

clujean de curaj și adevăr.
O NOUĂ SPERANȚĂ PENTRU RENAȘTEREA

ACADEMIEI ROMÂNE?
– Scrisoare-mesaj adresată noului Președinte ales –
Prilejurile și perioadele de timp în care apar evenimente
remarcabile sunt, adesea, greu de anticipat și, uneori, pot rămâne
criptice sau nedeslușite multora, pentru perioade îndelungate de
vreme. Renașterea Academiei Române, după epurările și
desuetudinea suferite, în anii de teroare totalitară, este un lucru care
ține trează speranța că, foarte curând, elitele țării vor aduce
prosperitatea visată pentru România. Orice persoană înzestrată,
ajunsă în fruntea unei instituții de o asemenea importanță, orice
curent majoritar de bună valoare sau o conjuctură providențială,
reprezintă, în parte sau laolaltă, o șansă pentru împlinirea unei
speranțe așteptată, dorită și construită cu ardoare:
Reconstruirea, renașterea și înflorirea Academiei trebuie să
vină după vremurile triste pe care le-a trăit ! Să așteptăm aceste
timpuri, lucrând pentru țara noastră, pentru dreptate și adevăr !
Într-un asemenea climat de gânduri am scris, cu scepticism
dar și cu speranță noului Președinte al Academiei, o scrisoare-mesaj:
Domnule Președinte al Academiei
Nu vă scriu pentru a vă felicita -cum se Să nu uităm că, în acele vremuri, elitele

cuvine, totuși- cu ocazia alegererii dumneavoastră poporului român mureau sub torturi în închisori, în
în fruntea Academiei ci dintr-o cauză mult mai timp ce mediocritățile se îmbulzeau să ia avizul
profundă. partidului de a intra în privilegiile unei academii,
De la răsturnarea regimului totalitar din ce nu merita o astfel de soartă.
1989, de aproape 29 de ani – din ceea ce cred eu că Am crezut, dintotdeauna, în puterea
este o mistuitoare dragoste de țară – doresc covârșitoare a înțelepciunii care – strânsă sub
dizolvarea Academiei Române, epurată samavolnic cupola Academiei – va asigura prosperitate
de valorile și caracterele sale autentice, în 1948, poporului român… dacă membrii ei sunt aleși pe
umplută apoi cu „constructori ai socialismului” de baza meritului și caracterului, de către
către regimul criminal și ilegal comunist și academicieni autentici ai unui forum valid. Și din
menținută, pentru continuitate (?), până în zilele nou, dacă (o mulțime de dacă!)… De atunci mă
noastre. adresez mereu președinților acestei instituții,
cerându-le să dizolve impostura și să alcătuiască o
nouă și reală Academie Română. N-am să reiau problema unei noi Academii; dl președinte I.
mereu, de la început, povestea nimicniciei care Haiduc a avut o atitudine politicoasă în această
înconjură această instituție dar o pot ilustra cu chestiune, ca și președintele interimar Cr. Hera.
ușurință din realități evidente. Sigur, au fost și academicieni care n-au răspuns –
Revista Cațavencii scrie, în ultimul aprilie, fie și printr-o politețe rece – nici la scrisorile mele,
un articol intitulat Academia de oameni de nimic nici chiar atunci când le-am trimis câte o carte…
– iar celelalte academii, care s-au înființat cu Aici, firește, este vorba de educația primită (?) cu
salarii de la buget, urmând pilda academiei mari multă vreme în urmă… Îmi amintesc că profesorii
(ca nu cumva mulți activiști de altădată – pe care, Emil Pop și Eugen Pora, și mai ales Șt. Peterfi nu
eventual, i-ați uitat de la pensii speciale – să lăsau nici un rând fără răspuns… uneori trimiteau
rămânâ fără parale), juisează că sunt și ele – cu scrisori lungi, adevărate… Aveau un caracter
oameni de nimic – academicieni cu drepturi egale. care-i separa de ceilalți! I-am cunoscut și au fost
Ziaristul Grigore Cartianu spune despre colaboratorii mei, remarcabilii profesori N. Cajal,
academicianul Răzvan Theodorescu (cu care vă Șt. Milcu, Remus Răduleț, Miron Niculescu, M.
sărutați de fericire) că este o lichea (mi-aduc și eu Băcescu, N.N. Constantinescu, Radu Voinea, N.
aminte… la Hunedoara, la un simpozion de Sălăgeanu… unii chiar prieteni, ca R. Vulcănescu,
Protecția mediului, voia morțiș să țină o conferință Victor Săhleanu, Marian Gomoiu sau Constantin
despre… Epoca de aur – Ceaușescu(!)... și poate Motaș (pe care Academia l-a lăsat dus în
Tribunalul Militar își va aduce și el, în memorie, închsoare!). Am amintit aici academicieni și
pe directorul Televiziunii din timpul Revoluției…. profesori iluștrii, pentru că, mai tânăr fiind, să
Pot să vă mai anunț că cel puțin unul din membrii puteți înțelege motivele pentru care pot afirma că
dumneavoastră este tâmpit – așa cum a afirmat dl. am cunoscut valoarea la vârf. Veți înțelege și de ce
academician Apolzan. Oare să vă spun că aveți nu mă tem de o discuție publică cu un academician
colegi cu probleme în justiție sau să vă întreb câți (de altfel, i-am invitat la o discuție televizată pe
vechi demnitari și membrii ai Comitetului Central ultimii președinți… uitând că nu sunt sinucigași!
sunt academicieni? Unul dintre ei asculta, cu zel, Oricum, invitația este și pentru dumneavoastră!)
vocea securității și voia să mă dea afară din Gândind la cererea mea de a distruge
institutul socialist de cercetări (pe care, desigur, îl academia socialistă și a reconstrui adevărata
conducea), pentru că ziarele franceze Le Monde și Academie Română, sunt convins că veți parcurge
Le Figaro scriseseră despre mine, fără ca eu să cu atenție evoluția academiilor în lume (inclusiv
anunț grupul de colaboratori care urmărea influența lui Aristotel), că veți analiza
activitatea externă a emigraților români… Nu, nu învățămintele lui Seneca despre respectul cuvenit
fac aluzie la învinuirile care vi se aduc… Cariera tuturor, dar mai ales adevărului… Aici mă tem că
dumneavoastră politică, faptul că ați avut sprijin să importanța pe care o acord istoriei este, poate,
ajungeți rector, academician, președinte, să fiți exagerată, amintindu-mi de un ilustru academician
drept cu Teza d-lui Ponta, toate demonstrează că român care ar fi spus, chiar în aula Academiei, că
generalul Stamatoiu nu era un profet… Puteți această disciplină este jumătate mută și jumătate
spune că – începând cu 1990 – Academia a urmat minte. Iar francezii, când vorbesc despre o poveste,
o altă cale și a primit în rândurile sale savanți, foști spun Cʾest une histoire…
deținuți politici… I-am văzut, în acele timpuri, pe Dar trebuie încercată orice cale care poate
dr. Boșcaiu și pe dr. Bănărescu! Securitatea îi duce la cunoaștere !
distrusese fizic și moral…; erau buni doar drept Domnule academician, presupunând că veți
alibi… Dovada este că eu, pe dumneavoastră vă lucra, cândva, pentru reînființarea – reorganizarea
rog să refaceți Academia Română! Apelul meu nu Academiei, pentru selecția membrilor după talent,
ajunge la valorile pline de suferință și neputință, operă și caracter (o triadă indivizibilă!), vă doresc
care s-au pierdut pentru țară și pentru umanitate! succes în rezolvarea problemelor curente cu care
Cândva, dl președinte al Academiei, Virgil vă veți confrunta… Îmi imaginez că este nevoie să
Constantinescu, a vorbit îndelung cu mine despre rugați Comisia de Climatologie a Academiei să se
pronunțe asupra verității încălzirii globale, să grav!) și Academia lui Hagi, care – spre deosebire
ajutați administrația țării să păstreze integritatea – are ceva performanțe și este făcută pe banii lui!
teritoriului, a limbii și a poporului român, să Poveștile sunt lungi și, uneori, fără de
dezvoltați știința și cultura României și să sfârșit… Îndemnul meu și poate a foarte mulți
îmbogățiți patrimoniul european cu valori compatrioți este:
adevărate, având curajul de a respinge orice formă Aveți curajul de a vă face datoria! Dați țării
de imoralitate, corupție (care macină până și Academia ilustră pe care a gândit-o Ion Heliade
academia suedeză!), fățărnicie sau înșelătorie. Mă Rădulescu… Delenda est Carthago!
tem că nu veți putea rezolva toate acestea dacă Cu cele mai bune urări de sănătate,
nu vă veți baza pe o nouă Academie, pe
academicieni autentici (talent,operă,caracter!)… Prof.dr.Alexandru Ionescu,
Și revin, de aceea, la laitmotivul Delenda est Laureat al Premiului Academiei Române
Carthago (care, în cazul de față, este una din (membru al mai multor academii, de unde nu se
multele și insignifiantele instituții bugetivore, iau indemnizații ci se plătesc cotizații)
dintre care mai pot aminti Academia Oamenilor de
Știință, cea a savantului utecist Ion Cristoiu și a
unui scriitor despre care se spunea că a scris mai
multe cărți decât a citit. Aici era să adaug (greșind
COMENTARII POLITICE
Ștefan RACOVITZĂ – Geneva
TIO, UN PORTRET ROBOT

Sub efectul ultima carte a lui Franz Fanon1. Sartre propovăduia
noilor mele indignări, violenţa şi încuraja uciderea omului alb: « Car, en
ca nou locuitor în le premier temps de la révolte, il faut tuer : abattre
Occident, scrisesem un Européen c'est faire d'une pierre deux coups,
în anii 90, un articol supprimer en même temps un oppresseur et un
intitulat ”TIF, un opprimé : restent un homme mort et un homme
portret robot”, inspi- libre; le survivant, pour la première fois, sent un sol
rat mai ales de tinerii national sous la plante de ses pieds. (…) Les
intelectuali din discordes tribales s'atténuent, tendent à disparaître:
Franța, dar și mai d'abord parce qu'elles mettent en danger la
vârstnici, Francezi, Révolution, et plus profondément parce qu'elles
Elvețieni, Belgieni, n'avaient d'autre office que de dériver la violence
Luxemburghezi și vers de faux ennemis ». (”Pentru că în prima parte
alții. Articolul despre o realitate pe care o a revoltei omorul este necesar: uciderea unui
cunoşteam deja destul de bine, dar mai întotdeauna european este o dublă lovitură. După suprimarea în
se potrivea oricărui congener vesteuropean și nu acelaşi timp a unui oprimat şi a unui opresor, rămân
numai francofon. Creierul unui TIF era și este un om mort şi un om liber; pentru prima oară
rezultatul firesc al ingineriilor politico-educative supravieţuitorul simte sub tălpi un pământ
occidentale, ale politicii și ale presei. Nu de mult, naţional”. Discordiile tribale se atenuează, tinzând
dorind să-l recitesc și să-l aduc la actualitatea zilei, să dispară: întâi pentru că ele pun în pericol
obosindu-mi memoria, l-am reconstituit, Revoluţia, şi mai în profunzime deoarece n-aveau
schimbându-i și titlul. În loc de TIF, mi s-a părut altă funcţie decât aceea de a devia violenţa
mai exact titlul TIO, tânărul intelectual occidental. împotriva falșilor dușmani).
TIF, ca și TIO, erau pentru pace şi Această prefaţă își are locul într-un “Muzeu
dezarmare, dar de fapt pentru dezarmarea al textelor de ceară”, care deocamdată are doar o
belicosului Occident, imperialist și mare amator de existenţă virtuală. Astfel de îndemnuri au făcut
războaie. Manifestau violent în Europa împotriva posibile cele mai abominabile crime comise de
rachetelor americane Pershing, fără să vadă pe cele totalitarismele gemene ale secolului al XX-lea,
sovietice, aflate la doar o aruncătură de băţ, aţintite comunismul, nazimul și fascismul. Sartre a fost un
către capitalele europene. Este, din principiu, profesionist al erorii. El nu încuraja doar uciderea
împotriva legilor, aceastea fiind uneltele opresiunii omului alb, ci era în acelaşi timp primul tovarăş de
statului burghez. Simpatizează cu terorismul de drum al „patriei libertăţii” care omorâse o sută de
stânga, expresie ”legitimă” a revoltei împotriva milioane de nevinovaţi prin foame, glonţ sau la
capitalismului deja condamnat, inclusiv de munca silnică din insulele Gulagului, la îndemnurile
ideologie și de istorie. TIO este convins că lumea a și ordinele, tot atât de entuziaste ca ale sale, ale lui
treia este înfometată de Occidentul capitalist și Marx, Lenin, Stalin, Hitler, Pol Pot, Gheorghiu-Dej,
colonialist, agresiv, cinic şi hrăpăreţ, refuzând să ca să nu-i amintesc decât pe ei. Tot atât de
vadă și rolul nefast al coruptelor elite locale,
formate majoritar în marile universităţi occidentale.
Nu poate fi uitată prefaţa criminală a filozofului şi 1 În Les Damnés de la Terre, La Découverte, 1961
pseudoumanistului Jean-Paul Sartre, scrisă pentru (Afurisiții Pământului, Descoperirea 1961). Fanon a fost părintele
tiermondismului militant.
„infailibil” a fost Sartre şi în dispariţia “discordiilor buzunarele exploatând munca săracilor din lumea a
tribale”. treia. Astfel, TIO suferă de Sindromul Robin Hood,
Însă pentru TIO răul cel mai mare era (şi aşa i-am zis, un fel de simpatie viscerală, militantă
rămâne în mare parte) imperialista Americă şi şi nediferenţiată pentru "săraci", greve şi
NATO, braţul ei armat, înfăşurate în cele mai negre manifestaţii, pentru imigranţii fără acte (les sans
falduri ale întunericului moral absolut, iar orice altă papiers), ilegali deci, dar cui îi mai pasă de lege?
formă de societate, a se citi comunismul, extensie TIO urăște pe "bogaţi" (les nantis), America, toate
indiferențiată a socialismului, era net preferabilă multinaţionalele, capitalul, băncile, Organizaţia
capitalismului, antinomic deci nedemocratic și Mondială a Comerţului etc. Simplificând puţin,
detestabil. Deşi Statele Unite nu ocupaseră militar ajungem (întâmplător?) la vechea opoziţie dintre
nici o ţară, deşi Uniunea Sovietică asistată de capitalism şi comunism, la inoxidabila luptă de
consilieri şi trupe din ţările "surori", era în Asia, clasă. Căci ce altceva decât luptă de clasă este
Africa şi America latină, apoi în Afganistan și în interminabila şi aproape generalizata grevă pe care
țări vecine, duşmanul rămânea tot America. Astfel, o trăiește Franța de mulţi ani deja? De altfel cei mai
intelectualul occidental, nu numai tânăr, era în mod mulţi şi-o merită din plin, rareori răzbat în presă
obiectiv aliatul oricărui duşman al ţării sale, al poziţii clare împotrivă.
libertăţii şi democraţiei, al taberei sale deci. După TIO este teoretic împotriva elitelor şi a
cum se știe, lucrurile nu prea s-au schimbat nici azi. elitismului, dar îşi scoate copiii din învăţământul
TIO era nu numai laic, ci şi ateu și public (de o calitate din ce în ce mai îndoielnică,
anticlerical, mare duşman al valorilor morale, tocmai din cauza ideologiilor și ideologilor de
creştine sau altele pe care însă le invoca de îndată stânga) pentru a-i înscrie în şcolile învăţământului
ce-i puteau servi convingerile (nu era Papa de la privat, infinit mai serioase, prin care a trecut şi el de
Roma, un reacţionar inveterat, primul artizan al multe ori, iar la cel mai mic junghi, fuge la doctorul
mizeriei lumii a treia, în calitatea sa de principal cu reputaţia cea mai bună, nu la primul găsit în
opozant, printre altele, al utilizării prezervativelor?). cartea de telefon sau la cabinetul medical din
Anticlerical şi ateu agresiv, ignorând totul despre apropiere. Este împotriva elitismului, dar nu
religie şi credinţă, şi mai ales despre valorile împotriva efectelor sale, mai ales când este vorba de
morale ale creştinătății, de fapt valorile morale pur şcoală, sănătate, bani şi tot ce mai contează.
şi simplu, TIO combate credinţa, biserica, clerul şi TIO urăşte banul, (le fric), stâlp al
Vaticanul cu armele luptei politice, de fapt ale capitalismului, prim element al alienării.
luptei de clasă și ale tiermondismului. Abominaţie absolută, obiect al unei supreme
TIO votează la stânga, de multe ori pentru detestări, banul este o țintă centrală a artileriei
cea mai radicală stângă, social-democraţia fiind ideologice a stângii. Este fireşte vorba de banul care
adeseori considerată nu destul de radicală, adică se află în alte buzunare. Astfel pentru o mărire a
dispusă la compromisuri cu capitalismul. Nici salariului de 20-30 de euro, se face grevă, una care
monarhiile nu erau pe placul lui și nu sunt nici azi. de regulă paralizează sectoare întregi ale activităţii
În varianta sa franceză TIO este republican şi generale şi penalizează multe categorii de cetăţeni.
egalitarist iar fraternitatea o practică pe banii Frecvent supuse unor astfel de greve, sunt
publici. Cât despre libertate, moştenire a Luminilor, transporturile, poşta, învăţământul, sănătatea şi alte
ea este cenuşăreasa treimii revuluţionare, net servicii publice, deci ale statului, care de cele mai
preferată fiind egalitatea prin moartea caprei multe ori îi plătește pe greviști. Pentru un da ori
vecinului. pentru un nu, pentru o cauză extra sindicală de
TIO este duşmanul de moarte al firmei multe ori (apărarea unui coleg prins cu mâţa-n sac
elveţiene (dar şi multinaţională) Nestlé, acuzată de de exemplu, pentru huliganism ori absenteism sau
moartea a milioane de copii din ţările subdezvoltate, indisciplină), asistăm la nesfârşite greve care
intoxicaţi de laptele praf (amestecat cu apa infectată dezorganizează viaţa celor mai mulţi. Greva este
din balta sau gârla de lângă sat). De altfel, nici o doza minimă de luptă de clasă acceptabilă într-un
multinaţională nu este mai brează, toate îşi umple stat democratic. În Franţa mai ales, această doză a
devenit obeză, cu repercusiuni dramatice asupra rezultatele aşteptate, ba chiar peste ele. Un interviu
nivelului general de dezvoltare socială şi politică. ditirambic, cu întrebări demne de pedagogul de
Concluzia mea era că în Franţa, dar şi în şcoală nouă, a fost dublat de un articol de-a dreptul
restul Occidentului, sintagma "intelectual de stânga" greţos. Am aflat mai târziu, erau poate doar zvonuri,
era (şi a rămas) un pleonasm patent şi că că Robert Hersant patronul din acea vreme a
împricinatul are o incomensurabilă propensiune de a ziarului amintit, avea interese în România, printre
se înşela, başca entuziasmul cu care o face. care şi vânătoarea, în buna ei tradiţie moldo-valahă-
Îmbrăţişa cele mai avariate cauze cum au fost de-a transilvană.
lungul anilor comunismul sovietic și al lagărului Acest articol mi-a fost refuzat, ca şi multe
socialist, revoluţia culturală a lui Mao 2, altele trimise publicaţiilor romande, sau pariziene în
autogestiunea muncitorească a comuniştilor decursul timpului. Trebuie să recunosc că
iugoslavi, Teologia eliberării, apoi cea a călăilor problemele comunismului şi ale României au fost
cambodgieni, ori cea a fostului satrap tropical de la infinit mai corect tratate de unele ziare de stânga, Le
Havana 3, printre multe altele. În fine, TIO este sub Monde, dar mai ales de Libération, ziar mai
imperiul blazării și scepticismului. Între timp, a apropiat de extrema stângă. De atunci m-am lecuit,
devenit adult, dar tot atât de blazat și de sceptic, nu am mai trimis gazetelor indignările mele.
însușiri crepusculare și centrifuge, nefavorabile unei Lucrurile nu stau nici azi mai bine, iar criza
atitudini identitare bine conturate, dar mai ales financiară pe care o traversăm nu drege nimic.
constructive. Vorbesc de evoluţia, de fapt de involuţia
Mi s-a întâmplat nu o dată, entuziast și naiv, mentalităţilor. Se aud din ce în ce mai multe voci, o
să trimit scrisori indignate, unor ziare care, după vreme amuţite, sau doar prudente după falimentul
mine, o făcuseră de oaie. Pe atunci încă nu aflasem comunismului instituţional şi dezvăluirile, firește
de ce nu erau în stare bună mulți dintre ziariștii controversate, privind numărul victimelor acestuia,
occidentali, chiar și destui dintre cei ziși de dreapta. reluând cu o vigoare regăsită vechea riturnelă a
Îmi aduc aminte de prima dintre ele, era pe la salvării prin divorţul de capitalism. Uitate fiind
începutul anilor '80, expediată reputatului cotidian caracterul ciclic al acestuia, dezastrul economiilor
francez de dreapta Le Figaro, care publicase un planificate, neputinţa acestora de a subveni nevoilor
sordid articol despre "binefacerile" lui Ceauşescu. oamenilor, dar mai ales talentul pe care singur
Era semnat de dnii Jean Miot şi Michel Hamelet, în capitalismul îl are de a produce o bogăţie în cele din
urma unei vizite la Bucureşti, pentru un interviu cu urmă echitabil împărțită, atât cât se poate într-o
"toarăşu". Au fost primiţi regeşte într-o Republică lume imperfectă, imperfecție asumată fără
Socialistă cu fundul gol, din care n-au văzut decât complexe. Nu ţările comuniste ieri, sau altele azi,
ce li s-a arătat. Metoda Potemkin a dat din nou erau sau sunt în stare să împiedice, chiar pe timp de
criză, moartea prin foame în lumea a treia sau să
2 Pentru Philippe Sollers, cunoscut scriitor francez, trimeată ajutoare semnificative în zonele sinistrate,
angajamentul său pentru cauza lui Mao şi a Maoismului, n-a fost ci numai ţările cu o economie de piaţă matură. Se
decât un "amuzament" de tinereţe, asta în vreme ce Revoluţia
Culturală avea "randamentul" pe care-l ştim şi care în epocă nu mai uită că doar țările economic viabile pot avea politici
era un secret, decât pentru cei care nu voiau să ştie. Bob Dylan a scris viabile.
chiar un cântec inspirat de isprăvile dictatorului african Thomas Mulţi aşteaptă din nou "Le Grand Soir”
Sankara, pentru simplul merit de fi încercat să instaureze în Burkina
Fasso un regim cu rețetele comunismului. (Seara cea mare), altfel spus o revoluţie de stânga 4.
3 La începutul anului 2009, Franţa a trimis în Cuba un
Iată spre exemplu panseurile dlui Bernard Bertossa,
ambasador însărcinat cu dregerea busuiocului între cele două ţări, pe fost Procuror General (socialist) al Cantonului
inenarabilul Jack Lang, cel care a salutat cu mult lirism sosirea lui
Mitterrand la preşedenţia Franţei, ca pe o "trecere da la întuneric la Geneva între anii 1990 şi 2002. Într-un interviu
lumină", una care în scurtă vreme a adus Franţa pe pragul
falimentului economic. Să fi uitat Nicolas Sarkozy cine au fost (şi
4 Comunistă bine înțeles. Termenul Le Grand Soir este
sunt încă) fraţii Castro, de ce americanii au instituit un embargo
economic insulei (nu un blocus cum afirmă duşmanii Americii, ce fel sinonim cu ruptură. Pentru mişcarea muncitorească de la sfârşitul
de regim este impus locuitorilor ei? Printre altele. De altfel Statele secolului al XIX-lea el semnifica căderea capitalismului şi instaurarea
Unite asigură cea mai mare parte a produselor alimentare importate socialismului sau a comunismului, potrivit terminologiei unora sau a
de Cuba. altora, socialişti, anarhişti ori comunişti.
acordat nu chiar de mult unei reviste geneveze, sistemul era bun, dar a fost greşit aplicat. Recent,
vorbind despre participarea statului la capitalul unor comunistul elvețian, dl Jean Ziegler, a afirmat că
bănci private în condiţiile actualei crize financiare şi regimul comunist trebuie democratizat. Dl Procuror
economice, dsa afirmă că "Adevărata problemă este Bertossa a uitat să ne spună, când şi unde anume,
că trebuie să facem faţă unui sistem, să-i spunem acest sistem a produs altceva decât sărăcie, ruine,
capitalist, care îşi arată incapacitatea congenitală de mentalităţi schiloade şi munţi de victime.
a regla problemele populaţiei. Singurul contra- Am rescris acest articol după mai mult de
model, comunismul, a fost pervertit şi a dispărut douăzeci de ani. Deși nu am putut evita
acum douăzeci de ani, odată cu căderea zidului de la introducerea câtorva noutăți, viața de azi a Uniunii
Berlin." Dumnezeule, unde a trăit omul ăsta? Se Europene, este diferită de cea de acum douăzeci de
poate crede că dl Procuror General n-a aflat că doar ani. Nu numai diferită, dar mult mai periculoasă,
"capitalismul" (îi spun aşa ca să-i fac plăcere!), şi situație pe care tinerii intelectuali, rămași la stânga,
numai el, bun, rău, cum este, şi-a arătat tocmai o ignoră sau nu vor s-o cunoască. Nu este imposibil
capacitatea ”congenitală” de a "regla problemele să-ți dai seama că islamul, dincolo de religie, este
populaţiei", de unde și atragerea enormelor valuri un regim politic totalitarist. Iranul, Arabia Saudită,
de refugiați și imigranți şi că singurul contra-model, Daeshul și celelalte țări islamice nu fac decât să ne
comunismul, şi-a dovedit tocmai incapacitatea de a arate acest adevăr. Altă realitate este că
o face. Cât despre "pervertirea" comunismului, totalitarismul islamic este asemănător cu
aceasta este colacul de salvare al ireductibililor totalitarismul comunist.
apărători ai utopiei socialiste, sau comuniste:
Letiția OPRIȘAN – Căluț
DRAMATURGIE
Evra GART – Ulm, Germania
DESPRE MORȚI NUMAI DE BINE (II)

(farsă)
Motto: „Teatrul este instituția supremă pentru
rezolvarea problemelor din viață.”
Personaje:
Agatha, doamnă engleză 50 de ani,
Max, domn englez 35 de ani, soțul Agathei,
Hercule, domn belgian 40 de ani,
Miss Marple, doamnă engleză 65 de ani,
Emily Inghethrop, contesă engleză 70 de ani,
Al. Inghethrop, conte englez 50 de ani, soțul contesei Inghethrop,
Dorcas, menajera familiei Inghethrop ,
Bonfaier,comandantul navei
Sergio, directorul revistei și inițiatorul croazierei:"O navă de cărți spre Barcelona"
Personajul 1, un băiat circa 20 de ani în costum de marinar.
Notă: Toate scenele mai puțin prima scenă a actului secund se desfășoară pe puntea principală a
navei: „Styles”, locațiile pentru fiecare scenă în parte sunt diferite, le vom analiza pe parcurs.
Actul al doilea Încă nu am cunoscut și această lume

Scena întâi neobișnuită. Am început cu un pariu „stupid” dar
fusesem trimisă să învăț arta preparării
Un piedestal pe care este o masă la care este medicamentelor pe care încă o folosesc ci succes în
așezată Agatha. Câteva cărți așezate în partea dreaptă scrierile mele. Acesta este destinul omului, pentru că
a mesei. În partea stângă a scenei pe mică tribună pe în centrul de acoliență a „refugiaților” l-am întâlnit pe
trei rânduri. În partea dreaptă doar câteva scaune. În domnul Poirot. Dumnealui a ajuns în acest edificiu iar
tribună Miss Marple se află între contesa Inghethrop și noi englezii avem o afecțiune deosebită pentru
Max. În dreapta lui Max, contele Inghethrop. În altă europeni și în special belgieni.
parte a tribunei, în partea stângă, Sergio și Agatha privește inspre Poirot: Pa si meseur
comandantul. La o oarecare distanță un grup de Poirot?
spectatori, nu mulți, maxim trei. În partea stângă a (Hercules aprobă zâmbind)
scenei, unde se află rândul de scaune Max și la Agatha: Vous, vous voulez nous faire une
oarecare distanță Dorcas. presentation?
(Hercules dezaprobă zâmbind)
Urmează un monolog al Agathei. Agatha: Să-l lăsăm pe domnul Poirot în
Bună dimineața, o sâmbătă liniștită vă doresc. lumea dumnealui, mereu gândește, să nu-l deranjam.
Ne-am adunat astăzi să împărtășim câteva impresii. În Literatura este în plină schimbare, mulți
marea lor majoritate, cărțile spun ceva despre om. îmbrățișează această meserie și noi ii încurajăm. În
Văzând ce se întâmplă în lumea artistică mi-aș dori o fapt îți trebuie cea mai mică investiție posibilă, un
schimbare. Plăcerea este că tot mai mulți colegi creion și o bucată de hârtie. Ce poate fi mai simplu de
„îmbrățișează rossa” atât? Am să mă bucur când toată lumea scrie, ce este
mai frumos decât să îți imaginezi cuvântul: „PACE!”,
plutește în aer, supărarea este că mulți aprobă moartea persoane care reprezintă publicul. Personajele sunt
literaturii, aplaudă, am ajuns să ciabităm în aceasi într-o continuă mișcare (afară de cele trei personaje
cochilie, ne dușmanim ca și viermii din profunzimea care reprezintă publicul, acestea vor privi cum se
gaurilor. desfășoară întreaga scenă) iar pe timpul cât are loc
Mi-aș dori o schimbare, arta politețenească pe dialogul fiecare personaj se oprește din mișcare însă
care o propun nu schimbă lumea, nu este un mijloc de personajele vor reveni mereu în punctul de unde au
rezistență culturală, grupul nostru are nevoie de o plecat.
întoarcere cu 180 de grade, pentru aceasta este nevoie
de răbdare. Scena este deschisă de Agatha
Agatha privește înspre M. M.: Is not that Agatha: Să vedem ce au de spus investigatorii
Miss Marple? noștri.
(Miss Marple aprobă zâmbind). Agatha către Poirot: Ce ați descoperit
Agatha: Would you like give us a domnule Poirot?.
presentation? Hercules: Multora li se pare stranie lumea în
(Miss Marple dezaprobă zâmbind) care trăim, absurdă. Acesta este unul din cazurile cele
Mi-aș dori să arătăm lumii întregi că suntem mai grozave pe care le-am trăit. Aflăm că lucrurile
cei mai buni. Sunt convinsă că fără aportul domnului sunt ascunse frecvent în familie, atât contesa - contelui
Sergio nu am fi fost aici iar dumnealui va fi arbitru. cât și contele - contesei. Familia tradițională engleză
Sergio (se ridică și intervine): Noi vă este în faliment și se plătesc polițe destul de severe.
mulțumim doamnă Agatha pentru efort, nu voi arbitra Cât privește acest caz putem spune că doamna contesă
niciodată, să lăsăm acest public minunat să decidă. este victima unui complot al soțului care a luat
Comandantul este anunțat de către personajul bijuteriile familiei cu scopul de a le dărui slujnicei
1, în șoaptă, despre un eveniment nefericit. familiei, Dorcas, care este amanta contelui.
Comandantul se ridică și se duce lângă Agatha cu
șapca în mână Vociferări, dezaprobări, fluierături de la cele
Comandantul: Cu stupoare anunț că a avut trei persoane care reprezintă publicul.
loc o nenorocire. Ușa apartamentului familiei Hercules: Cum cei doi soți se certau des,
Inghethrop a fost silită și casa de bijuterii forțată. ultima dată certându-se înainte de plecarea la
Suntem nevoiți să rezolvam acest caz „rușinos” pentru „reuniunea literară”, contele pentru a se răzbuna pe
nava pe care o conduc. Suspendă aceasta ședință contesă, ia bijuterie familiei și forțează ușa
minunată ce a decurs impecabil până mâine la ora apartamentului și a casei de bijuterii pentru a crea
zece. confuzie. Spunem că, domnul conte a vrut să creeze o
Către Agatha: Scuzați doamnă! simplă mască, în realitate vrea să divorțeze de doamna
Către soții Inghethrop: Scuzați domnule Contesă și să se căsătorească cu Dorcas.
conte, scuzați doamna contesa. Vociferări, dezaprobări, fluierături de la cele
Se înclină trei persoane reprezentând publicul
Agatha: Ce ar mai fi de spus? Personajele se opresc, Poirot se îndreaptă
spre contele Inghethrop: „Mă scuzați domnule
Scena a doua conte, acestea sunt supozițile mele.”
Poirot către publicul din sală: Domnul conte
Scena se desfășoară pe puntea superioară a nu poate fi acuzat de nimic, bijuteriile aparțin familiei,
navei. Semiintuneric, focalizare de lumină pe noi presupunem că nu există nici un „cap de acuzare”
Hercules care pare că dormitează, ghemuit. Se ridică și nu poate fi arestat. Vă mulțumesc.
ca într-un aspect de înflorire, lumină totală. În spatele Agatha: Vă mulțumim, domnule Poirot!
lui Hercules se observă un bar. La mică distanță Hercules: Eu plec!
Agatha, urmează nu departe soții Inghethrop care au Agatha: Unde?.
în spate „cutia motoarelor”, Sergio și comandantul în Hercules: Eu plec fără să mă întorc
apropierea locului unde este scris: „Restaurant”, Agatha: Să vedem ce spune Miss Marple
urmează Max, Miss Marple și Dorcas, apoi se vede un M. M.: Eu cred cu tărie în următoarea
catarg unde se observă un piedestal unde stau cele trei variantă, experiența mi-a relevat aceste lucruri, am un
miros fin de copoi. Ceea ce am înțeles este că la casa dumneavoastră cât și doamna contesă pe care o admir.
de bijuterii au acces doar domnul și doamna După ce am avut o revelație, mi-a venit ideea, nu am
Inghethrop. Din neatenție doamna contesă lasă seiful vrut să fac rău nimănui, am vrut să vă descriu
deschis și pleacă la "reuniunea literara" singură. chipurile pentru cei ce vor veni, nimic nu se sfârșește
Domnul contează care zăbovește încă în apartament, așa....
găsește seiful deschis, ia colierul, lasă ușa deschisă dar Contele Inghethrop: Vă mulțumim, vă
forțează să pară un furt în toată regula, din contră ca mulțumesc!
Dorcas, care era amantă, să fie acuzată Contesa Inghethrop: Vă mulțumim, vă
Dezaprobări, Vociferări, fluieraturi de la cele mulțumesc!
trei persoane din public
M. M.: Chiar dacă este amantă de mai bine de Miss Marple se întâlnește în locul unde scrie:
zece ani, domnul conte vrea să le părăsească pe „Restaurant” cu Miss Marple cu contele Inghethrop și
amândouă și dispar ținându-se de mână în „gaura de vierme”
Dezaprobări, Viciferări, fluierături de la cele
trei persoane reprezentând publicul Personajele se opresc din mișcare
M. M.: (către personajele reprezentând Agatha: Domnule Sergio, cum rezolvăm acest
publicul): Oricum, domnul conte nu poate fi acuzat de mister? Cine are dreptate Mister Poirot sau Miss
nimic, dar putem să-l întrebăm unde a ascuns Marple? Nu mă descurc fără ei
bijuteriile.. Sergio: Sunt un simplu director de ziar
Agatha: Mulțumim M. M. pentru poziția madame, nu cunosc și nu știu nimic, să-l lăsăm pe
dumneavoastră, să-l lăsăm oe acuzat, pardon pe comandant, să vedem ce are de spus.
domnul conte să își susțină apărarea. Comandantul este înștiințat de același personaj
Contele Inghethrop: Până la urmă ce pot 1, în aceași manieră, discretă.
spune? Nu am vrut să fac aceste lucruri niciodată, Comandantul: Domnulor și doamnelor,
sigur recunoscut ca Dorcas este amanta mea, dar nu aș organizam această croazieră de câțiva ani buni. Nu s-a
face nici o nenorocire ca lucrurile să nu se desfășoare mai întâmplat un lucru asemănător. De fiecare dată
normal. discursurile scriitorilor m-au emoționat. Avem
Scriitoarea a făcut din mine până nu demult, împreună cu domnul Sergio amintiri minunate. Pentru
un personaj negativ, urât de toată lumea, vroia să mă ca a apărut acest mic incident vreau să prezint și
sacrifice, am trăit în umbră până am așteptat mult versiunea mea.
râvnita clipa a "eliberării", da, îmi doresc divorțul, Nu am cunoscut-o pe doamna Agatha pana la
liber de orice obligație, vreau să trăiesc singur, fără acest eveniment și cred că este o doamna deosebită și
bijuterii, fără bani, fără avere, fără asigurări, să trăiesc o scriitoare. De asemenea nu am cunoscut familia
libertatea totală fără sa fiu constrâns. Inghethrop, dealtfel o familie minunată. Ce aș putea să
Dorcas: Fray, nu pot să cred că m-ai mințit, spun eu? Noi comandanții trebuie să fim modești, dar
te-am iubit atât de mult, mi-am imaginat.... avem posibilitatea să aruncăm un cadavru în mare,
Contesa Inghethrop: Curvo, cum poți fi atât dacă pune în pericol siguranța pasagerilor, avem
de mizeră?!... Ești concediată!. posibilitatea să oficializăm căsătorii, avem libertate
Dorcas: Și ce madame, crezi că eram fericită mare atunci când suntem pe navă pentru a restabili
în casa dumitale, aiurea, ete, află că nu, uite am să echilibrul
plec. Nu sunt specialist în rezolvarea enigmelor, așa
Contele Inghethrop: Unde?!. că rog persoanele de față să mă scuze dacă spun vreo
inepție, însă cred cu tărie în următoarea variantă. Nu
Hercules și Dorcas se întâlnesc în locul unde întru în detaliu, am să exprim doar câteva idei
scrie: „Restaurant” și dispar ținându-se de mâna în :Familia Inghethrop și Agatha se cunosc de multa
„gaura de vierme”. vreme. Într-adevăr doamna Agatha a trecut printr-un
Agatha: Să ne liniștim doamnilor și divorț care a marcat-o și nu are încredere în bărbați.
doamnelor! Da, este adevărat, domnule Conte, v-am
desenat așa, dar trebuie să recunoașteți că am avut și Vociferări, dezaprobări, fluierături de la cele
ceva imaginație. Îmi sunteți prieten atât trei persoane reprezentând publicul
RIDENTEM DICERE VERUM!
Mihai BATOG BUJENIȚĂ – Iași
OSUL
Filică Bostan, alintat nu mai avea acum ochi pentru ei. Bidel târî afară
Bidel, stătea pe malul râului trunchiul. Era neobişnuit de greu. Doar când a ajuns
Moldova pitit după o tufă de pe mal şi s-a aşezat lângă el ca să-şi tragă sufletul şi
arini. Cu ochii în patru, să să tuşească în voie, îşi dădu seama că trunchiul
nu-l prindă cineva, fiindcă semăna cu un os de curcan, aşa cum văzuse el
era în plină prohibiţie, dădea ultima oară când mâncase ca un spart la pomana lu’
la peşte. Numai că, Ghiborţea, un fost coleg de puşcărie din vremea
rezultatele refuzau să apară. când, tineri fiind, foloseau în comun fetele răpite
Peştii, înţeleşi probabil cu din horă, sau de pe la cosit.
autorităţile, ignorau atât Curios, râcâi cu briceagul şi se convinse. Era
momelile din mămăligă cu ciment ale lui Bidel, cât un os! Însă unul uriaş, cam de înălţimea lui, deşi nu
şi tehnicile sale desăvârşite în construcţia unor se putea spune că Bidel era vreo cruce de român, ci
înjurături şi blesteme ireproşabile din punct de mai mult dimpotrivă, nedepăşind el cu mult
vedere al fanteziei creatoare, chiar dacă, gramatical, înălţimea unui măgar. În capul lui Bidel începură a
lăsau de dorit. Sfinţise până acum, la ora prânzului, se zvârcoli gândurile. De fapt, unul singur! Cum să
un pachet de ţigări şi litruţa aferentă de bastârcă, transporte osul acasă fără să fie văzut de consătenii
însă de prins nu prinsese decât o ciubotă putredă, săi, bine cunoscuţi ca invidioşi, nişte tâlhari, gata de
aruncată de cine ştie ce gospodar pentru că nu-i mai orice faptă necugetată, atunci când era vorba de
făcea trebuinţă prin ogradă. Necazul era însă altul! însuşirea unor bunuri necuvenite. Hee, hee, dar nici
Bidel, şomer fiind, nu prea mai avea nici un cuvânt Bidel vreun prost! Ascunse osul sub nişte frunze,
în casă, până şi copiii îl umileau furându-i ţigările îşi strânse sculele şi plecă fluierând către casă, aşa
din buzunar, iar faptul că se ducea din nou cu mâna cum făcea de obicei. Nevastă-sa îl primi dojenindu-l
goală acasă, îl cam îngrozea, deoarece nevastă-sa, drăgăstoasă, tot ca de obicei, cu: neputinciosu’ şî
care avea serviciu şi aducea tot felul de bunătăţi de beţivu’ dracu’ care mi-ai mâncat tinereţâli, ardi-te-
la biserică unde mătura zilnic, nu era chiar o ar focu' să te arză, că nu eşti în stare dă ni’ ica-n
persoană comodă când o apucau năbădăile. Distrus lumea asta, că unde mi-or fi fost minţâliii cân’
moral, dar şi oarecum prăbuşit fizic, Bidel se duse, te-am luatîîî... mă rog, repertoriul binecunoscut,
ca tot omul, să se uşureze în apa râului cu nume de specific tradiţional, cu o uriaşă capacitate de
legendă. Pe când suspina el aşaaa şi se cutremura de adaptare funcţie de situaţie, dar în esenţă, rămas
frisonul aferent finalului, zări în apa rămasă prin neschimbat de veacuri.
cine ştie ce minune, încă limpede, un fel de trunchi Bidel însă, mut ca muţii, ba mai mult, râdea
de copac, albicios, vag conturat de undele râului. ştrengăreşte pe sub mustaţă, chiar şi atunci când îi
Hopaaa! Ideea răsări iute, stimulată de grijile replică soţiei, calm şi înţelept, nu ca de obicei
enunţate anterior. isteric, precum că: dacă n-o lua el o mai lua dracu’
Lemne pentru foc! Păi, ce-i de colo! Bidel se dă boarfă ce ierea şo-ntinsese tot satul şi regimentul
descălţă, îşi sumese pantalonii de salopetă, cei pe dă infanterie dă la Darabani unde venea, chipurile la
care-i păstrase încă de pe vremea când lucra în el, când era soldat.... Desigur şi asta, o temă
construcţii, îşi scoase chiar şi casca de protecţie (de arhicunoscută. Doar că, după ce mâncară de prânz,
aceeaşi provenienţă), de pe cap şi intră în apa rece. mămăligă rece muiată în mujdei şi nişte colivă la
Abia la contactul apei cu picioarele omului, câţiva desert, accentele tragice ale conversaţiei se mai
peşti săriră disperaţi să ia o gură de aer. Însă nimeni domoliră şi Bidel, cu o voce joasă mărturisi secretul
cel mare. Toţi îngheţară de spaimă, fiecare cu Numai că... he, heee, ce credeţi, acestea,
gândurile lui... ghinioanele deci, se mutară, o dată cu osul, în
Noaptea, ajutat de fiul său vitreg, mai mic cu ograda poliţiei! Noaptea târziu, şeful de post,
doi ani decât el, Bidel transportă comoara acasă şi, înconjurat de toţi subalternii priveau îngroziţi
în grajd, o priviră cu toţii, inclusiv caprele, însă ele obiectul, îşi dădeau cu părerea şi buşeau cu şapca de
fără să rămână cu gura căscată. Bine informată duşumea, că nu prea ştiau ce să facă, deoarece
asupra dimensiunilor, Pachiţa, nevastă-sa, cea care regulamentele nu prevedeau nimic în legătură cu
ocazional mai spăla şi morţi, afirmă că: „ăl dă fapte de genul acesta. De dat la câini nu puteau,
murise, musai avea cam cinci metri lungime”, iar deoarece părea făcut din piatră şi oricum Decebal,
osul ar fi bine să fie spart ca să-i poată fi consumată câinele de serviciu, când a fost adus să adulmece,
măduva. Mde, muierea tot muiere, nu gândeşte mai începuse să urle ca un dement şi nici măcar şuturile
departe de cratiţă! Eiii, dar Bidel şi cu Aculin, fiu- luate în coaste nu l-au potolit. Să-l arunce undeva,
său, aveau alte păreri. Să vândă osul ucrainenilor nici atât, că-l găsea iar vreun dobitoc şi reîncepea
care făceau contrabandă cu ţigări, conserve de peşte povestea, ba mai mult, intrau şi la pitirea probelor,
şi apă de colonie, că ei au reţelele lor şi ştiu mai unde, de fapt, figurau ca recidivişti, aşa că, treaba
bine ce valoare are osul. Muierea îi blestemă o nu era prea simplă...
vreme, însă îşi dădu seama că au dreptate, aşa că se - Păiii, şefu’ uite că zic iooo... Privirea
prefăcu supărată şi se duse la culcare. Ceva mai şefului se întoarse cruntă către Titel, un puţoi
târziu, când sub oghial se strecură şi Bidel, acesta îi nesuferit, plin de idei şi foarte băgăreţ, deci
arătă scumpei sale doamne, cu destulă diplomaţie, incomod. Acum însă alta era situaţia!
că nu ţine la supărare. - Ia, zi, bă, că cine ştie, c-acuma a ajuns ou’
A doua zi, tatăl şi fiul, sponsorizaţi de mamă s-o-nveţe pă găină, hai, să vedem...
din economiile făcute de ea pe baza cutiei milei, de - Io mă gândesc să le dăm telefon celor de la
la locul de muncă, erau deja de dimineaţă la bufet şi muzeu, de la judeţ, zicem că pe timpul patrulărilor
purtau negocieri în privinţa tranzacţiei. Dar ce să prin teren am descoperit acest obiect, ce pare a fi un
vezi!? Un nemernic, pe numele lui Guţă Tilihoi, os de mamut, îl predăm cu proces-verbal, băgăm
ofticat că nu fusese cinstit şi el măcar cu o ţuică, îi ceva fraze patriotice la adresa noastră, adică a
pârî şefului de post. Ghiorlanul de Guţă primi de la dumneavoastră şi cu asta la revedere şi v-am pupat,
şeful de post, în schimbul informaţiei, nişte să se spele ei pe cap cu bâzdâgania asta!
scatoalce împreună cu promisiunea fermă că nu va Vizibil încântat, şeful trecu uşor peste
fi arestat pentru furtul gâştelor babei Neculina şi chestia cu mamutul despre care nu auzise încă şi
plecă fericit că făcuse o treabă bună. sensibil la chestia cu patriotismul, îşi dădu acceptul
Cam după o oră, un poliţist de mărimea unui pentru declanşarea acţiunii şi întocmirea actelor
taur îi săltă pe cei doi din bufet şi sub acuzaţia de necesare transferului. În felul acesta, inteligent şi
împotrivire la arestare le mardi, scurt, o mamă de dibaci, poliţia aruncă pisica moartă peste gard, mai
bătaie la faţa locului, însă doar aşa ca aperitiv. precis muzeului judeţean care nu putea refuza
Grosul urmă la post, unde, după numai zece minute oferta, deşi ar fi făcut-o cu mare entuziasm.
mărturiseau, cu lacrimi de sânge şi căinţă în ochi, Şmecherii de poliţişti însă, raportaseră la toate
cât de mare şi unde era ascuns osul. În timp ce eşaloanele ierarhice şi politice toată daravera.
acesta era recuperat de forţele de ordine, ei mai Concluzia era că, oamenii de ştiinţă de la muzeu
primiră drept recompensă pentru bunele servicii trebuia să se implice în rezolvarea cazului, mai ales
aduse, un set de bastoane pe spinare, iar seara erau că acesta, aşa cum bine aprecia şeful judeţean al
deja acasă zvârcolindu-se de durere sub privirile partidului de guvernământ, ne putea aduce faimă în
crunte ale mamei, respectiv soţiei. De auzit nu media din străinătate, acolo unde de peste zece ani
auzeau, aşa că, până la urmă au şi adormit, împăcaţi suntem prezenţi numai cu orfani, hoţi, tâlhari,
că scăpaseră cu bine totuşi, de ghinioanele care, corupţi şi alte minciuni specifice presei capitaliste.
ştiut este, se ţin lanţ de orice comoară.
Nu mai era cale de scăpare! Muzeografii se orice dispută ştiinţifică. Suntem siguri, aşadar, că
înarmară cu răbdare, rulete, şublere şi cafea, apoi marii noştri prieteni de la vest nu ne vor lăsa pradă
porniră să se certe, aşa cum le stă bine ideologiilor corupte ale celor din est şi vor sări în
intelectualilor. Se introduse în discuţie ipoteza unui ajutorul nostru pentru a lămuri această dispută.
curcan iradiat de la Cernobâl, a unei farse, a unui Propun să facem demersurile necesare pentru ca o
joc al eroziunilor apei, a veşnicului mamut, însă comisie din ţara vecină şi prietenă să ne viziteze şi
acesta refuza să fie pomenit în cărţile înaintaşilor ca să decidă ce este acest... acestîîî... obiect. Sau şi mai
vieţuitoare a plaiului mioritic, iar la un moment dat, bine, mergem noi la ei, ca să vedem la faţa locului
directorul pomeni de un saurian uriaş, din aceia ce dotări au ei axate pe problemă...
văzuţi de noi în filmele cu mare succes de casă. Dar Prin urmare, înaltul for decizional al
şi aici apărea o problemă! Nu numai din filme ştim, Academiei de Ştiinţe Avansate, primi o solicitare
dar şi de la televizor (ori ăsta este cel mai important bine argumentată şi aprobă o întâlnire de lucru a
vector de cultură!), că dihăniile astea trăiau doar în savanţilor autohtoni cu unii dintr-o prestigioasă
America, semn că nu erau atât de proaste pe cât le universitate americană. O echipă formată din
bănuim noi, iar acum, doar americanii le descoperă cincizeci de specialişti din ţară, de la arheologi la
şi ne vorbesc nouă despre ele. Hopaaaa, apăruse sculeri matriţeri, condusă de o comisie senatorială
totuşi, cuvântul cheie: America! plecă pe termen nedefinit în ţara tuturor
Directorul surâse inteligent, ridică un deget posibilităţilor. Duceau cu ei fotografii color din
şi toţi asistenţii amuţiră. Pe feţe li se citea veneraţia, toate unghiurile ale, vestitului de acum, ciolan. Cum
sau poate scârba, dar ce importanţă are asta într-un acesta rămăsese însă în ţară, că doar nu era să ocupi
context ce urma să devină istoric... un loc în avion cu el, se pare că şi necazurile ce-l
- Ăăă... iubiţi tov... ăăă... colaboratori, însoţesc au rămas aici. Dacă stai să te gândeşti, ce
precum bine ştim, în ultimele decenii savanţii noroc şi pe americanii ăştia, că-n rest nu-i nimic de
americani sunt singurii din lume care pot rezolva capul lor!
NOUL MEMBRU DE PARTID IMPOSIBILITĂȚI

Tot striga la nesfârșit, Știm precis că nu se poate:
Că politica i-e dragă: Viață fără de păcate,
Te cinstesc, partid iubit!... Un corupt doar cu o vilă
Și-a cinstit o noapte-ntreagă. Și examen fără pilă!
ÎNAINTE ȘI DUPĂ REFORMĂ SOȚUL LA DIVORȚ

Cu un venit de azi pe mâine, O vorbă, ce-a făcut ecou,
Abia că de luai o pâine, Pe celelalte le întrece:
Azi sărăcia ne străpunge Soția mea e-un bibelou...
Că nici de-o pâine nu ne-ajunge. Așa-i de rece!
DATE STATISTICE MOTIVARE SALARIALĂ

Se-aude-o vorbă prin vecini Vorba-i de un car de ani
Și sunt anunțuri puse-n gări: Printre mulți parlamentari:
Corupții sunt tot mai puțini... De salarii mici nu-s bani,
Prin alte țări! Numai pentru cele mari!
Vasile VULPAȘU
Dorel SCHOR – Israel
SUBIECTE LA ZI
Nu de mult am discuţii cu Matilda, că ţi-aş fi furnizat tematica şi că
primit o scrisoare foarte a crescut numărul de câini pe cap de locuitor?
măgulitoare de la un Ocupă-te de probleme mari, nu de fleacuri...
cititor. I-am reprodus aprecierea domnului
„Apreciez mult Ghezuntertoit.
schiţele dumitale – Dimpotrivă, a fost el de părere, subiectul
umoristice, scria el, mi se pare deosebit de interesant. Parcă despre câini
care mă fac să zâmbesc a fost vorba? Ai surprins un fenomen social, fiecare
şi chiar să râd uneori şi se vrea domn acuma, câinele şi rasa îi oferă un
care sunt scrise corect statut special. Să ţii animale la bloc? Eu, dacă am o
gramatical. Toate mi-au vilă, îmi pot permite, e cu totul altceva... Dar
plăcut în afară de una, în apropo, ce ai domnule cu mine? Cu vila, cu
care faci aluzie la un tip care a avansat în serviciu petrecerile, cu relaţiile mele în lumea mare? Spune
pe bază de pile, cea ce după părerea mea nu e dacă n-am dreptate: astea sunt subiecte de schiţe
adevărat. Aşa că te rog să dai o dezminţire ca să nu umoristice? Îţi vine să râzi de treburile astea? Păcat
se creadă, că mie deja mi s-au făcut apropouri de condeiul matale, zău...
directe, aşa că vezi ce faci!”. I-am cerut părerea lui Boris Israelovici
I-am arătat scrisoarea domnului Oiţerman. Glazpapier.
- Prostii, m-a asigurat el. Cu siguranţă că l-ai – Clasa explotatorilor s-a temut întotdeauna
atins unde trebuie. Să nu te laşi... Toate bucăţile de umorul viguros, a rostit el. L-ai surprins în
sunt foarte simpatice, în afară de una în care ai scrierile dumitale ca într-un insectar în care se văd
pomenit de migrena mea. Ce ţi-a venit, domnule, să toate racilele societăţii capitaliste în descompunere.
faci publică chestiunea? De data asta ai dat chix, să Nu te lăsa, luptă mai departe pentru o societate mai
ştii. Dar în rest, eşti talentat, crede-mă. bună, mai luminoasă, mai dreaptă. Noi vom sprijini
I-am relatat discuţia lui Şimon Şeinerovici. întotdeauna o cauză justă. În această direcţie trebuie
– Nu i-a convenit escrocului. Dă-l în plata îndreptată arma umorului.. Şi nu către oamenii
domnului, schiţa aia e foarte bună. Dacă vrei muncii, salariaţi sau pensionari. Ai greşit foarte
neapărat să cauţi una mai slăbuţă, atunci îţi spun eu: mult când m-ai descris aşa cum m-ai descris uneori,
ai scris mai de mult cum am încercat eu să joc la nu uita cine am fost eu....
bursă cu bani împrumutaţi... N-ai avut nici un I-am povestit necăjit lui Menaşe.
chichirez, poţi să mă crezi. Nu mi-a venit nici să – Ascultă-mă pe mine, m-a liniştit Menaşe,
zâmbesc, nu ştiu unde ţi-a fost inspiraţia... nu sunt eu cel mai apropiat vecin al tău?
I-am povestit lui Leopold Gurnişt ce mi-a Întotdeauna o să se găsească cineva care să nu fie
spus Şimon. mulţumit. Nu ai voie să ţii seama de ce-o să zică
– Ha! a râs timid Leopold. Ţi-ai şi găsit pe unul sau de ce-o să creadă altul. Dacă tu consideri
cine să întrebi. Păi ce-ai fi vrut să zică el, care a că e bine să scrii, dă-i drumul, fără compromisuri,
prăpădit nu ştiu câţi bani... Vrei să te laude? Schiţa, fără menajamente, fără reticenţe. Fără! În rest,
între noi fie vorba, e grozavă... Şi subiectul e de vorba aia, jemanfiş. Numai un lucru te rog, când
interes general. Major! Despre ce n-ar fi trebuit să scrii despre mine şi Rozica..., vorba aia..., las-o mai
scrii, îţi spun eu: despre căţei. Chiar ce ţi-a venit să moale...
faci din asta un subiect umoristic? Ca să am eu
TRECERE NEDREPTATE
Printre zăpezi, iar trecem noi impurii De mai uiţi, ca fiecare,
Alb viscoliţi de-atâtea frumuseţi Ce se spune, nu-i cinstit:
Îngenuncheaţi la marginea naturii SPAŢIUL SCHENGHEN Tânărul un lapsus are
Înmugurim de depărtare beţi, Harnici suntem şi cuminţi, Cel bătrân e ramolit.
Dar o spun pe aia dreaptă:
Ori ne târâm cu palmele pe stană Dacă ne mai credem sfinţi UNUI ELEV CARE COPIE
Spre un tărâm uitat de nefiinţă
Vom intra la Sfântuʼ Aşteaptă! Zece-ar vrea el negreşit
Şi fiecare deget e o rană
Un trandafir aprins de suferinţă. Nicolae STANCU La lucrări dar şi la teze,
Căci mereu s-a străduit
Din când în când, îmbrăţişaţi cu zarea Cât mai mult să copieze!
Pe care o înalţă zilnic plopii, Georgeta Paula DIMITRIU
În clipa când sfârşeşte aşteptarea
Un fir de iarbă ne străpunge ochii
CĂLDURA DE SUS
Ioan ZAHARIA
De Sus când şi momentul vine,
Ne-aduc din soare raze, sfinţii
Şi ne-ncălzesc atât de bine...
CINEVA M-A SFĂTUIT SĂ LAS Încât ne clănţăne şi dinţii!
FUMATUL
Sfatul tău e minunat: PENTRU PETELE FOŞTILOR
Noi metode întreprind, De-ar curge şampoane şiroaie,
Cu bomboane-am încercat La astfel de pete, constaţi
Dar nu pot să le aprind. Că nu-i decât... apă de ploaie...
Anda ANDRIEȘ Iar noi ni-i dorim... curăţaţi!
MULŢUMIREA ŢĂRANILOR
Vedem şi noi la ţară an de an,
SONET PĂTIMAŞ Şi-n Parlament cum câte unul vine
Şi spune cu mândrie că-i ţăran...
Sunt trubadur din vremi medievale Probabil... să ne facă de ruşine!
Mânat la drum de-o patimă eternă;
Gheorghe BĂLĂCEANU
Mă-mbăt şi cânt în orişice tavernă
Pe care soarta mi-o iveşte-n cale!
EPITAFUL UNUI BEȚIV NOTORIU
N-am pat cu aşternut, sub cap n-am pernă,
De crai mă ştiu codoşii-n mahalale, Nu beat fiind, aş fi murit,
Beau şi mă-ntind cu hoţii la taclale Cum mă bârfesc cei răi de gură,
Turnând pe gât poşirci ca-ntr-o cisternă! Ci eu, doar n-am mai reuşit
Să mă trezesc din ... băutură!
Iar dacă-un critic de literatură
Nedrept mă-mpunge, clocotesc de ură ASPIRAȚIA UMORIȘTILOR
Că-s arţăgos precum Villon, poetul, Când mulţi visează la averi, onor,
Şi dacă simt că s-o iţi atacul, Să fie veseli şi feriţi de greu,
Din teacă-ncerc să smulg rapid tesacul; Ei viaţa-ntreagă şi-au dorit mereu
Apuc mânerul, trag, si scot...sonetul! S-ajungă doar ... de râsul tuturor!
Vasile VAJOGA Gheorge BĂLĂCEANU
SONETUL RAFINATULUI GUST...

ÎNGRIJORARE
Amanţi ea are doi sau trei
Apuc mânerul, trag , şi scot sonetul C-acesta-i obiceiul ei;
Să-l dăruiesc, vrând, tinerei domniţe, Dar ea va şti şi cui să ceară
Pe care-aseară, într-un bar de fiţe O pensie alimentară?
O însoţea un tatuat: Brunetul
Cel ras în cap , cu barba în şuviţe ELAN INUTIL
Ce-a ros doi ani într-un bulău pesmetul Te-ntreci în fapte,
Că doar plasase – ăsta e secretul – Faci tot ce-ţi cer
Pe alt domeniu feudal, ,,fetiţe’’... Şi de cu noapte
Te scoli... şomer.
Dar juna cea purtată prin castele
De ,,impresarul’’de ,,fotomodele’’
A chiţcăit atunci s-o las în pace. APROVIZIONARE
Ca gospodină
Mi-a zis: - Ce vrei? Sau eşti cumva ,,sticlete’’? Tot vrei să ai...
Şi nu umbla la mine cu sonete, Cămara-i plină ...
Că mie doar manelele îmi ,,place’’! De mucegai.
Eugen DEUTSCH Georgeta Paula DIMITRIU
SOARTA BĂTRÂNULUI OFERTĂ GENEROASĂ

Pe un bătrân de îl asculţi Dau slujbă, masă, adăpost
Adesea-ţi vine să suspini: Şi daruri scumpe, zeci şi sute
Nevoie are el de mulţi Acelui ce-mi va face rost
Dar ce păcat: de el puţini ! De-o soacră şi-o soţie, mute.
GEOMETRIE CONJUGALĂ ATMOSFERĂ CONJUGALĂ

Soţul, fire excitantă, Certuri în averse
Duce-o viaţă divergentă: Şi amanţi, o droaie;
Cu nevasta-i doar tangentă Plozii, la diverse!
Iar cu-amantele... secantă!
ANESTEZII DENTARE RURALE RECOMANDARE

Într-un bar de la şosea De vrei pe-o jună, tandru s-o dezbraci
Cu miros de-alcool şi-obiele, Şi s-o admiri apoi ca un năuc,
Unul trage la măsea Va trebui,în primul rând, s-o-mbraci!
Restu-i trag lui la măsele.
TARIFE MARI LA CABINETELE DENTARE

La doctor fac o constatare
Şi-o spun direct, ce tura-vura:
Am dat şi banii de mâncare,
Deci nu-mi mai trebuie dantura.
Mihai HAIVAS
MĂRȚIȘOR UNUI INTRIGANT
LA MEDICUL ORL-IST De primăvară mă-nfior
Cu un fler fără pereche Şi-astfel emoţiei dând glas,
Şi chemare, cât de cât, Îţi împletesc un mărţişor
Te consultă-atent în gât Din ... sforile ce le-ai tot tras!
După ce mişti din.. .ureche.
Aurel BAICAN „RARA AVIS”
Sunt şi femei - şi nu greşesc -
GÂND DE EUROPARLAMENTAR De-o să afirm în ăst catren;
Simţi, înaltul demnitar, Au ieftin fondul sufletesc
Că mâna-n cap îi puse Domnul: Dar foarte scump un fond de ten!
Ca europarlamentar,
Îi vor plăti mai bine somnul. LA HANUL RĂZEȘILOR
Gheorghe BĂLĂCEANU La vârsta când se trec cireşii
Şi floarea albă cade-n trup
DUPĂ ALEGERI Nu mă mai sperie răzeşii
A doua zi după scrutin Ci… ospătara-n minijup!
Unii aleşi ar vrea să vadă Ion ZAHARIA
Ce tip de oase le revin:
De pe la cap? Sau de la coadă? M-AM ÎNTÂLNIT CU IARNA LA COPOU
Ştefan BOBOC-PUNGEȘTEANU (după I. Minulescu)
M-am întâlnit cu iarna la Copou;
FIINŢĂ DESCURCĂREAŢĂ Întârziase şi mi-a zis: „Pardon,
Disperată că nu poate Dar cum vom merge la Revelion
Să răzbată prin nevoi, M-am dichisit c-odată-i Anul Nou!”
Frumuşica dă din coate O aşteptasem c-un buchet de flori
Şi din părţile mai moi. De… gheaţă ce le-am scos de pe un geam
Ion BOLOCAN (Era crăpat şi nu-l mai foloseam!)…
Când m-a cuprins în braţe…
ANUNŢ MATRIMONIAL Doamne ce fiori
Frumos, deştept, caut soţie, M-au străbătut şi tremuram mereu
Să nu mă ia în zeflemea Iar ea, gingaş-atunci m-a alintat;
Şi să reziste la beţie. Dar cum eu sunt timid de felul meu
(Nu la a ei, ci la a mea!) Rapid de tot m-am şi îmbujorat!
Carmen CHIOINEA S-a îmbrăcat apoi pentru serată
Cu o rochiţă albă, minunată,
EA STOMATOLOG, EL MAMOŞ Confecţionată
Sensul tandrei opţiuni Din fulgii ce cădeau din cer;
N-a stârnit nicicum reacţii: La gât s-a-mpodobit c-un colier
Ambele profesiuni Din ţurţuri cristalini.
Se bazează pe... extracţii. Şi foarte fini;
Sorin COTLARCIUC Dar cum obrajii i s-au înroşit
S-a învelit,
Aşa în joacă,
Într-un mantou de promoroacă…
Eugen DEUTSCH
ALERTĂ PE STRADA RONDELUL TANGOULUI

„VĂMILOR” La un Crăciun cu scriitorii,
Pe când dansam „La Cumparsita”,
după „Iarna pe uliță” de George Veneau la geam colindătorii
Coșbuc Prealăudând Neprihănita.
A-nceput de-un timp să cadă
Pe sânii tăi – dogoritorii –
Câte un salariat
Eu mă topeam ca stalactita
De la Vamă, acuzat
La un Crăciun cu scriitorii,
Că de-o lungă perioadă
Pe când dansam „La Cumparsita”.
E-n păcat.
Vama-i amplasată bine Ghicind sahare iluzorii
Într-un vad aglomerat, În şoldul tău arzând ca plita,
Traficu-i mereu bogat, Cu briciul îmi croiam ursita
Unde și controlul vine Aşa cum fac doar muritorii
Anunțat.
La un Crăciun cu scriitorii.
Vameșul trezește milă, Ion BOLOCAN
Că doar nu e vinovat,
A primit ce i s-a dat,
Când pe acte-a pus ştampila
„Controlat”.
Cam așa-i de-o veșnicie
Peste tot, dar e mirat
SONETUL TATEI
În strai de umbră tata revine-n chip de dor
Cum de s-o fi întâmplat
Pe margini de petale în nopțile de crin
Tocmai el din toți să fie
Cu gust de fân în palme și iz de rozmarin
Arestat.
S-adape caii Lunii la descântat izvor.
Chiar de șapte vile are,
Trei mașini și un hotel, Iar el din cornul Lunii să-și toarne-n suflet vin
Banii i-a tot strâns cu zel Și zică dintr-un fluier că are un fecior
Din salariul de-ncadrare Plecat să pască stele pe câmpul roditor
Spune el. Din nordul suferinței durutului destin.
Cum acel ce dă din coate De mine este vorba în doina lui de fum,
E bogat pe-acest pământ Așa doinește tata când înfloriți sunt teii,
Și cum nu sunt vorbe-n vânt, Iar după crucea nopții își caută de drum,
Deci, să-l credem, de se poate
Pe cuvânt! Dar nu mai înainte, chiar dacă-l mustră zeii
Vasile LARCO Legându-l de copita vreunui cal nebun,
De-a trece prin ogradă ca să-și mai vadă mieii.
Emil IANUȘ
RONDELUL COTNARIUL
SALTIMBANCILOR
Vin vechi, vin bun, vin tare, renumit,
În viaţa ta uşor ai izbutit
POLITIC Să te aşezi pe mesele regale;
Bieţi saltimbanci, de voi ne este milă
Cel ce-a venit spre tine pe o cale,
În teatrul prost, de cabotini politic,
Când se-antrena în cântec şi urări,
Când vă privim şi v-acceptăm în silă,
Se întorcea mereu pe trei cărări.
Sperând să vă revină simţul critic.
Vin vechi, vin bun, vin tare de COTNARI,
Destoinici robi la şpagă şi la pilă,
Românii ce te beau sunt tot mai rari:
Cu un discurs tâmpit şi paralitic,
Ca orice-i bun în ţara românească,
Bieţi saltimbanci, de voi ne este milă,
În teatrul prost, de cabotini politic.
Străinii te-au luat să se fălească
Băut de doamne, domnitori şi prinţi
Fiind cam siguri că a vieţii filă
Când pleci, eşti mândru că ne reprezinţi.
Va şterge-un tern parcurs meteoritic
Şi-n viitor asemenea reptilă
Tu porţi în tine soarele şi vântul
Va dispărea din spaţiul mioritic,
Din ţara mea, şi ce ţi-a dat pământul,
Porţi cântul tinerilor când culeg.
Bieţi saltimbanci, de voi ne este milă ...
Păcat e că străinii nu-nţeleg,
RONDELUL Că tu nu eşti doar vin, cum te cred unii
Legendă eşti, cum te-au lăsat străbunii.
POLITICIENILOR Georgeta-Paula DIMITRIU
MINCINOŞI
Cei ce-ţi promit de azi pe mâine,
Sunt siguri că-ţi vor fi pe plac,
Când tu visezi un cot de pâine
RONDELUL NINSULUI ROMÂN
Ninge ca o veşnicie Nu-i nici un fulg de bucurie
S-ajungă mâine cozonac. Cu alb curat peste român, Din cei ce cad în dans păgân
Cel care nici pe sărăcie Când ninge ca o veşnicie
Că fi-vei om, când azi eşti câine, Nu este-n ţara lui stăpân! Cu alb curat peste român!
Bogat vei fi, de eşti sărac,
Cei ce-ţi promit de azi pe mâine,
Sunt siguri că-ţi vor fi pe plac. Când peste tot ninge cu drame
Mai face haz al meu popor
Dar într-o zi va fi un mâine, Cu câte-un păhărel prin crame
Când nu ne vor mai fi pe plac Râzând curat, molipsitor,
Şi-or alerga după vreun câine, Că-l ninge dens cu ... epigrame!
Să-i ia din coadă un colac,
Val ANDREESCU
Cei ce-ţi promit de azi pe mâine.
Gheorghe BĂLĂCEANU
RONDEL PARLAMENTAR
CASA DRAGOSTEI
Uşa este zăvorâtă
La noi a prins migrațiunea, La o minunată fată,
Pamfletul, schisma, ignoranța, Dar la una mai urâtă
Iar Parlamentul e instanța E într-una descuiată.
Ce reprezintă națiunea. Sorin COTLARCIUC
Când se prezintă ordonanța,

DUPĂ AEGERI SOTIE IUBITOARE
Sau legea, dar și moțiunea, O bătrână mi-a dat sfatul
Aleșii noștri-ntr-o privință
La noi a prins migrațiunea, Ca, la bine şi la rău,
Se străduiesc, muncesc enorm,
Pamfletul, schisma, ignoranța. Să-mi urmez mereu bărbatul…
Dar se și ceartă în ședință,
Iar când n-o fac, precis că dorm. D-aia-n crâşmă sunt şi eu!
Dar când revine rațiunea,
Eliada SCORȚARU Ioan FRENȚESCU
Îi preocupă doar vacanța
Pe cei de „sus” și iar speranța
Li-e vie, dar în versiunea: MODA LA FEMEI
Sunt dispus acum să zic
La noi a prins migrațiunea! Rezultatul analizei:
Aurel BAICAN Moda până la buric
Este rezultatul… crizei!
Ioan V. MAFTEI-BUHĂIEȘTI
ÎNVĂȚĂTORUL DE
ODINIOARĂ
Cu rigoare de părinte
Și ținută adecvată,
RONDELUL ADMIRAȚIEI Dascălul de altădată
NOCTURNE Pretindea să fii … cu minte!
Aurel BAICAN
Visător priveam la stele
Când fătuca m-a trezit,
Vrând cu rouă să se spele
În lucernă s-a oprit. ROLUL APEI ÎN POLITICĂ
Dezbrăcându-și toate cele Mulţi politicieni vulpoi
M-a lăsat descumpănit; Purtându-şi, mândri, mapele,
Visător priveam la stele, Vedem cum şi-aranjează ploi
Când fătuca m-a trezit. Minţind, de-ngheaţă apele.
Numai stelele-s fidele, MENIREA URNELOR

Zise ea pe-un ton grăbit, Un detaliu pun la punct:
Deci, privește iubițele, Ştiu că-n urne sunt plasate
Dumnezeu cum m-a zidit! Ori cenuşă de defunct
Ori speranţe înşelate.
Și n-am mai privit la stele. Constantin IURAȘCU-TATAIA
Aurel POPESCU
RONDELUL
NERVI DE PRIMĂVARĂ
POETARZILOR (parodie după G. Topârceanu)
De-aş fi un umorist cântând pe rime, Primăvară...
Mi-ar arde focul unei alte vieţi, Încă mai persistă flăcări violet
Cu scânteieri ieşite din săgeţi, După ce-am ales acelaşi interpret,
Ce-s ironii cu glume prea sublime. Bogata sărăcie se-ntinde peste ţară...
O tristă primăvară şi-un conducător şiret.
Mă-mpac cu gândul că-s destui poeţi, O nouă propăşire-n băsăscian sperjur,
Ce vor s-ajungă iute la-nălţime… Din nordul ţării noastre până-n mare...
De-aş fi un umorist cântând pe rime, La geamul unei fabrici o coasă lucitoare,
Mi-ar arde focul unei alte vieţi. Apocalipsa se-ntinde de jur împrejur.
O nouă primăvară pe vechile-abatoare.
Dar, spun, văzând atâta slugărime, Apar din nou sătenii fără de simbrie
Din lacrimile de analfabeţi Să joace o „miuţă” pe câmpul nearat.
Aş ţese voalul pentru-aceşti orbeţi, Când totu-i în paragini, totu-i nelucrat,
Marcat cu poante pline de-agerime, E clar că-n ţara asta toate-s teorie...
O, când ne vom scăpa de dracu’-mpeliţat!...
De-aş fi un umorist cântând pe rime Ioan Gligor STOPIȚA
RONDELUL
ORATORULUI DILEMA
POSTDECEMBRISTĂ
„JOACE UNUL ȘI PE
PATRU!“
Pâinea s-a scumpit, petrolul, În funcţie de circumstanţă
Un adevăr spus prin minciună Preţul cărnii-i fantezist Largi perspective se deschid:
Dezvăluie intimitatea, Prohibit este alcoolul; De pleci la timp, în transhumanţă,
Mult mai puţin identitatea Mor de sete, dar... rezist! Dintr-un partid în alt partid.
Acelui ce stă la tribună.
CANDIDATĂ LA MĂRITIŞ „CE E VAL, CA VALUL
Pompoasă-i veridicitatea Are fata zestre mare, TRECE!“
Retoricii, cu capu-n lună; Forme dulci, nemaivăzute, Un dictator cam nărăvaș
Un adevăr spus prin minciună Calităţi la avansare… Mută ţăranii la oraș.
Dezvăluie intimitatea. Chiar rodajele făcute! Iar azi, când toate „progresară“,
Ţăranii sunt găsiţi, la ţară...
Confuză-i lumea când se-adună, AUTOPORTRET
Se-nvăluie luciditatea, Nu sunt pro-vest, nu ţin cu ruşii, COZI DE TOPOR
Dar clară e mentalitatea Urăsc meschinii, sunt culant, La sortimentul „coadă de topor“
Că doar pe tine se răzbună Mă dau cu capu-n tocul uşii… Se pare că avem un excedent:
Cucuiele sunt de la Kant! De ce atunci exist-un doritor,
Un adevăr spus prin minciună. Aurel POPESCU Care importă cozi din Occident?!
Sorin COTLARCIUC NICOMAH
TRĂDĂTORII DE ŢARĂ MULŢUMIRE CONJUGALĂ

Ca soţ nu am avut belele
Cei care-au căşunat mai multe rele
Şi lumea-n haos grabnic transformară Şi sunt băftos, de bunăseamă,
Să-şi ducă iute-a trupului povară Că toţi amanţii soaţei mele
În iad, pe rugul proaspăt de surcele. Îmi sunt amici la cataramă.
Le fie amintirea de ocară, NOROCUL

Azi ţara trece prin momente grele Ieri am avut un noroc chior
Cu taxe şi impozite, belele Şi mult cât e nisipul mării
Prin jaf şi furt, minţind se remarcară. Că m-a călcat la semafor
Chiar o maşină a „Salvării”
Pân` la extremis ne-au întins răbdarea Dan Teodor DĂNILĂ
Aceştia - şi nu-i mai spun pe nume -
Că nu departe e de noi uitarea. PREVIZIUNE ,,OPTIMISTĂ"
Românul speră-n tot mai bine,
Îşi vor primi răsplata-n astă lume, Deși e dezgolit în ram :
Plătind întreg calvarul grozăviei Se va-mbrăca doar din vitrine
Chiar puşi vor fi la stâlpul infamiei! Cu hainele... lui moș Adam!
Sorin COTLARCIUC
EFICACITATE ECONOMICĂ
Degeaba ni s-au dat talanți,
Căci misia nu-i dusă-n lume,
Fiindc-ai noștri petulanți
Sunt prea grăbiți ...ca să-i consume!
ÎNTALNIRI DUMNEZEIEȘTI Constantin PROFIR
Dumnezeu cu Sfântul Petru, coborâți printre români,
Vor să știe cum trăiesc dumnealor printre străini. CONJUGALĂ DE TOAMNĂ
Băgăreți cum sunt ai noștri, le pun întrebări diverse, E mare lucru-n doi să fii
Tot năduful vieții grele au ocazia să-l verse: Când bătrâneţea te găseşte
Doamne-un million de ani, cât durează-acolo Sus, Şi rufe speli şi farfurii
Îl întreabă un bătrîn cu ochii către Iisus. Şi mai şi taci când ea vorbeşte.
Admirându-i barba albă și statura lui cea scundă,
Domnul îl încurajează: - milionu-i o secundă! MULTINOMINAL
Cerșetorii dau năvală, dar o mie de dolari O întrebare pentru insul
Ce valoare au acolo, Doamne și cât sunt de mari? Ce vrea musai să-l votăm
Ingăduitori cu dânșii, le răspunde Dumnezeu: Din ce pădure este ursul
- Sus, în Cer, dolarii ăștia valorează cât un leu! A cărui piele-o cumpărăm?
Boschetari, bețivi, țigani, asistații sociali,
Să profite de clemența celor sfinți drepți și loiali GENEALOGICĂ
Cer să li se dea un leu. Rugămințile abundă, Erau bunicii mei ţărani
Dumnezeu și Sfântul Petru: -Dăm la toți, Cu sapa-n mână până ieri
De-aveți răbdare nu mai mult de o secundă! Dar nu s-au procopsit cu bani
Ioan HODAȘ Şi nu ştiau că-s fermieri
Mugurel SASU
GLUME ÎN FAMILIE
Pentru-un sfert de oră doar te părăsesc, MINIFABULE
Merg la o vecină ceaiul să-l servesc.
Cum te știu bărbat ce-ți iubești soția, Lăudându-şi forma lui,
Priveghează casa și bucătăria Nitul, mândru de potcap,
Căci pe aragaz fierb niște bucate, Zise către bietul cui:
Care pentru tine le știu preferate. „Tare e bătut în cap!”
Ca să nu se afume, mestecă și-n vas…
Măcar din juma´ în juma´de ceas. *
Capra neagră - rasă rară -
Zice către vânător:
GHEORGHE ȘI BICICLETA - Ultima când o să piară,
Tu eşti ţap ispăşitor!
Gheorghe merge abătut la biserica din sat,
Să-și găsească bicicleta care ieri i s-a furat.
*
A-ntrebat printre săteni, la Poliție a fost,
Roaiba asudată-n ham
Dar s-a frământat zadarnic, că nici hoțul nu-i om prost.
Calului grăi spre mal:
Ghio se roagă de părinte, ca prin slujba sa divină
„Ce tot faci atât tam-tam,
Să cunoască infractorul, bicicleta să-i parvină.
Când porţi ochelari de cal!”
Preotul cu-nțelepciune, consolându-l, i-ar fi spus
Să vină la sfânta slujbă, în cetatea lui Iisus.
*
Mai adăugă, Sfinția, că momentul bun i-atunci
Oile să le ogoaie,
Când el va citi silabic sfintele zece porunci.
Lupul s-a băgat argat,
Impreună vor găsi la făptași îndată leacul,
Numai că pe la iernat,
In a opta sa poruncă, pe cel ce-nclină capul,
A făcut-o chiar de oaie!
Fiindcă autorul faptei, maniac de biciclete,
Iși va face cruce-n Domnul, ca păcatul să i-l ierte.
Roata merge, bătrâneşte,
Gheorghe-n ziua hotărâtă, la slujbă sosește primul,
Fără teamă de rivală:
Se așează-n fața stranei, din ochi să nu-i scape unul.
Că nu tot ce se-nvârteşte
La al șaptelea verset „Să nu fii om desfrânat!”,
Este pus pe învârteală.
Preotul cu bună știință produce un strănutat,
Scoate-apoi încet batista, urma de strănut să șteargă.
*
„Să nu furi!”, versetul opt îl citește rar, cu vlagă,
Vorbele sunt în asalt,
Iși ridică falnic capul, privește în lung și-n lat
De hodorogită moară:
Să-l vadă pe păgubaș, să-l afle pe-mpricinat.
Eu sunt groapă în asfalt,
Gheorghe o tulește iute, dar ajuns în pragul ușii,
Tu… o groapă-n drum de ţară!
Se întoarce spre părinte rugător cu semnul crucii,
Bombănind ceva mai tainic, cu viteză a luat-o.
*
Mulțumesc prea sfânt părinte, acum știu unde-am uitat-o!
Descălţat, pantoful nou
Ioan HODAȘ
Cugeta, pe înserat:
Aracan, jupeşti un bou,
Să vezi altul încălţat!
Vasile LARCO
RONDELUL UNOR ALEŞI LACRIMI DIN CER
De când bravi s-au instalat, Norii negri se adună
Multe-n ţară s-au distrus, Peste satul liniștit,
Şefi pe cine-au vrut au pus, Fulgeră adânc și tună
Nimeni nu i-a deranjat. Undeva spre asfințit.
Bani să aibă şi-au impus, De la câmp se-ntorc țăranii

Nu le fie cu bănat! Mai devreme-acum puțin,
De când bravi s-au instalat, Tăbârcind în spate anii
Multe-n ţară s-au distrus. Dătători de grâu și vin.
Ce-au promis au şi uitat, Stropii reci încep să cadă,

Că-s uituci, puţin e spus, - Nu mai e cald cum a fost,
Ştie Dumnezeu de sus, - Zarvă mare-i în ogradă,
Ţara-i scoasă la mezat, Toți își caută-adăpost.
De când bravi s-au instalat
A-nnoptat, deși nu-i seară,
S-au aprins luminile,
TÂNĂRUL ROMANTIC Nimeni nu mai stă pe-afară,
Nici măcar găinile.
A devenit un visător
Când a văzut-o-ntâia oară
La ora tainică de seară Cerul, iată-i o lumină,
Pe fata-ntr-un superb taior. S-a stârnit o vijelie,
Curtea e de apă plină,
În noaptea sub o Lună clară, Cât ai zice: Slavă ȚIE!
Cu voce sobră de tenor Vasile LARCO
I-a zis că e aviator,
E plin de bani, maşini la scară.
Apoi, c-ar vrea în viitor

Un mariaj c-o domnişoară,
Frumoasă foc, din cale-afară, LAUDĂ MEDIOCRITĂȚII LA NUNTA UNOR VECHI
În vila sa de prin Bihor. E-o gândire cu mult rost ÎNDRĂGOSTIȚI
Despre-un scrib incompetent: De-atâția ani voi v-ați iubit,
O prinse-apoi de subsuoară, Ca să scrii așa de prost Că pot s-afirm, și nu vă mint:
Pătruns ca de-un fior de dor, Ai nevoie de ...talent! Un pic de-ați mai fi zăbovit,
Luându-i geanta repejor Făceați și nunta de argint!
Şi dus a fost pe-o ulicioară. MINCIUNI OFICIALE
Ne înșeală profitorii, SPONSOR MATRIMONIAL
Ce ne trag iar clapele; Galant și ,,dezinteresat"
Ne tot mint conducătorii Mi-a dat concursul să mă-nsor,
De...,,îngheață apele"! Râvnind, în schimb, cum am aflat,
La... dreptul meu de autor!
Mihai COSMA
Vasile LARCO – Iași
DESTIN ANAPODA
Gheorghe şi Maria mea făcea păpuşi din cârpe. Câteodată, sau mai bine
ajung la Poarta Raiului. El se spus, întotdeauna, tata avea atâtea parale, de nu mai
opreşte la cea rezervată avea ce face cu ele, aşa erau de puţine. Mai venea şi
bărbaţilor, iar ea la cea bunica pe la noi, mama mamei noastre, luându-l des
rezervată femeilor, fiind la trei parale pe tata, spunându-i că nu trebuia să facă
acum două Raiuri paralele, plozi, dacă ştia câte parale face. Astfel, tata supărat,
după cum a hotărât Cel de dezamăgit se întorcea cu spatele şi recita cu glas
Sus, măcar aici să fie poetic acest catren: Gheorghe stă să te asculte,/ Că
separaţi, să nu se întâlnească de nu se strică treaba;/ Chiar de n-am parale multe,/
la fel cum nu se întâlnesc Cel puţin… nu stau degeaba//! Cealaltă bunică,
niciodată două drepte mama tatălui nostru, venea rar pe la noi, nu se
paralele, deoarece o viaţă întreagă bărbaţii s-au plâns înţelegea cu nora, deşi nu aveau nimic de împărţit în
că au dus femeile în spate, că ele mereu îi duceau pe afară de sărăcie, dar, cică, se vor iubi între ele, când o
ei la fund, iar, dânsele, partenerele lor de viaţă, erau fi să se-ntâlnească... două drepte paralele.
nemulţumite că bărbaţi, se credeau superiori şi Iată aşa, cu bune şi cu mai puţin bunişoare, am
doreau în permanenţă, zi şi noapte, pe oriunde să fie crescut, m-am dus la şcoala din sat care avea clase
deasupra lor. În conformitate cu ultimele instrucţiuni, paralele, fiind mulţi copii pe atunci. Pe sora mea a
fiecare nou venit este obligat să prezinte o Fişă luat-o învăţătoarea de la o astfel de clasă paralelă cu
personală. Cum nu aveau aşa ceva, amândoi sunt a mea, văzând-o mai răsărită, mai isteaţă, iar până la
invitaţi să plece înapoi pe Pământ, spre a veni aşa urmă a şi înfiat-o, ea neavând copii. Eu am rămas în
cum se cere. Ajung ei acasă şi se pun pe scris. Caută clasa cu elevi mai săraci, iar de cealaltă, învăţătoarea
Gheorghe coli de hârtie şi un stilou, ia loc pe un se ocupa mai cu tragere de inimă. Anii au trecut,
scaun de lângă masă, aproape de geam îşi duce nimeni nu poate opri timpul, deşi cântăreaţa Corina
palmele la tâmple, se reculege, apoi începe să scrie: Chiriac, ordona: ,,Opriţi timpul...!”, numai că într-un
,,Am văzut lumina zilei într-o noapte de Anul fel vremea trece la cei săraci şi în alt mod la cei
Nou după ce m-am născut, la ţară, împreună cu sora înstăriţi. Eram un elev cuminte, cu minte multă,
mea geamănă, într-o familie de oameni săraci ce ascultător şi înţelegător. Odată când m-am îmbolnăvit
aveau o casă care nu făcea multe parale, era mică, şi a venit doctorul acasă, eu, fiind milos, i-am spus:
joasă, de se putea uita raţa pe geam, acoperită cu paie lăsaţi-mă să mor, că poate aveţi alte cazuri mai
la care ajungea capra pe timp de iarnă când nu era la urgente, mai grave decât acesta al meu!
păşune. Dar, permanent era aer curat în casă, Am terminat şcoala, după care am lucrat în
deoarece vântul intra cu viteză pe geam şi ieşea cu mai multe locuri, unii dintre colegi erau paraleli cu
aceeaşi viteză pe uşa scorojită de vreme. Erau zile meseria, eu eram paralel cu salariul bun, cu care nu
când tata nu avea nici o para chioară, pe atunci era m-am întâlnit niciodată, deşi făceam destul de multe
tare greu de parale, aşa că noi ne mulţumeam cu parale, iar alţii nu făceau nici cât o para chioară. Sora
promisiuni, cu suduituri şi cu obişnuitele răbdări mea a dus-o mult mai bine, a făcut şcoală superioară,
prăjite. De Crăciun îl aşteptam pe Moş Gerilă, când a prins apoi un serviciu foarte bun, ştiind-o că face
era ger de crăpau ouăle corbului, cum se spune, iar multe parale. Când a venit vremea, m-am însurat cu
când era moină îl aşteptam pe Moş Crăciun. Maria. A fost şi a trecut Revoluţia din 1989, altă
Aşteptarea era în zadar, că nu i-am văzut pe nici unul făină se măcina la moară, cum se spune, dar la morile
dintre ei şi nici nu ne-au adus jucării. Eu fiind băieţel, din străinătate, deoarece toate morile de la noi din
am avut noroc, fiindcă aveam cu ce mă juca. Surioara ţară au fost predate la ,,fier vechi”. Nu după multă
vreme s-au dublat salariile, iar în ,,compensaţie” au Raiului, s-au prezentat, iarăşi, la Împărăţie.
crescut de zece ori toate preţurile. Dar era bine, fiind Primitorul îi citeşte Fişa lui, spunând-i că totul este
încă tineri, cine muncea primea bani pentru treaba în regulă. O citeşte şi pe a Mariei, clatină din cap,
făcută, iar cine stătea, primea parale de la ... Stat. zâmbeşte, ridică ochii spre soţul ei şi cu un gest
Nu ştiu ce va scrie Maria în Fişa ei, dar, chiar pământesc i-o înapoiază, zicând: ,,tu, robul lui
din primii ani de căsătorie, ea a dus o viaţă conjugală Dumnezeu, mergi în camera de aşteptare de aici de la
paralelă, lucru ce l-am aflat mult prea târziu, când eu Poartă, iar tu, Maria, urmaşa Evei păcălită de şarpe,
nu mai aveam căutare pentru o nouă căsătorie. Găsise te întoarce pe Pământ, vei citi toate cărţile bisericeşti,
pe cineva cu parale multe, cu timp liber mai mult cu Fişa îmbunătăţită şi cu smerenie, revii. Ce-o fi
decât mine, cu maşină, având şi rude pe undeva pe scris Maria pe aceste coli de hârtie, dracul ştie!
,,sus”. Nu a recunoscut niciodată, deşi eu eram sigur Gheorghe a intrat în sala de aşteptare, după cum
de paralelism conjugal. În celelalte vremuri, dacă a primit poruncă, sală premergătoare Raiului. A stat,
venea târziu acasă şi aducea un pachet de unt, zicea a aşteptat multă vreme, timpul acolo nu are valoare,
că a stat la rând să cumpere unt, când întârzia, venind nu se măsoară în ore, zile sau ani. De băut, de
cu o pungă de cafea, înţelegeam că a stat la rând să mâncare nici vorbă, norocul a fost că el nici nu mai
cumpere cafea, iar dacă venea, fără să aducă ceva, avea senzaţie de sete ori de foame, deoarece nu mai
zicea că a stat la rând pe undeva, dar nu a mai prins avea organe interne, acestea fiindu-i prelevate la
nimic. Eu mă făceam că o cred. Acum e altă viaţă. ultima operaţie chirurgicală şi predate băncii de
Sunt pe piaţă produse, de nu ştii pe care să le cumperi organe pentru transplant. Inima, probabil este la un
ca să-ţi ajungă paralele. Dar, banii sunt tot aceea, pe îndrăgostit, stomacul aşteaptă hrană abundentă la
total, numai că unii au prea mulţi, alţii au puţini sau vreun politician, iar celelalte organe vieţuiesc pe la
deloc. Asta-i precum precipitaţiile: pe tot globul, de alţi oameni de bine, adică oameni care nu mai puteau
regulă, cam aceeaşi apă se evaporă într-o anumită de bine, având parale suficiente pentru a apela la
perioadă de timp, care, potrivit circuitului apei în banca de organe spre o viaţă îndelungată, cu un trai
natură, se întoarce pe pământ, dar în mod inegal. Aşa îmbelşugat. Nu mă duce gândul, nici bănuiala spre
e şi cu banii. Cei de ,,sus” dorm pe saltele pline cu politicienii de azi, coincidenţa este pur întâmplătoare.
bani, ceilalţi se acoperă cu rustica rogojină. De aici La un moment dat apare şi Maria, îi este
lupta, contradicţiile, invidiile, neînţelegerile şi astfel acceptată Fişa personală, acum aşteptau aprobarea
apar pături sociale paralele, conduceri paralele, o de a intra fiecare la locurile rezervate. Divinul de la
perioadă, după care una devine dominantă. Sfânta Poartă îl sună pe Dumnezeu, spunându-i de
Însă, bine că eu am ieşit din acest joc, voi fi ei, de cei nou veniţi, le spune numele lor, prenumele
,,Sus”, la Domnul, după ce scriu aceste rânduri îmi şi după verificarea listei, Domnul zice: ,,Gheorghe să
voi vedea de treabă pe întinsul plin cu verdeaţă, unde plece imediat în Iad, fiindcă nu este pe lista celor
nu mai este chin, întristare şi nici suspin. Aştept să corupţi şi nici pe acelora urmăriţi de D.N.A.!” Maria
termine şi Maria Fişa personală, nici nu mă poate intra în Rai.
interesează ce va scrie în ea. În curând mă voi lăfăi în A plecat Gheorghe spăşit, dar până să ajungă la
imensitatea plină cu verdeaţă, deşi nu-s rumegător. Focul veşnic şi-a zis: ,,Cum e pe Pământ, aşa văd că
Voi avea vreme berechet să mă gândesc la chefuri, la este şi în Cer”, apoi, cu gândul spre incinerare şi la
distracţii, la femei tinere şi frumuşele, gândirea este mulţi din cei pe care i-a lăsat în urmă pe tărâmuri
fără parale, nu costă nimic. Voi aştepta în tăcere pământeşti, şi-a exprimat o vrere, în loc de
Învierea şi pe urmă să vezi trai neneacă pe mine, EPITAF:
deoarece în a doua viaţă am să ştiu cum să-mi Cenuşa va zbura departe
clădesc viitorul. Am fost doar la prima din cele şapte Pe dealuri, văi sau cărărui,
vieţi pe care le are românul, AMIN!” Dar, cel puţin, o mică parte
Terminând el de scris, vede că a încheiat şi Să intre-n ochii ştiu eu cui!
Maria Fişa personală solicitată de Mai Marele AMIN!
Dan TEODORESCU – Iași
PARTENERIATUL CULTURAL ROMÂNIA - GERMANIA

A URCAT ÎN ALPI ŞI APOI A AJUNS ÎN DACIA!
Colaborarea culturală celor "Şapte Coline".
dintre Asociaţia Literară În replică, pentru eforturile depuse pe
“Păstorel” Iaşi (ALPI - altarul culturii din diaspora românească din
preşedinte: Mihai Batog- Europa, ALPI şi revista ieşeană "Booklook" au
Bujeniţă) şi Asociaţia premiat-o pe doamna Ionela van Rees-Zota cu o
DACIA e.V. (din Nürnberg - frumoasă diplomă de excelenţă, dorindu-i mereu
Germania, preşedinte: Ionela succes în superba activitate pe care a duce în
van Rees-Zota) este deschisă Germania şi nu numai.
de mult timp, revista "Vocea Dar iată că, în anul CENTENAR 2018 -
Ta" şi site-ul Agenţiei de CENTENARUL MARII UNIRI, cele două
Presă "Aşii Români" inserând capitole întregi din asociaţii s-au unit şi scriptic, printr-un parteneriat
creaţiile literare ale umoriştilor români din oraşul cultural de mare importanţă şi amploare.
Conform protocolului încheiat în luna – Articolul 3: Părţile vor ţine regulat
aprilie 2018 şi semnat de cele două părţi implicate, conferinţe, simpozioane, seminarii, workshop-uri,
se menţionează că Asociația “DACIA e.V.” mese rotunde etc… pentru a crea oportunităţi de
(Germania) şi Asociaţia Literară “Păstorel” Iaşi dezvoltare membrilor din ambele organizaţii.
(România), în calitate de părţi ale acordului, sunt – Articolul 4: Părţile se vor consulta în mod
ghidate de interese comune, cu scopul de a regulat în vederea abordării oportunităților de
descoperi avantaje şi a dezvolta beneficii reciproce dezvoltare pe proiecte comune, rezolvării
de ordin relaţional în domenii economice, culturale problemelor curente şi de perspectivă în
și educaționale, ele ajungând la următorul acord: cooperarea dintre ele.
– Articolul 1: Părţile vor coopera în scopul – Articolul 5: Acest acord nu implică
dezvoltării şi întăririi relaţiilor economice, angajamente financiare pentru nici una din părţi.
culturale, educaționale și de alt gen, conform – Articolul 6: Acest acord va intra în
statutului lor, în vederea dezvoltării de proiecte și vigoare la data semnării lui şi este valabil pe
evenimente comune finanțate din surse externe – perioadă nedeterminată. Acordul se va înnoi
granturi ale Comisiei Europene, alte surse automat, excepţie fiind cazul în care una dintre
naționale și internaționale - sau proprii. părţi o va informa pe cealaltă, în scris, cu cel puţin
– Articolul 2: Părţile vor facilita schimbul o lună înainte, de intenţia de a se retrage din acord.
de informaţii pentru cooperarea în domeniile Acest acord este semnat în două copii, de
precizate în Art. 1, care ar putea fi folositoare către preşedinţii: Mihai Batog-Bujeniţă şi Ionela
ambelor părţilor. van Rees-Zota, ambele fiind identice şi valide legal
în limbile germană şi română.
LĂCOMIE MONDIALĂ OMUL INGENIOS

Sunt state care se unesc Fiind sărac, dar şi abil,
Spre-a cuceri ţări de pe hartă Soluţia-i interesantă:
Şi după ce le stăpânesc Când vrea un telefon mobil,
Se bat amarnic să le-mpartă. Îl pune pe cel fix în geantă.
CUGETARE CONCEDIUL AȘTEPTAT

Pe-a vieţii-ntortocheată cale Românii în vacanță pot
E-un fapt ciudat şi lupţi în van, Pleca și-n austerii ani,
Când eşti luat la trei parale Că-i poartă gândul peste tot…
De cei ce nu fac nici un ban! Doar gândul nu îi costă bani.
CONJUGALĂ UNEI TINERE

Soţul de o veşnicie Mi-ai zis, venind tu de la mare:
Foc mocnit e-n căsnicie, Necucerită-am fost de juni,
Iar soţia în tot locul Iar eu, naiv, ți-am dat crezare,
Este cea ce-aţâţă focul. Dar nu mai mult de nouă luni!
MERARUL NERĂBDĂTOR UNEI TINERE LA NUDISM

El de livadă se-ngrijeşte C-un piept ce zările străpunge
Precum făcea, cândva, bunicul, Și-un mers felin, îți zici îndată:
Iar măru-atunci când înfloreşte Ce înțolită ar ajunge,
Deja-şi procură alambicul. De-ar mai rămâne dezbrăcată!
Vasile LARCO
PROZĂ
„ZĂPADA PE FLORI DE CIREȘ în spațiul pentru iubire”

(Fragment)
(Ediția a II-a revăzută și adăugită)
Din jurnalul Elenei: – Cu ochii lui!
„Nici frumusețea acestei toamne, nici ziua – Cu ce simți zăpada, cum știi cât de
care va veni, nu va reuși să mă facă să uit castelul proaspătă e, și de e rece?
de iluzii și de vise ce l-am creat într-o clipă de – Cu mâna lui!
încordare și răgaz din frumusețea sufletelor – Și când ți-e sete, ce faci?
noastre. În el vom descoperi mai târziu amintirea – Îl sărut!
serilor de vară în care am topit iubire, pe care – Și când vrei să-ți înmoi buzele în apă
numai noi îl vom putea înțelege, iar peste timp nu limpede, bună?
vor rămâne decât cuvintele, ele vor putea readuce – Apa o simt pe buzele lui.
pentru o clipă vremile trecute. – Nu-ți place să pășești singură, să simți
Pășind pe cărările singuratice ale muntelui, iarba sau asfaltul, viu, sub pașii tăi?
în imensa tăcere ce ne înconjoară - îmi aminteau de – Îi simt umărul alături și lipită toată de el
bucuriile târzii ale copilăriei - înfloresc din cuvinte mă simt legănată...
lăsând să-mi lucească ochii mai vii decât oricare – Dar oamenii de pe stradă?
lumină. În aceste locuri natura a pus un amestec de – Umbrele trec pe lângă noi! El nu știe că-l
prea mult verde curat, dar mai ales mai mult suflet văd numai pe el!
și dăruire. Străjile țuguiate ale brazilor, cascadele – Dar, bine, de ce?
înalte, înmărmurite într-o mișcare de cristal, cu – Fiindcă mi-i drag.
lacrima pură a izvorului care-mi șoptea neîncetat – De ce tocmai el?
să pornesc spre o altă viață, cu tine... – Așa s-a întâmplat. Într-o zi, nu știu cum,
Mi se pare că m-am trezit din morți. parcă s-a răspândit în ființa mea întreagă o
Dintr-o moarte lungă semănând cu un vis, cu un mireasmă îmbătătoare și dulce cu numele lui care
basm, cu un joc. La început parcă am fost legată la mi se plimba prin minte, pe buze, în suflet. Nu știu
ochi, cu brațele și sufletul încătușate de un lanț în cum s-a întâmplat, poate că știe el, el știe tot.
aparență dar deosebit de trainic. Bătând spasmodic – Și tu ce zici?
din aripi m-am pomenit dincolo, într-un climat – Îl iubesc, îl aștept...
deopotrivă auster și dulce. Mă aflam pe piscurile – Și când vine...?
celor puțini, îndrăgostită: – Mă odihnesc în brațele lui, pentru că e
– Îl iubești? Mă întrebă cineva. istovitor să aștepți.
– Da, răspund vrăjită printr-un zâmbet în – Atunci ești nefericită?
care se topesc toate bucuriile lumii. Mi-e tare – Nu! Fiindcă oricum vine... el strânge
drag... căldura soarelui, eu o culeg din zâmbetul lui, viața
– Mai ai ochi? mea o continuă pe a lui cum el îmi completează
– Ba, da; dar îl văd numai pe el. până și lipsurile. Am adoptat culoarea cristinie și
– Și îți ajunge? trăim cu frumosul tot mai ales că un suflet se
– Da, îmi ajunge, bag de seamă uimită. contopește cu celălalt. Suntem unul!...”
– Și cu ce vezi cerul, copacii?
„... da, culoarea cristinie e cea a fericirii, – Te pomenești că te călugărești! Lasă tu...
inconștiente poate, dar a noastră, acum, aici. Privirea Elenei căzu pe unul dintre cei doi
Sperăm să nu fie a speranțelor deșarte cu toate că tineri, celălalt decât prietenul colegei sale. Cu părul
există o lume care nu ne poate decât condamna. lins și dat într-o parte, cu o cărare frumoasă, gâtul
Până acum timpul și norocul au fost de partea puternic, înalt, îi făcu o impresie bună. Aproape că
noastră. Dar când lumea va afla, când trebuie să nu-i reținu trăsăturile feței. Dintr-odată se hotărî:
iau o hotărâre mare? El spune că ar pleca oriunde – Hai că merg, cine-i ăsta?
cu mine, lăsând tot. Pot eu fi la fel de hotărâtă? – Cum, tu nu-l cunoști pe Cornuță, ăla
Oare ce-o să se întâmple cu noi? Mă va lăsa să fotbalistul de la „Victoria” noastră?
sufăr, îmi va păsa de suferințele lui când cei din jur În câteva minute ieșiră de mană din casă și
vor sări violentați de pasul nostru? Vom putea parcurseră aleea din fața ei. În stradă se întâlniră cu
rezista? Înfiorătoare prăpastie cum să te trec?...” cei doi și cum nici unul nu spunea nimic, Elena se
Era încă sub impresia puternică a zilelor văzu nevoită să zică:
minunate când se aflase sub imperiul unor – Bună.
întâmplări mereu neașteptate și mereu frumoase Aproape pe neașteptate se trezi alături de
visând împreună cu Teo. Cu adevărat încercase să tânărul care fără prea multe fasoane întinse mâna
nu se gândească la nici un fel de urmări pentru și-i cuprinse spatele. După o clipă, destul ca el să
această dăruire a sentimentelor. Dormea de câteva priceapă că poate îndrăzni se îndepărtă ușor
zile bine și se hrănea substanțial sub oblăduirea zâmbind stingherită în întuneric. Deși era hotărâtă
dulce a bunicăi. Părinții fiind plecați în stațiune n-o să nu se mai lase atinsă de vreun băiat nu-l
însoțea nici o grijă așa că-și putea permite să-și apostrofă. I se adresă fetei din față:
aranjeze ea timpul. Rămăsese înțeleasă cu el ca – Ce se mai aude pe aici, Dana?
imediat ce poate să-l sune la telefon și să se Îi răspunse tânărul, a cărui voce abia cum o
întâlnească. Parcă simțea ceva ales pentru el acum auzi, fără s-o impresioneze spunându-i că nu-s
când observase câte eforturi, ce energie și ce sume prea multe noutăți, că de ce a lipsit ea atâta.
considerabile cheltuise pentru a-i asigura ei și În sală, după ce el plăti biletul de intrare,
colegei sale un sejur cât mai plăcut. N-o lăsa să văzu numeroși ochi care o priveau cu insistență,
cheltuiască nici un ban, spunând că aceasta e mai ales ale flăcăilor dintre care unii se întorceau
plăcerea lui. În sinea ei ar fi vrut să-i fie mereu spre ea. Cum nu mai primi alte invitații la
recunoscătoare și uneori îl săruta sincer pentru dans aproape tot timpul fu partenera noului venit.
asta. Mai ales că el nu încercase niciodată să fie Chiar începea să-i placă cum știe s-o apropie,
brutal sau senzual cu ea, ceva ce dovedea figurile pe care le făcea, mai ales cele de break-
delicatețea și pentru protejarea sentimentelor dance și se simțea bine. Uitase de promisiunea de a
frumoase. se gândi la Teo.
Fiind sâmbătă după amiază își puse mai Era aproape ora 23:00 când după câteva
întâi apa la încălzit pentru a-și spăla părul apoi strângeri de mână în iureșul dansului ieșiră
încercă să citească ceva. Spre seară, pe neașteptate, împreună, să ia aer.
apăru Dana care o invită la discotecă. La început – Hai să facem câțiva pași, șopti el.
refuză, hotărâtă să se gândească numai la Teo. Îi – Dar nu prea departe, acceptă ea.
dădu chiar un telefon spunându-i ca s-o aștepte Pășea încet, tăcând, transpirați de efort și
duminică dimineața. În vocea lui simțea vibrația oarecum transportați de plăcere. Din sală se auzi
aceea cunoscută ca în momentele de intimitate. N- ritmul îndrăcit al unei melodii englezești.
avu timp să pună bine receptorul în furcă și reapăru După vreo 30 de metri, în dreptul unei alei
Dana însoțită de doi consăteni. cu arbuști ea vru să se întoarcă înapoi dar el îi puse
– Hai, tu, Elena, ce faci. Uite e aproape mâna pe umeri încercând s-o sărute. Dându-și
seara și tu nu te îmbraci. Te pomenești că... seama că nu-i poate opune vreo rezistență așteptă
– Dana, nu vreau să ies nicăieri, mai ales sărutul dar în secundele următoare îngheță când se
azi. Mă simt obosită. simți luată în brațe iar apoi pumnul lui îi desfăcu
lacom picioarele. Din sala de dans unde intraseră
toți răzbăteau sunete stridente. Conștientă că e *
pierdută aproape nu schiță nici un gest de * *
împotrivire, slabele sunete de protest și le înăbușea
singură să nu fie auzită de cineva, paralizată de Îl hărțuia un dor imens. La ora devenită
lăcomia și vigoarea bărbatului tânăr. obișnuită o visa mereu senină, mirată și
întrebătoare, imagine cu care-și mângâia sufletul
* din ce în ce mai chinuit. Apoi de dimineață până
* * seara dorea s-o vadă aevea, își păstra văzul mereu
treaz pentru a o descoperi în tumultul străzii. Era în
Telefonul de duminică îl anunță pe Teo că perioada de finalizare a unei invenții astfel că
s-a întâmplat „ceva grav, foarte grav” dar când se timpul îi era foarte serios drămuit. Cu toate acestea
întâlniră la câteva zile, ea, încă cu cearcăne la ochi își găsea destule momente când își lăsa slobode
părea a fi bolnavă. gândurile, căzând într-un fel de reverie temporară
– Ei, ce s-a întâmplat, spune-mi dragostea din care se smulgea cu greu.
mea scumpă, de ce ești așa obosită, ce-a fost așa De fapt existența sa devenea o permanentă
grav de n-ai putut să-mi spui. luptă cu umbrele. Umbrele diverselor gesturi și
– Am avut o criză de tetanie și am dormit o înfățișări ale fetei pe care o urmărea cu îndârjire,
noapte la dispensar... cu speranță și cu o nesfârșită decepție. Aceasta din
Și începu să-i înșire o poveste de adormit urmă și-o atribuia sieși, el care se credea un
copiii, care culmea, se prinse. El deveni mai tandru norocos chiar și în aceste momente când fără
și mai preocupat de ea. O servi cu dulciuri apoi se speranțe iubea cu disperarea din urmă. Pe măsură
urcă în mașină refugiindu-se într-un colț de pădure. ce zilele treceau sentimentele luminoase i se
Era o vreme noroasă din care răzbătea mototoleau în urma unei supreme forțe care-i
soarele și în roua dimineții pășeau de mână fiecare destrăma gândurile și paraliza acțiunile.
cu o altă stare de spirit, nepricepută însă de Se gândea adesea că tocmai acum, avea
celălalt. El se purta exaltat. O purtă în brațe, o nevoie ,cea mai mare nevoie de sine, deci de
sărută lacom, o mângâie, se minună, se aplecă să-i luciditate și că eforturile intelectuale de până acum
sărute genunchii. trebuiau cât mai devreme concretizate. În birou
Se așeză pe iarbă după ce el își așternu rămânea ore întregi în contemplarea unei hârtii în
haina. Liniște și verdeață, vedere înspre oraș de care descifra ochii mereu mirați și întrebători, aceia
rară măreție. Priviră câteva minute după care el o care-l opreau de fiecare dată mai mult decât orice
înlănțui din nou sărutând-o fierbinte. La un gest. Imaginea ultimă cu cearcănele mari și ușor
moment dat îi ridică puțin fusta încercând să urce vineții încadrate de o paloare neobișnuită,
mai sus. accentuând o frământare interioară gravă nu-i
– Stai cuminte, altfel plec. Am venit cu tine dispărea din față multe minute. Ca în secvențe
pentru ca să mă simt bine. Ah, abia acum respir cinematografice își mângâia prezentul cu frânturi
aerul de puritate. de vorbe sau cu gesturi dintre cele mai delicate în
Din nou ascultător, Teo îi așeză fusta, care descifra o existență și pentru sine a celei
îndurerat în sinea lui că din nou e refuzat. Totuși divinizate. Acesta ar fi fost termenul potrivit: o
asprimea ei îi plantă în inimă un spin al îndoielii: diviniza. Din cauza aceasta și gesturile sale păreau
dacă, de fapt tot un alt bărbat a surprins-o, tocmai lipsite de feminitate exprimând dorința de ocrotire,
când el o aștepta mai avid? Știa foarte bine că ar fi de protejare a existenței celeilalte.
putut fi și el „bărbat tare” dar o iubea prea mult să O privise lung, lung, în timp ce ea stângace
poată trece peste dorințele ei, mai mult sau mai și sfioasă făcuse câțiva pași în fața sa, observând
puțin ghicite. Își aduce aminte de o vorbă din cu acea căldură intimă părul ei castaniu, fără
copilărie și-și zise că e și el acum, tot un prost în zi artificii de modă, bluza albastră ce-i cădea cam
de Paști. largă pe talie, fusta încrețită ce ascundea trunchiul
osos cu șoldurile ceva mai proeminente dar Își simțea sfârșeala în mădulare ca rezultat
exprimând sfiiciunea vârstei și a începutului de al stimulului provenit din dorința de viață.
feminitate conștientă iar picioarele drepte, albe și Sfârșeala asta se accentua cu cât timpul de la
delicate aveau, parcă imprimate, pe partea dindărăt ultima întrevedere era mai lung și se asocia cel mai
vene albăstrui care le dădea aparență de irealitate. des cu durerea de stomac.
„Ce păcat că va face varice devreme, atât cât e ea Ieri avuse convingerea cam nelămurită că e
de frumoasă ar merita să trăiască așa o sută de căutat și că o va întâlni deși știa că e departe de
ani”. Își aminti din nou vorbele prietenului său, oraș. Dar nici o secundă, ca atunci pe munte nu l-a
ziaristul: „nu-i prea frumoasă fetișoara asta dar are părăsit senzația prezenței ei. Toate încercările de a
pe vino-ncoace”. De fapt nu-și punea nici un o găsi la telefon au fost infructuoase. Era prea
moment problema frumuseții exterioare, intuise multă lume în jurul unei mari iubiri; și cum
marile ei disponibilități sufletești și tocmai în fața aceasta este proverbial însingurată eforturile de a o
acestora se închina simțindu-se când un ales al scoate în afara lumii rămâneau doar ca atare. Și ieri
soartei când un nedreptățit al ei. Posibilitatea ca și astăzi o surescitare deosebită puse stăpânire
alegerii îi scăpa și el era un alergător permanent pe el.
între două extreme. „Astăzi trebuie s-o văd! Trebuie! Trebuie!”
Perioada de timp, oricât de mică, în care n- Deodată luă o hotărâre neașteptată. Ieși
o vedea i se părea o lovitură în interior exprimând cam vijelios din birou, lăsând și ușile deschise iar
acele explozii din timpul erupției propriu-zise. Era în stradă făcu semn primului taxi. Șoferul, care nu-
ca într-o permanentă legănare într-o realitate nou l cunoștea, îl cercetă întrebător dintr-o deformare
făurită, aurită pe dinăuntru, plumbuită pe dinafară. profesională.
Știa precis că vor urma lovituri după lovituri dar – Tot înainte! Deviza pionierilor i se părea
eul său refuza să înlăture fie și pentru o clipă, acel cea mai nimerită. Apoi numai cu gesturi, fără un
alter-ego pe care îl reprezenta ea. cuvânt îl purtă preț de 10 minute până prin dreptul
– Tu chiar ții la mine? Îndrăznesc, să casei ei. Avea la dispoziție, din goana mașinii o
îndrăznesc să cred că și tu mă iubești? secundă s-o vadă. Înainte de a ajunge încă aproape
O întrebase tremurător și tremurând, cu se uită la ceasul electronic: 10, 19’, 36”. Apoi
ochii văpaie în ochii ei, pe care nu și-i ascundea ca temător își roti încet capul spre stânga, pe măsură
de obicei. În treacăt își zicea că orice îndrăgostit ce autoturismul rula cu peste 60 km/h.
vrea să citească totul în ochii iubitei, dar apoi se O văzu!
dovedește analfabet. În acele momente intuia În vântul din afară, în acea secundă, își
tragismul situației în care se zbătea într-o speranță umplu ochii și sufletul cu făptura ei scumpă. Dintr-
absolut irealizabilă. atâtea secunde ale zilei, dintr-atâtea posibilități, iat-
– Nu știu de ce mă întrebi. Cea mai bună o pe cea mai fericită. Din nou ea îi completa
dovadă e că sunt aici cu tine. De fapt, încerc să nu existența atunci când trebuia: se îndrepta dinspre
mă gândesc („oricum nici eu nu reacționez bucătărie spre casa mare, scuturându-și fruntea în
destul”), am venit să te completez! vântul rece, prea rece pentru această perioadă,
– Și totuși, nu-i bine să te joci cu dragostea oarecum aplecată în față, îmbrăcată în flanel de
care te poate face neom. mohair bleu și cu fața întoarsă spre mașina care
Ploaia de sărutări, îmbrățișările aproape asemeni multora trecea prin fața locuinței...
sălbatice dar mereu caste subliniau de fapt aceleași „Ar fi interesant ce poți gândi, acum,
sentimente. Beția simțurilor pe care o simțeau dragostea mea scumpă, aș vrea să-ți spun din nou
apropiindu-se unul de altul, nu ajungea însă până la cât...”
dezlănțuire totală, iresponsabilă. I se părea că Taxiul își încetini viteza cedând trecerea
rămâneau mereu curați atât în sinea lor cât și în unui camion greu iar șoferul întrebă din nou din
realitatea exterioară. Amalgamul dorințelor se ochi.
limpezea totdeauna la porțile albastre ale existenței – La uzină!
senine.
Când, fără să întrebe, șoferul primea banii de a dărui iluzii și fericire între iubiții de pe tot
pentru cursă murmură: pământul./ Facă-se voia acelor nebuni visători,/
– Ce trăsnit, să plătească atât numai pentru Așa cum vreau și eu cu dragul meu de suflet/ Și
o plimbare! dă-ne nouă împătimiților cu aspirații/ Precum
Pentru Teo însă porția din acest elixir al pâinea cea de toate zilele, puterea de a o păstra
existenței însemna mai mult decât orice valoare frumoasă./ Și izbăvește-ne de gânduri ce
imediată. Poate o pură întâmplare, poate o chemare cutremură/ Măcar în anul de fericiri promise/
tainică dintre cele două suflete care se caută, poate Amin! În genunchi mă aplec în fața ta/ Icoană-
acel ceva care ar fi fost telepatie sau un fel de minune, otravă dulce și bună, Amin!” apoi
magnetism făcuse ca din nou cei doi să se vadă compuse câteva versuri fredonând o melodie:
exact când fiecăruia îi era mai dor de celălalt. Mă rog de tine frumos ca gândul, iubirea
„Poate numai mie...” îngână inginerul așezându-se mea:
tot așa de frământat pe scaun ca și atunci când Dacă păstrezi ceva din ceea ce simțeam
ieșise. Totul ar putea fi în ordine, dar teama nu-l cândva,
părăsea: în ultimele zile îl torturase gândul că Să fii frumoasă și să-l ierți pe cel păgân
Elena era din nou bolnavă, avea oarecari semne în Ce sunt, cu toată dragostea al tău… nebun!
privința asta, iar el se simțea neputincios s-o ajute. și încheie în proză: te mai rog să vezi la robul tău
Nici măcar nu știa ce-i cu ea, n-avea cum să afle, de suflet nu ca la un obiect de experiență. Să nu-i
zvâcnirea din interior spunea că e-n normal. mai cauți petele din soare și să ștergi cu un sărut
Dar dispoziția sa de muncă era cu totul alta. tot ce ar fi putut fi mai rău. Te implor nu ucide ce-
O secundă fusese de ajuns să-i modeleze profilul ai crescut sub impulsul minunii pe care o
fetei văzută acum ca un monument durabil al reprezinți. Și multe te rog, dar dacă sufletul tău s-a
iubirii. Așternu o „rugăciune pentru sufletul meu” golit, schimbă sensul rugii. Cu dragoste/ T.
cam așa:
Iubirea noastră care ne ești până la ceruri/
Sfințească-se precum e de sfânt numele tău/ Când (VA URMA)
ea își scaldă sufletul în cel al meu,/ Vie puterea ta,
„În final ce este dragostea dacă nu o taină pe

care îndrăgostiții ajung să o ascundă și să o poarte în
umbră, fiindu-le teamă de lumină? Pasiunile fug de
lumină, lumina le omoară. Îndată ce taina apare,
dragostea veștejește, își pierde frăgezimea și vraja,
devine ceva obișnuit, banal, de toate zilele.”
Mihail DRUMES
PROZĂ
JURNAL (IV)
La sfârșit de an am terminat de citit

„Dicționar de literatură română contemporană“ de
Marian Popa. Revelionul n-a fost mai grozav ca în
ultimii ani și scandalul iscat a doua zi din pricina lui
Adrian mi-a stricat și puținul chef pe care îl aveam.
Pe 3-4 ianuarie am ajuns și la Oituz, unde am
asistat la oficierea căsătoriei lui Gheorghiță,
cumnatul meu.
La București, vreme pierdută în mare parte.
București, 18 ianuarie 1979

Azi trebuia să am primul examen. Îl voi
susține abia mâine, deși data nu mai are nicio
importanță. Nu sunt pregătit suficient, dar îmi încerc
și eu măcar o dată șansa. Pe o iarnă care a început să
fie afurisită (mâine și poimâine s-au suspendat
București, 8 ianuarie 1979 cursurile în întreaga țară), am fost la Oituz, martor la
Am intrat într-un nou an cu gândul de a o nuntă care a ținut trei zile și eu, ce mai puteam
împlini cele începute cu câțiva ani în urmă. Zilele, ca face, m-am ținut după ea! A fost frumos, chiar dacă
întotdeauna, s-au scurs repede, dar încă nu simt febra tăticu și Adrian iar au făcut-o de oaie.
examenelor. Am, în schimb, o stare care nu îmi dă În seara asta am văzut „Doctor fără voie“ de
pace să fac nimic. De citit am reușit, totuși, să citesc Molière, versiune a televiziunii franceze.
câteva lucruri, mai ales pentru primul examen și sper
să-mi revin, având în vedere că trebuie să merg și la București, 26 ianuarie 1979
nunta cumnățelului. E rău să fii și singur! De aproape o oră mă tot
Nu fac bilanțul anului trecut, una pentru că frământ și încă nu sunt în stare să fac ceva. Toți sunt
nu am timp, alta poate pentru că ar trebui să mă critic plecați pe acasă, doar eu am rămas să învăț ce nu am
aspru, vizavi de unele proiecte, de slăbiciuni, delăsări învățat în patru ani: franceza!
și încă altele. Sunt fericit că am scăpat de cele mai grele
Îmi notez însă câteva impresii înregistrate în examene, că, practic, am scăpat și de ultima sesiune,
ultimele clipe ale anului încheiat. Pe 28 decembrie chiar dacă mai am trei examene de dat. Sper însă că
am împlinit 28 de ani. Nu a fost o zi nemaipomenită, totul va fi bine, mai ales că până acum cea mai mică
până după prânz a fost chiar anostă, dar plină în cele notă a fost opt.
din urmă cu mici surprize. Țica s-a întrecut pe sine și Mâine îi voi face o surpriză nevestei. Nu știe
mi-a dăruit două cămăși, o căciulă de toată că mă duc, cum nici eu nu am știut până acum o oră.
frumusețea. Toți ceilalți au procedat la fel: mămica – În acest an am apărut încă de două ori în
un tort, Lili – o sticlă cu vin spumos, tăticu – o presă, o dată în „Cuvântul nou“, o dată în „Steagul
pereche de indispensabili (buni, al naibii de buni pe roșu“.
gerurile și pe trenurile iernii astea!), Doina – o
cravată, Aurora și Adrian – o cămașă. Ce-i drept, nici București, 14 februarie 1979
eu nu m-am dus cu mâna goală, ba pot spune chiar că Din nou la București, după un turneu fulger
am investit ceva bani. prin Sf. Gheorghe, Oituz, Gh. Gheorghiu-Dej, Bacău
și Moinești. Sunt încă în vacanță, dar timpul mă făcut fără incidente, planul prezentat de mine
presează atât de rău, încât nu-mi pot permite să mă coordonatorului științific fiind acceptat fără nicio
odihnesc. Asta mai ales după ce biblioteca, prin observație.
direcția ei, bineînțeles, mi-a făcut cel mai mare În compartiment și acasă am citit câteva
deserviciu: a trimis colecția „Scînteii“ la refăcut. Așa lucruri interesante: „nedumeriri“(le) lui Ion
încât va trebui să bat drumul pe la alte biblioteci, să Lăncrănjan, o poezie inedită de Arghezi („Lasă-mă,
pierd o groază de vreme și niște bani care puteau noapte...“), câteva „foi răzlețe“ dintr-un jurnal al unui
avea o destinație mai sănătoasă. Sper însă că voi scriitor foarte interesant, dar despre care am impresia
trece și de acest obstacol, că voi termina cu bine că nu am prea auzit - I. C. Visarion, replica dată de
această etapă a vieții. Examenele le-am promovat cu Sanda Radian (o altă anonimă pentru mine!) lui
9 și 10, chiar dacă nedreptatea a răbufnit încă o dată. Eugen Barbu (toate publicate în „Luceafărul“ de
De câteva ore trăiesc cu senzația plăcută a sâmbătă) și o carte despre care sunt sigur că se vor
unei strângeri de mână din partea celui mai proaspăt scrie cuvinte de laudă: „Luni, marți, miercuri...“ de
secretar al Uniunii Scriitorilor, George Bălăiță. Radu Beligan. O admirabilă lecție de cultură, nu
Gândul că s-ar putea să ocup locul rămas liber prin numai pentru cititor, ci și pentru cei ce fac sau se
plecarea lui de la „Ateneu“ îmi dă fiori. El nu este ocupă de artă.
însă de nerealizat, mai ales că s-a născut sub impulsul În „Cuvântul nou“ mi-a apărut cronica la
unei afirmații a redactorului-șef. Oricum, indiferent cartea lui Ilie Purcaru, dar cei din redacție se pare că
că voi lucra la „Steagul roșu“ sau la „Ateneu“, am devin tot mai reci. Tot la Sfântu, un episod care m-a
convingerea că voi publica în ambele publicații. făcut să-mi iau definitiv gândul că voi locui în acest
Important e că acum am un loc sigur la Bacău și că, oraș: am văzut un tânăr maghiar înjunghiat cu o
deci, pot munci liniștit. Am și început, de altfel, să cruzime bestială, după cât se pare tot de un confrate.
conspectez lucrări absolut necesare, mâine urmând să Dacă era român criminalul, ce mă făceam eu, care
merg la Biblioteca Academiei RSR pentru a obține o eram singurul, în tot autobuzul ce transporta victima,
legitimație de intrare la fondul special. Tot la Bacău ce încerca să afle relații într-o limbă nevorbită, cel
am avut o discuție cu Sergiu Adam, amabil ca puțin în acel moment, de ceilalți pasageri?
întotdeauna. Dar să trec de la o scenă care a născut și alte
Țica, în așteptarea sorocului, s-a pus pe întrebări în mintea mea, la una mai veselă: în seara
afaceri, așa încât a trebuit să investesc încă 5000 lei, aceasta am avut prilejul să râd cu membrii Cenaclului
deși soacră-mea nu mi-a înapoiat nici acum celelalte „Săgeata“. Un cenaclu de umoriști, din rândul cărora
5000. În toamnă poate voi primi mai mult, astfel că ne-au vizitat Teodor Maricaru, Al. Clenciu, D. C.
nu-mi rămâne decât să aștept. Mazilu, Rodica Toth, George Corbu, Andrei
A murit unul dintre marii poeți ai României, Ciurunga, Angela Chiuaru, Dragoș Vicol, Sin Arion
Al. Philippide. Am început să citesc jurnalul lui Radu și Gabriel Teodorescu.
Beligan.
București, 22 februarie 1979
București, 21 februarie 1979 Noi cunoștințe în redacție. Am fost repartizat
Prima zi de practică la „Scînteia“ s-a încheiat la „probleme cetățenești“ și, probabil, voi pleca în
fără ca măcar să iau contact cu cei care îmi vor da de prima deplasare. Am început documentarea din ziar
lucru. Am asistat, în schimb, la o conferință de presă și primele rezultate mă fac să mă îngrozesc, întrucât
extrem de interesantă, legată de evenimentele din nu știu dacă voi avea timp să citesc cu atenție
Orient și Indochina. La plecare am obținut și câteva numerele din toată perioada.
suveniruri: 3 carnețele, o plasă-reclamă. Mâine... Seara va rămâne de neuitat. L-am cunoscut
Sâmbătă, duminică și luni am fost din nou la pe Ioan Alexandru, care m-a uimit pur și simplu. Are
Sfântu Gheorghe. Am petrecut, poate, ultimele ore în o memorie fantastică și, pe baza ei, o cultură ce n-am
compania soției, urmând să ne reîntâlnim după ce va mai întâlnit-o la niciunul dintre cei cu care am intrat,
naște. E o perioadă dificilă pentru ea, dar nu pot sub direct sau indirect, în contact. Știe, vorba românului,
niciun chip să-i fiu în preajmă. Lucrarea mă sufocă și și toaca din cer. Orice lucru, cât de mic, are pentru el
dacă nu trag cu toți dinții de ea, s-ar putea să mă o semnificație, orice cuvânt își are istoria, urmărită
împotmolesc la mal. Sunt bucuros că primul pas l-am pas cu pas din străvechime. Cred că a aprofundat pe
puțin 5-6 limbi, că se descurcă destul de bine și cu apărut Pintenatul... campion, un fapt divers puțin
altele. Merge mereu la origini, cu o sete de nedescris. amputat, dar un fapt divers, totuși. Dacă aici nu am
Abia după ce a descifrat aproape toate tainele unui reușit încă să semnez, am publicat, în schimb, pentru
cuvânt, poezia țâșnește cu o forță ce te fascinează. E a doua oară, în „Contemporanul“, numărul de vineri
aproape mistic, dar de un misticism constructiv. (Cântec în Semenic).
Deviza lui e munca și scrisul zilnic, prezența în Am fost câteva zile în Moldova. Țica a intrat
mijlocul oamenilor, cu care stă de vorbă pe îndelete. în concediu și așteaptă dintr-o clipă în alta să-i vină
Nimic nu cred să-i scape și tot ceea ce face nu poate ceasul sorocit; mămica și-a scos câțiva dinți și acum
decât să fie trainic. Trebuie să-i caut volumele, să vorbește șepeleag; tăticu s-ar putea să renunțe la
încerc să pătrund cu umilele mele resurse într-o lume nărav, cel puțin pentru o perioadă; Doina are de gând
clădită cu sudoarea geniului. să se mărite; socrii sunt fericiți că-mi pot fi de folos,
Eugen Barbu a fost dezavuat de Uniune dar mai ales că li s-a umplut bătătura cu încă două
pentru „metodele“ sale de creație. O lecție pe care o animale.
merita de mult. Am citit o carte dură: „În căutarea
Ieri am terminat lectura volumului „Pagini Paradisului“ de N. Popescu-Bogdănești și am văzut
din lupta pentru instaurarea puterii populare din un spectacol minunat, prezentat, la cea de a patra
România“ de D. Turcuș. Gală a „Scînteii“, de formația de muzică veche (de
După metoda Bulgăr, azi am început o lectură fapt, de instrumente vechi) „Muzica rediviva“ și de
„serială“ din considerațiile lui Al. Philippide. neîntrecutul cuplu Leopoldina Bălănuță - Anda
Surpriză: Adrian Dohotaru și-a reluat Călugăreanu. Sub bagheta eminentului muzician care
activitatea la „Flacăra“, după ce timp de un an a plătit este Ludovic Baci au reînviat creații aparținând
propriile boacăne. secolelor XV-XVII, creații ce m-au pus încă o dată
pe gânduri. Nu știu când voi reuși să acopăr toate
București, 7 martie 1979 golurile din cultura mea, cum nu știu nici când voi
Am aflat, cu stupoare, că telegramele de avea timp să-mi duc la capăt toate gândurile care mă
felicitare trimise soției și mămicii au ajuns la frământă. Recitalul „O parte dintr-o pasăre“ a fost
destinație ca telegrame de condoleanțe. Ca să repar magistral, iar interpretarea baladei „Meșterul
vina mea și a poștei, am trimis altele, dar ce s-o fi Manole“, inegalabilă.
întâmplat în mintea și în inima lor? Țica, după câte
m-a informat Aurora, a și dat înnebunită telefon, București, 23 martie 1979
crezând că s-a întâmplat ceva la Oituz. Mâine trebuie Zi cu adevărat mare pentru mine: mi-a apărut
neapărat să încerc să vorbesc cu ea. primul articol semnat în „Scînteia“ („Semenicul“ - o
Am citit „Drum spre vină“, un admirabil prezență de reală ținută). Sper să nu fie ultimul,
volum de versuri de Ana Selena. Despre ea și despre chiar dacă o altă practică nu voi mai face în redacție.
soțul ei, dar mai ales despre drumul la Reșița, într-o Încă n-am început munca la lucrare. Am avut
seară când voi fi mai puțin obosit. câteva zile proaste, dar sper că de mâine voi demara
Astăzi mi s-a spus, de către Petre Popa, că am cu toată viteza.
stofă de gazetar și că articolul meu are toate șansele Am citit un interviu dat de acest tip colosal
să apară. Acceptată, cel puțin ca idee, a fost și nota care este Nikolaus Berwanger și nu pot să nu afirm
legată de cenaclul „Semenicul“. C. Stănescu se vede că m-a uluit pur și simplu. Adevărată mină de aur,
a fi un om abordabil, dornic să sprijine pe cei mai are idei cu duiumul, muncește cât șapte uriași („24 de
tineri. Aștept să văd ce va hotărî. Deocamdată, mi-a ore din 24 și, uneori, și noaptea...“) și este nu numai
propus o temă, pe care sper să o documentez cu un poet bun, ci și un gazetar de primă mărime.
prima ocazie. O delectare intelectuală a fost și cronica
semnată de Ecaterina Oproiu la filmul „Clipa“. E de
București, 20 martie 1979 neegalat femeia asta în tot ce face!
Ultima zi de practică înseamnă și debutul Am văzut două filme bune: „Rembrandt“ și
meu în „Scînteia“. La rubrica tovarășului Popa mi-a „Al patrulea stol“.
PROZĂ
Lucian DUMBRAVĂ – Com. Niculițel, Tulcea
PREDICA PUSTNICUL ȘI LUMEA

A îmbrăcat sutana cusută cu fir de argint, a
căutat prin sertare lanțul gros, din aur masiv, la Era sfârșitul verii. Împiedicat de roba
capătul căruia atârna un crucifix din același metal neagră și lungă, culegea ciuperci, frunze și rădăcini
și, după ce a răscolit trei sertare și l-a găsit, l-a pentru provizia lui de iarnă. Aerul pădurii îi dădea
atârnat de gât, ostentativ, pe deasupra sutanei. Apoi energie, îl făcea să se simtă cu rădăcinile în pământ
și-a așezat, cu migală, mitra pe capul chilug de la și cu sufletul aproape de cer. Se simțea liber și
prea mult cetit. eliberat, putea să simtă filozofia vieții așa cum
S-a uitat la ceasul cumpărat dintr-o simți o cărare pe care mergi cu picioarele desculțe.
consignație de cartier: mai avea câteva minute Aproape de un brad bătrân, a găsit două
bune până la începerea slujbei de Sfintele Paște. ciuperci cu pălăriile roșii, presărate cu puncte albe.
Așezându-și trupul obosit de pregătirile Astea erau trimise de Domnul! În cantități
pentru slujbă, pe un scaun capitonat cu piele potrivite, îi favorizau întâlnirile cu Dumnezeu,
artificială, a început să răsfoiască, filă cu filă, seara, când se ruga ore în șir cu mâinile
catastiful: niște enoriași care își achitaseră taxele la împreunate, ascunse pe jumătate de barba sură.
timp, niște restanțieri cu timpi de restanță La câțiva kilometrii, în vale, țăranii,
suportabili, alții – rău platnici de-a binelea. Pe ăștia famelici, înjurau, ca niște oameni prost-crescuți,
din urmă – nici Dumnezeu nu-i mai putea salva! Guvernul care, prin decizii reglementate prin legi,
Epuizat efectiv de lipsa de credincioșenie a i-au adus în pragul extincției.
oamenilor trecuți în catastif, oftă adânc de două
ori, își făcu semnul crucii ca să se întărească-n *
credință, apoi se ridică și, bolborosind fără să se Toamna își lăsa tributul sângeros, de
înțeleagă dacă sunt versete de acum mii de ani sau frunze. În chilia lui simplă, pustnicul făcea provizii
dacă-s blasfemii din folclorul popular – intră în de ciuperci, frunze, poame și rădăcini; se întâlnea,
marea sală a Bisericii. Fireturile argintii aruncau seara, cu Dumnezeu. În vale, țăranii înjurau
reflexe de cristal, crucifixul așezat peste sutană – Guvernul, în vremuri de seceriș.
reflexul de a-ngenunchea.
̶ Astăzi, începu el pe un ton profund *
personalizat și hipnotizant, astăzi vă voi vorbi Iarna veni cu brutalitate, peste noapte,
despre Iuda care la vândut pe Iisus Christos pentru îngropând frunzele și ciupercile, crengile
treizeci de arginți! copacilor, valea și casele acoperite cu stuf. În sat,
A deschis Biblia la „Luca 22”, decis să țăranii începură să moară de inaniție. Unora le
citească un minut și apoi să povestească două ore mureau copii, altora speranța, unora partenerul de
despre secvență, cu metafore și adăugiri din viață, câtorva – și una și alta. Alții mureau ei înșiși.
paradigme inventate. Cei rămași vorbeau în invective, cu Dumnezeu, cu
̶ „...Ei s-au bucurat, și au căzut la învoială Guvernul și cu diavolul.
să-i dea bani.” Pustnicul vorbea cu Dumnezeu.
Catastiful lăsat pe scaunul capitonat cu piele
artificială, sub impresia vântului, își răsfoia singur
filele, socotind datornicii.
PROZĂ
Cosmin PREDA – Vaslui
ORAŞUL DIN VIS

(I)
Toţi călătorii ieşiseră din compartimentele Ella şi prietenul ei nu s-au grăbit să-şi
vagoanelor trenului accelerat şi căutau cu aviditate un reocupe locurile şi au mai rămas pe holul vagonului
loc din care să poată cuprinde cu vederea o arie cât privind visători prin geamul deschis, către nicăieri…
mai mare de observare. Cei care nu aveau bilet cu loc – Gilbert, aş vrea să mă duci să locuiesc în
şi stăeau pe holuri, erau privilegiaţi acum fiindcă oraşul acesta! zise fata. Este condiţia pe care ţi-o voi
ocupau lejer cele mai bune locuri de la geam. Linia pune atunci când mă vei cere de soţie.
ferată traversa în lung, pe direcţia vest - est, valea de – Aş face totul pentru tine, dar e colosal ceea
la poalele muntelui care atingea cu crestele cele mai ce îmi ceri! Mă întreb ce mecanisme misterioase ar
înalte cota o mie opt sute. Vestea fusese dată de un trebui să pun în mişcare pentru a atinge acest ţel…
conductor şi s-a răspândit rapid în tot trenul: “Trecem – Este problema ta, dar promit că mă voi
pe lângă oraşul de aur!” Era aproape de ora amiezii şi implica total să te ajut. Ca şi cum ar fi şi problema
soarele scălda într-o lumină orbitoare castelele mea, zise fata şi zâmbi.
impunătoare, construite pe vârful muntelui. Erau Zâmbetul fetei avu menirea să şteargă
înconjurate de un zid aurit, înalt de vreo expresia uşor crispată de pe chipul baiatului şi acesta
cincisprezece metri, dar peste el se putea vedea mare îi spuse cu căldură:
parte din construcţiile foarte înalte, aurite şi ele, cu – Aşa e mai bine. Participarea ta îmi dă aripi
turnuri albe, de o frumuseţe uimitoare. Ferestrele şi mă face să cred că visul este realizabil. Măcar
ovale reflectau halucinant lumina, iar acoperişurile pentru o vreme am putea locui acolo. Voi medita la
erau colorate într-un bleu agonizant. “Câtă asta, îţi promit!
frumuseţe! Câtă măreţie! Ce minunat e să trăieşti El este arhitect iar ea medic stomatolog,
acolo!” – auzeai spunându-se în fiecare vagon. amândoi proaspăt absolvenţi.
Trenul trecea în viteză pe la poalele muntelui şi După această discuţie, cei doi s-au retras
spectacolul oraşului de aur se oferea privirilor timp visători în compartiment şi şi-au reocupat tăcuţi
de aproape un minut. Însă impresia rămasă era foarte locurile. Visul de a locui în oraşul de aur era
puternică, provocând imaginaţia să conceapă o lume fascinant, dar le apărea ca o nebuloasă greu de
de basm, în care oamenii trăiesc fericiţi, feriţi de griji străbătut. În tăcere, încercau să-şi imagineze un punct
şi de orice rău. Călătorii îşi puneau întrebări unul de plecare, un început de plan logic, potrivit căruia să
altuia din dorinţa de a afla mai multe despre acţioneze, dar totul era teribil de incert. Fiecare a
minunata aşezare, dar nu se ştia decât că acolo decis în sinea lui să lase viitorului acest efort.
locuiesc cei foarte bogaţi, care se sfătuiseră între ei şi – Mi-ar plăcea să am acolo un cabinet
plătiseră pe cei mai talentaţi arhitecţi şi constructori stomatologic! a revenit fata după un timp.
ca s-o ridice. Se presupunea că s-au cheltuit sume – Iar eu aş vrea să proiectez câteva noi
imense şi circula ştirea potrivit căreia totul fusese construcţii acolo! a zis băiatul.
ridicat într-un timp scurt în raport cu măreţia şi – Vezi, deja acesta este un început! Trebuie
opulenţa construcţiilor. Acesta era un mister care să mergem, fiecare, pe linia profesiei lui! a adăugat
provoca imaginaţia multora… După conversaţii care fata, radioasă.
au durat vreo zece minute, călătorii s-au retras Băiatul a zâmbit, încercând să participe la
liniştiţi în compartimente, continuând să schimbe entuziasmul ei, dar ştia că lucrurile nu sunt simple.
impresii pe seama ciudatului oraş. Îşi propusese în sinea lui ca, la revenirea din vacanţă,
să înceapă să se informeze în legătură cu aşezarea împrejmuieşte oraşul. Sunt tineri foarte vânjoşi, care
montană. îţi cer prin portavoce să te îndepărtezi. Dacă nu te
*** supui ordinului lor, se deplaseză spre tine cu nişte
Presa s-a ocupat multă vreme de oraşul care vehicule mici şi rapide, pe nişte drumuri înguste, cu
se construia pe crestele muntelui, oferind informaţii serpentine, special făcute pentru astfel de maşini. Nu
pe surse din pricină că accesul în oraş îi era interzis. este de dorit să te confrunţi cu ei, se spune că ţi se
Se ştia că se foloseşte un material de construcţie uşor adresează cu asprime şi sunt violenţi. Un turist mai
şi rezistent, inventat în urmă cu vreo doi ani de un curajos, fost luptător de greco-romane, s-a aventurat
grup de ingineri angajaţi de magnaţii care finanţează de trei ori pâna în preajma oraşului şi de trei ori a fost
lucrările, că se lucrează cu forme prefabricate, turnate îndepărtat de către cei din serviciul de pază. I s-a
chiar pe şantier. Materialul se mulează perfect pe comunicat că a patra oară va fi reţinut. Ei, bine,
tiparele proiectate şi se usucă rapid, oferind o acesta a povestit că tinerii din serviciul de pază au
structură solidă, cu un anumit grad de elasticitate, toţi aceeaşi statură şi că toţi sunt blonzi, cu ochii
care se îmbină uşor cu celelalte elemente ale albaştri. Aceasta ar fi o altă ciudăţenie, dar nu putem
construcţiei. Buna pricepere a constructorilor şi buna fi siguri pe informaţie decât dacă o vom verifica noi
organizare a muncii pe şantier au făcut ca oraşul să se înşine. Aşadar să aşteptăm ca cei doi tineri să se
înalţe repede, spre marea satisfacţie a magnaţilor şi întoarcă din vacanţă. Două săptămâni trec repede
spre marea mirare a privitorilor. Odată înălţată o dacă ne concentrăm atenţia asupra altor probleme
construcţie, pe exteriorul ei este pulverizată o soluţie care ne frământă cotidianul. Ei sunt pe litoral, la
în care se găseşte aur în suspensie. Toate materialele Vama Veche, şi se distrează de minune. Atmosfera şi
de construcţie au fost aduse cu elicopterul. Echipele anturajul de acolo i-au făcut să uite de oraşul de aur.
de constructori sunt cazate acolo în cursul săptămânii
şi părăsesc şantierul doar în seara zilei de vineri, când ***
sunt duse cu elicopterul la cea mai apropiată haltă Zilele de vacanţă s-au sfârşit şi cei doi tineri
C.F.R., de unde sunt preluate în dimineaţa zilei de s-au întors în oraşul natal plini de buna dispoziţie a
luni. Sunt specialişti foarte buni şi deloc dispuşi să distracţiilor de pe ţărmul mării, cu pielea colorată în
povestească despre ceea ce fac. Cei din presă se arămiu de soarele care şi-a trimis cu generozitate
foiesc zadarnic în jurul lor căci sunt expediaţi razele peste plajă. În câteva seri la rând, s-au întâlnit
constant, cu aceeaşi formulă glumeaţă: „Întrebaţi-l pe pe la terase cu prietenii şi şi-au povestit cu veselie
şefu’!” Se dovedeşte, până la urmă, că şefu’ a rămas micile peripeţii din timpul vacanţei. Unii fuseseră la
în vârful muntelui şi este, deci, inaccesibil. Sunt mare, alţii în diverse staţiuni montane. Tinereţea este
cunoscute şi numele magnaţilor care au avut orgoliul dornică de aventuri şi distracţie...
să-şi construiască vile ca nişte castele, la mare După aceste seri, când se plimbau doar ei doi
altitudine. Dar nici aceştia nu s-au arătat dispuşi să prin parc, imaginea oraşului de aur a revenit din
vorbească despre asta, mărginindu-se să spună că memoria lor şi s-a impus atenţiei...
totul este în limitele legii şi că orice om are dreptul să – N-am scăpat de el! a zis băiatul, zâmbind
aibă o reşedinţă de vacanţă. Se mai ştie ca aceşti de circumstanţă.
magnaţi nu sunt oameni cu multă carte, dar sunt – Fantoma lui se ţine după noi. Ne vrea cu
pricepuţi în a învârti afaceri foarte profitabile, ardoare ca cetăţeni ai lui, a răspuns fata zâmbind
controlând sume uriaşe de bani. gânditoare.
La vremea aceasta, la care discutăm, drumul S-au aşezat pe o bancă şi au urmat câteva
de acces în oraş este doar în faza de proiect, iar momente de tăcere. Fata s-a pomenit recitând...
transportul materialelor şi al persoanelor se face tot Și el e emirul, şi toate le are...
cu elicopterul. Vom urmări pe cei doi tineri, sperând E tânăr, e farmec, e trăsnet, e zeu,
că vor gasi o modalitate de a ajunge acolo, şi îi vom Dar zilnic se simte furat de-o visare...
însoţi în aventura lor, satisfăcându-ne astfel Spre Meka se duce cu gândul mereu,
curiozitatea de a şti cum arată în interior aşezarea Și-n fața dorinței — ce este — dispare
montană, în care accesul curioşilor este interzis. Se Iar el e emirul, şi toate le are.
mai ştie că există un serviciu special de pază, care te
interceptează când mai ai cam 250 m până la zidul ce Spre Meka-l răpeşte credința — voința,
Cetatea preasfântă îl cheamă în ea, asupra desenelor, şi munca aceasta i-a luat aproape
Îi cere simțirea, îi cere ființa, trei zile. În weekend, împreună cu Ella, au luat trenul
Îi vrea frumusețea — tot sufletu-i vrea, pentru a ajunge în halta de la poalele muntelui, unde
Din tălpi până-n creștet îi cere ființa. elicopterul lua sau aducea echipele de constructori.
Au ajuns aproape de ora amiezii. După ce au coborât
– Da, o să plec înspre acel oraş, mânat de din tren, au cercetat un pic locurile şi s-au aşezat pe o
flacăra care l-a inspirat pe Macedonski, a răspuns bancă de pe peron pentru a încropi un plan de
băiatul şi s-a pomenit şi el recitând... acţiune.
Dar scrumul sub vatră, deodată, clipeşte... – Nu văd altă soluţie decât să urcăm către
Pe ziduri, aleargă albastre năluci... oraş, a zis băiatul după un timp de gândire. Dacă va fi
O flacără vie pe coş izbucneşte, să ne confruntăm cu gardienii, le voi înmâna desenele
Se urcă, palpită, trosneşte, vorbeşte... mele pentru ca ei să le înainteze oficialităţilor
„Arhanghel de aur, cu tine ce-aduci?" oraşului.
Vom face cortul şi vom aştepta un răspuns.
Și flacăra spune: „Aduc inspirarea... Sper să nu aşteptăm prea mult timp.
Ascultă, şi cântă, şi tânăr refii... – Cred că asta este soluţia, a spus fata.
În slava-nvierii îneacă oftarea... Au făcut câteva cumpărături de la chioşcul
Avut şi puternic emir, voi să fii." din haltă şi au pornit în drumeţia către vârful
Și flacăra spune: „Aduc inspirarea..." muntelui.
Și-n alba odaie aleargă vibrarea. Erau mai multe drumeaguri şi cărări care
duceau către acolo, iar ei le alegeau pe cele care li se
Cei doi s-au înveselit şi s-au sărutat. păreau mai scurte. După aproape o oră de urcuş lin,
– Merită să fac un drum până acolo. Să văd au ajuns la poalele pădurii de brazi şi au făcut popas.
ce e şi cum e, a rostit băiatul. Orientarea era mai dificilă acum, deoarece oraşul de
– Desigur, te voi însoţi, a răspuns fata. M-aş pe creste a dispărut vederii lor. Au văzut o stână şi au
plictisi fără tine... întrebat pe baciul care trebăluia pe acolo care este
– Bine. Putem pleca în weekend-ul acesta. Ce drumul cel mai bun până la oraşul de pe creste.
zici? Baciul i-a privit cercetător, a tăcut un timp, după care
– De acord! le-a zis cu voce domoală:
După zilele petrecute la mare şi serile – Credeţi voi că ajunge careva acolo? Treabă
petrecute pe la terase cu prietenii, sedentarismul mai bună ar fi să vă întoarceţi de unde aţi venit şi să
citadin venea ca o ameninţare spre cei doi. Aşa că vă uitaţi la el de departe.
erau foarte încântaţi de ideea plecării. – Orice-ar fi, noi ne ducem acolo, nene.
Avem un document important de transmis, i-a
*** răspuns băiatul.
Lui Gilbert îi stăruia în minte imaginea – Ei, dacă n-aveţi altă treabă mai bună de
oraşului de aur şi o evalua din punct de vedere estetic făcut, duceţi-vă. Nu sunteţi primii care încearcă. Mai
şi funcţional cu priceperea arhitectului. vorbim când vă întoarceţi. Luaţi-o pe drumul ăsta.
Ceva îi părea că lipseşte oraşului... Vedea cu Din loc în loc, o să vedeţi câte-o cruce roşie pe brazi.
ochii minţii nişte gondole aurite plimbându-se pe Mergeţi după semnul ăsta.
deasupra castelelor impunătoare şi, din loc în loc, – Mulţumim mult, nene! a răspuns băiatul şi
nişte turnuri construite ca anexe ale castelelor, unde i-a dat baciului o cutie cu bere care era încă rece.
gondolele se opresc pentru a lua sau a lăsa pasagerii. – Ei, drum bun s-aveţi! a rostit baciul
Vedea şi nişte lifturi funcţionând în turnurile zâmbind încântat de cadoul primit. Cu grijă la semn,
respective. A început să deseneze imaginile să nu vă rătăciţi!
memorate, completându-le minuţios cu ceea ce După altă oră de urcuş, cei doi au făcut iarăşi
concepea ca mijloc de transport în comun, preocupat popas. Au auzit în apropiere susurul unei ape şi au
ca turnurile să se încadreze în stilul arhitectonic al mers într-acolo. Au intrat într-o poiană în care era un
oraşului. Acestea aveau deschideri ovale, prin care şipot şi, bucuroşi, au mers să-şi potolească setea. Apa
gondolele intrau şi ieşeau. A revenit de mai multe ori era foarte rece şi curgea pe un uluc din lemn, iar
alături de şipot era o bancă frumos făcută din lemn surprinşi, cei doi au rămas, pentru câteva momente,
cioplit. fără replică.
– Minunat! Locurile nu par chiar pustii. – Ştiţi totul, părinte? a întrebat băiatul.
Merge să stăm la masă un pic, aici! a rostit Ella. – Ştiu doar ceea ce mi se descoperă. Duhul
Au desfăcut rucsacurile şi au constatat că urcuşul şi îmi descoperă multe lucruri despre oamenii care trec
aerul montan le-au sporit considerabil apetitul. pe aici.
– Ce apă bună şi rece! Dacă bei numai din – Este vreo mănăstire în apropiere? a întrebat
asta, trăieşti o sută de ani, a glumit Gilbert. fata.
După ce au urcat pe jos timp de două ore, era – Este, dar nu chiar atât de aproape. Doar
minunat popasul în poiana cu şipot, la umbra brazilor chilia mea e aici, aproape. Dacă vreti, vă poftesc s-o
falnici. Stăteau foarte relaxaţi pe banca din lemn, fără vedeţi. E la vreo cinci minute distanţă de aici.
să resimtă prea mult efortul mersului pe jos. – Cu plăcere. Mergem, părinte. Totuşi nu
– Cred că mai avem vreo două ore de mers. putem zăbovi mult, vrem s-ajungem sus cu lumină de
Oricum, ajungem cu lumină de zi, a spus băiatul. zi.
– Da, este important. Noaptea e mai greu să – Veţi face cum veţi dori. Dar există o cale
te orientezi prin pădurea asta fără sfârşit... a răspuns mai bună şi cu mai puţină osteneală. Mâine,
fata. dimineaţă, vine la mine un om de vază dintre cei care
În timp ce stăteau comod pe bancă, se lucrează în oraş. Este chiar dintre cei care fac desene.
apropia de poiană, pe o cărăruie îngustă ce şerpuia În fiecare duminică îl am ca oaspete. Este un om
printre brazi, un om în vârstă, îmbrăcat în straie de credincios. Vine cu o maşină din acelea mici, de-ale
călugăr. Era înalt şi voinic, dar părul lung şi barba la lor. Au maşini puternice, cred ca o să puteţi urca cu
fel de lungă îi erau albe ca neaua. Ducea în spate, ca el. Au amenajat un drum până aproape de chilie. Se
pe o raniţă, un burduf pe care avea să-l umple cu apă. mişcă foarte repede maşinile acelea.
Fata l-a observat prima şi i-a dat ghiont băiatului: Călugărul a pus burduful cu gura la ulucul
– Priveşte, vine Zamolxe! şipotului, ca să-l umple. Tinerii au privit unul către
– Aha, înseamnă că trăieşte veşnic. E un celălalt, întrebându-se din priviri ce anume să facă.
privilegiu pentru noi să-l întâlnim, a comentat, bine Fata s-a pronunţat prima:
dispus, băiatul. – Este bine cum spune părintele. Omul acela,
Călugărul a intrat în poiană şi a privit cu dacă este arhitect, se va uita peste desenele tale şi o
blândeţe spre cei doi tineri. să dea verdictul profeţit de părinte. Dacă mergem
– Ziua bună la domniile voastre! Să vă fie doar noi doi, s-ar putea ca pe gardieni să nu-i
bună odihna! li s-a adresat el. intereseze desenele.
– Sărut mâna, părinte! i-a răspuns cu decenţă – Cred că ai dreptate, a spus băiatul.
băiatul. Mulţumim frumos! – Numele meu este Panfilie, a spus călugărul
– Mai aveţi cam două ceasuri de mers până la în timp ce lega gura burdufului cu un şnur gros, din
oraşul de pe vârf. Desenele domniei tale or să fie piele. Prin locurile acestea, oamenii mă ştiu bine.
foarte bine primite. Domniile voastre veniţi de departe şi nu aveți de
Călugărul avea chipul frumos şi din ochii lui unde mă şti.
albaştri izvora o lumină plăcută şi calmă. Foarte (VA URMA)
ISTORIE
Laurențiu CHIRIAC – Vaslui
O DOAMNĂ DE SACRIFICIU A ROMÂNIEI –

ELENA CUZA (1825-1909)
(III)
(Continuare din numărul trecut) puţinii prieteni ce-i mai rămăseseră, dar și castelul
În mesajul din Ruginoasa lăsat în paragină. La Paris, Alexandru era
5/17 decembrie 1865, la agitat de atacurile calomnioase din presa franceză.
deschiderea Sesiunii Nemaiputând să reziste acestei atmosfere încordate,
parlamentare, Cuza, în septembrie 1867, familia Cuza părăseşte capitala
demonstrând calităţi franceză şi se refugiază în apropierea Vienei, la Ober
remarcabile de politician Dübling, unde cumpărase o vilă. Doi ani mai târziu, o
şi patriot, a făcut public altă veste a îndoliat inima Elenei - moartea mamei
că persoana sa „nu va fi sale, Ecaterina Rosetti, cea care fusese îndrumătoarea
o împiedecare la orice şi confesoarea cea mai apropiată.
eveniment care ar putea În această perioadă, Al. I. Cuza adresează o
permite de a consolida edificiul politic la a cărui scrisoare principelui Carol (1867) pentru revenirea în
aşezare a fost fericit a contribui”, căci „în Alexandru România, în vederea rezolvării „unor interese
Ioan I, Domn al României, românii vor găsi particulare pe care precipitata sa plecare din ţară le-
totdeauna pe colonelul Cuza care primise coroana a lăsat nerezolvate”. Şi preciza în continuare statutul
ca expresie neîndoielnică şi statornică a voinţei său şi al familiei: „Am redevenit simplu cetăţean în
naţionale pentru Unire – însă numai ca un depozit ţara mea, familia mea, existenţa pacinică şi
sacru” 5. rezervată care convine deprinderilor şi poziţiunii
Doamna Elena a continuat să-l susţină pe mele”7.
domnitor pe tot parcursul vieţii, presărată cu urcuşuri Dorinţa sa nu a fost îndeplinită datorită unor fricţiuni
şi coborâşuri. După abdicarea silită a domnitorului, interne care nu permiseseră consolidarea autorităţii
în urma loviturii de stat din 11 februarie 1866, prinţului străin, dar şi a unor zvonuri după care Al. I.
Doamna Elena l-a însoţit în exil (în Austria, Franţa, Cuza dorea să revină pe tron cu ajutor militar rusesc
Italia, Germania), hotărâtă să împartă soarta cu soţul pus sub comanda lui Kotzebue. Că în ţară exista un
său, pe care „nu putea să-l lase să plece singur, puternic curent în favoarea lui Cuza o demonstrează
bolnav şi întristat cum era”. Într-o scrisoare adresată alegerea acestuia ca deputat (în lipsă) în colegiul al
mamei sale, în iarna anului 1866-1867, Elena Cuza IV-lea, la alegerile parţiale din judeţul Mehedinţi, la
amintea despre starea tihnită şi calmă în care se află începutul anului 1870, dar şi alegerea sa ca senator la
ea cu întreaga familie: „De la plecarea mea din colegiul al II-lea, din partea severinenilor, în acelaşi
Principate, duc o viaţă foarte calmă şi, dacă nu ar fi an. Pe baza mandatului validat de Cameră, însuşi
dorinţa de a te vedea, nu m-aş întoarce în ţară, unde Carol I l-a invitat pe Cuza în ţară, dar nedorind să
a-şi găsi, fără îndoială, aceleaşi can-can-uri şi provoace vreo aventură politică, legată de venirea sa,
aceleaşi mizerii. Frumoasă ţară, răi oameni!” 6. fostul domnitor a refuzat, demonstrând încă o dată
Doamna Elena revine pentru scurt timp în maturitatea politică: „Patriotismul meu, Principe,
ţară, prilej de a-şi vedea mama la Soleşti, fraţii, este deopotrivă cu a mea demnitate, el îmi interzice
5
C. C. Giurescu, Viaţa şi opera lui Cuza-Vodă, Bucureşti,
1966, p. 361. 7
A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodă, vol. II, Iaşi, 1903,
6
Lucia Borş, op. cit., p. 206. p. 479.
un demers care ar putea crea, este loc de a se teme, oraşul Bârlad 9. Trupul neînsufleţit al domnitorului a
serioase încurcături Alteţei Voastre şi lealitatea mea fost adus în ţară de Doamna Elena Cuza şi înhumat la
mă osândeşte la surghiun. Nu pot da scumpei mele Castelul Ruginoasa, în faţa unei impresionante
ţări o dovadă mai reală a iubirii adânci ce am către mulţimi şi unor apropiaţi colaboratori: Mihail
ea şi Alteţei Voastre o mărturisire mai curată a Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri,
simpatiilor mele pentru fericirea şi dăinuirea ei”8. Petre Grădişteanu ş. a.
Starea sănătăţii lui Al. I. Cuza înrăutăţindu- Telegrame de condoleanţe au fost trimise din
se, se luă hotărârea, la sugestia medicilor, de partea ducelui Grammont, a regelui Victor
deplasare a sa în Italia, la Florenţa. Doamna Cuza îşi Emmanuel al Italiei, al principelui Carol al României
împărţea îndatoririle între soţul său exilat şi şi a numeroase instituţii publice şi culturale, oraşe,
problemele administraţiei domeniului Ruginoasa din persoane particulare. În telegrama de răspuns la
ţară. Nici în această perioadă grea a exilului, spectrul mesajul de condoleanţe a unei delegaţii de bârlădeni
Mariei Obrenovici nu dispăruse. Ispititoarea care participaseră la funeraliile de la Ruginoasa,
„prietenă” apărea în calea fostului domnitor în cele Elena Cuza mulţumea, amintind că „sunt mai
mai neaşteptate locuri, otrăvind şi bruma de deosebit simţitoare pentru suvenirile oraşului
înţelegere şi respect care se statornicise în familia Bârlad, patria neuitată a iubitului meu soţ”10. În
Cuza. Disperaţi, fraţii Elenei Cuza îi cereau, în deceniile care au urmat posteritatea domnitorului Al.
repetate rânduri, divorţul de soţul I. Cuza a fost menţinută prin
infidel, deşi fiecare dintre ei se acordarea numelui său unor localităţi,
bucuraseră de onoruri din partea instituţii social-culturale, străzi, dar și
domnitorului. Dimitrie Rosetti a prin ridicarea unor busturi şi statui la
deţinut interimatul Ministerului de Iaşi, Craiova, Mărăşeşti, Galaţi, Huşi,
Culte şi Instrucţiune Publică, în comuna Griviţa (lângă Bârlad) şi, mai
perioada 23 mai - 23 septembrie 1861, recent, la Bucureşti şi Bârlad. Cel
preşedinte de Consiliu fiind Anastase dintâi monument al lui Cuza a fost
Panu, iar Theodor Rosetti, viitorul dezvelit la 17 octombrie 1904, în
prim-ministru de la 1888, a ocupat sub comuna Griviţa (jud. Tutova), din
Cuza, postul de prefect de Vaslui, iniţiativa lui Stroe Belloescu, cunoscut
până la 11 septembrie 1864. profesor şi ctitor de lăcaşuri culturale
La început de mai 1873, şi religioase.
Alexandru Ioan Cuza plecă din Avea dreptate Zoe Sturdza,
Florenţa spre Germania, prilej cu care când, la 25 mai 1881, îi trimetea lui
a contractat o puternică răceală - care, Baligot de Beyne, următoarele
adăugată la bolile mai vechi de inimă şi de astm - îi aprecieri: „Principele Cuza va avea întotdeauna o
provoacă moartea bruscă, la 15 mai 1873, în Hotelul pagină strălucitoare în istoria ţării sale. Căci dacă
„Europa” din Heidelberg. Decesul a fost înregistrat la omul a avut slăbiciuni inerente sărmanei noastre
Primăria oraşului Heidelberg de medicul curant al naturi umane, suveranul a fost întotdeauna integru şi
fostului domnitor, Gustav Dobelmann. La cererea pătruns de cel mai mare patriotism” 11.
Elenei Cuza, oficialii Primăriei din Heidelberg au Femeia care provocase atât zbucium Elenei
rectificat unele greşeli ce s-au strecurat în Certificatul Cuza, fosta sa rivală, Maria Obrenovici, a murit trei
de deces al lui Al. I. Cuza în legătură cu locul naşterii ani mai târziu (1876), la Dresda, în vârstă de numai
lui, şi anume în loc de Bucureşti a fost trecut, corect, 41 de ani, corpul ei neînsufleţit fiind adus în ţară şi
înmormântat la Biserica “Sf. Spiridon” din Iaşi. Aşa
8
Ibidem, p. 250. Vezi şi I. Dorneanu, Domnitorul Cuza în
dispărea coşmarul care îi marcase Elenei tinereţea,
exil, ales deputat în ţară, în „Magazin istoric”, I, nr. 2,
București, 1967. Dumitru Vitcu, Cuza în exil. Puterea 9
BAR, Arhiva Cuza, mapa XLVI, doc. 67.
dragostei de ţară, în „Magazin istoric”, VII, nr. 6, București, 10
Telegrama Doamnei Elena Cuza ca răspuns la mesajul
1973. Idem, Alexandru Ioan Cuza. Anii exilului, în vol. Cuza- delegaţiei de bârlădeni ce participase la funerariile de la
Vodă. In memoriam, Editura Junimea, Iaşi, 1973. Virginia Ruginoasa, publicată în ziarul „Semănătorul”, nr. 24 din 17
Isac, Principele Alexandru Ioan Cuza. Scrisori din exil. iunie 1873.
1866-1873, Editura Junimea, Iaşi, 2007. 11
BAR, Arhiva Cuza, mapa LII, f.322-323.
căsnicia, sănătatea şi se adăuga pe lista „umbrelor”... bisericii, sub ochii ţăranilor, oasele găsite, pentru a
. le pune în cripta bisericii”13.
Stabilită la Ruginoasa, împreună cu cei doi fii Elena a rămas până la moarte o fiinţă
adoptivi, după terminarea studiilor acestora la Paris modestă, discretă, plină de devoţiune faţă de cei
(1884), Elena s-a preocupat de refacerea Palatului şi defavorizaţi de soartă, aşa cum o descrie Nicolae
a Bisericii. Solitudinea în care se retrăsese i-a fost Iorga, care o vizitase la 24 ianuarie 1909, cu ocazia
zdruncinată de două mari tragedii: sinuciderea aniversării a 50 de ani de la Unirea Principatelor, în
primului fiu adoptiv, Dimitrie (1888) şi moartea, în fruntea unei delegaţii a Ligii Culturale din Iaşi: „În
urma unui infarct de inimă, a celui de-al doilea, acea odăiţă neagră în care se desluşea în fundul unui
Alexandru (1890), proaspăt căsătorit cu Maria fotoliu silueta principesei Elena, dintr-o săracă
Moruzzi. Cei doi fii ai lui Al. I. Cuza au fost rochie de doliu veşnic, sub un cauc de călugăriţă
îngropaţi la Ruginoasa, alături de tatăl lor, la umbra acoperit cu un văl simplu de lână, apărea o figură
unei sălcii pletoase. măruntă săpată fin în fildeş palid” 14. După
Conform clauzelor testamentare, Palatul Semicentenarul Unirii, care-i umplu inima suferindă
Ruginoasa va intra în posesia familiei Moruzzi. În de bucurie şi lacrimi în ochi, la 14 februarie 1909 se
urma unei aventuri între zidurile palatului Ruginoasa, îmbolnăvi. O gripă se transformase în pneumonie şi o
dintre fosta noră a Elenei Cuza şi tânărul inginer Ion ţintui la pat, zguduită de o tuse seacă şi o îndelungată
I. C. Brătianu (fiul lui I. C. Brătianu, devenit mai agonie, ca şi viaţa pe care a dusese.
târziu preşedinte al Partidului Naţional Liberal, prim- La 3 aprilie 1909, în vârstă de 84 de ani, se
ministru și unul dintre făuritorii României Mari) s-a stingea din viaţă Elena Cuza, în locuinţa sa din Piatra
născut Gheorghe Brătianu, viitorul mare istoric. Neamţ, ca o flacără ce arsese numai pentru binele
„Soleştii, Scheea, Ruginoasa, toate locuri scumpe, le semenilor. Conform dorinţelor sale a fost înhumată
părăsise pe rând, cu strângere de inimă, silită de alături de mama sa, la moşia de la Soleşti şi nu la
oameni şi împrejurări, ca să rămână mereu Ruginoasă, fără funeralii naţionale.
pribeagă, mereu fără cămin” - avea să scrie mai A. D. Xenopol adresa un emoţionant mesaj
târziu cercetătoarea ieșeană Lucia Borș 12. Doamna tuturor românilor de a veni la Soleşti să salute
Elena, în vârstă de 70 de ani, a fost nevoită să „mormântul în care se va odihni acea care a fost
părăsească Ruginoasa pentru a se stabili la Iaşi, ca Doamna Elena Cuza”. „Să arătăm - sublinia ilustrul
infirmieră la Spitalul de copii „Caritas”. Apoi, din istoric care îi dedicase, în 1903, primul important
cauza bătrâneţii şi a bolii, se va retrage la Piatra studiu monografic domnitorului Alexandru Ioan
Neamţ, unde va locui până la moarte, singură, într-o Cuza - azi rămăşiţelor acestei sfinte că în piepturile
modestă locuinţă, primind rareori câte o rudă care-şi româneşti nu s-a sleit sângele recunoştinţei. Să
mai amintea de vremurile trecute. însoţim cu toţii cu făclii de doliu pe aceea care
Actele de binefacere vor continua şi în Sfântă a fost Elena Cuza, sfântă prin înfrângerea
această perioadă a senectuţii, de la îmbrăcăminte şi durerilor omeneşti, sfântă prin dragostea ei către
materiale pentru copiii săraci, până la donaţii în bani săraci şi nevoiaşi, sfântă prin viaţa de pustnic pe
(10.000 lei pentru construirea unei băi publice la care a dus-o” 15.
Piatra Neamţ, 25.000 lei anual pentru Spitalul
„Caritas” din Iaşi etc.). Elena dispune refacerea
bisericii din Ruginoasa (1907), sprijină iniţiativa
ridicării unui bust al lui Al. I. Cuza la Mărăşeşti. 13
Ibidem, p. 266. În 1944 cutia de argint cu osemintele
Întrucât nu se luase nici o iniţiativă de mutare a domnitorului Cuza a fost strămutată din cauza frontului la
rămăşiţelor pământeşti ale domnitorului Cuza în Curtea de Argeş, iar în 1946 depuse în Biserica Trei Ierarhi
din Iaşi.
capitala Moldovei, Elena, cu toată vârsta înaintată, a 14
Vezi N. Iorga, Unirea Principatelor din 1859 (povestită
hotărât să-şi dezgroape soţul şi să-i depună
Românilor cu prilejul împlinirii a cincizeci de ani de la
osemintele în cripta din biserica Ruginoasa, abia
refăcută (1907). „După ce se sfârşi slujba religioasă, întemeierea statului român) şi Idem, Scrisori şi alte acte
Doamna Elena spălă cu mâinile sale, în curtea privitoare la Unirea Principatelor, tipărite în amintirea
semicentenarului din 1909.
12
Lucia Borş, op.cit., p. 250-251. 15
Lucia Borş, op. cit., p. 276.
ISTORIE CULTURALĂ
ALECSANDRIADA – ÎN BACĂUL CULTURAL

5. Această a II-a ediție a prilejuit un schimb
de idei (și metafore!?), o socializare, o exprimare
personală… unice.
Noi am publicat în ziarul „Meridianul de
Iași- Vaslui- Bacău” programul celor 3 zile de
sărbătoare intelectuală, dar vom fi foarte palizi
pentru a reflecta fidel bucuria celor aproape 50 de
scriitori din Bacău, Iași, București, Buzău, Vaslui
și alte orașe românești, ale celor din Basarabia
(Chișinău) și Cernăuți (Bucovina istorică, Ucraina)
în sesiunile de comunicări și dezbateri, dar și
bucuria elevilor din câteva licee băcăuane unde
s-au organizat întâlniri cu creatorii, precum și
spectacolele teatrale cu participarea unor formații
românești și basarabene.
Revistele, Plumb și Ateneu au fost la
înălțime.
Pliantele și insignele reprezentative.
Ca totul să fie foarte bine, s-au editat 2
(două) volume ancorate în eveniment: CASA DIN
CUVINTE (pro Alecsandri), documentar,antologie
și interviuri de Ioan Dănilă și ALECSANDRIADA
(Antologie întocmită de Ioan Prăjișteanu).
Am acceptat cu bucurie și prețuire invitația Au existat două sesiuni speciale în Sala
oamenilor de cultură din Bacău de a participa la un Consiliului Județean Bacău, una de prezentare și a
ansamblu de manifestări sub genericul altor reviste de cultură (printre care și Meridianul
ALECSANDRIADA, atât ca reporter cât și ca Cultural Românesc, Bucureștiul literar artistic ș.a.),
intervenient în Simpozioanele organizate cu a doua consacrată lansării a circa 30 de cărți printre
prezentarea ultimelor cărți ale mele și a revistei care „Bârlad-Vaslui/ Pamfile-Marin/ Destine
internaționale Meridianul Cultural Românesc, istorice”, Iași, 2017, 156 pag. și „… 77… Noduri
devenit și o mândrie a băcăuanilor care culturale și semne amicale”, Iași, 400 pag.
colaborează la ea. În ordine: Nu putem decât să ne declarăm satisfacția
1. Organizare impecabilă; deosebită pentru reușitele colegilor noștri băcăuani,
2. Participare județeană, națională, să le dorim noi realizări, să fim alături de ei
internațională; întotdeauna, să îndemnăm și pe alții să inițieze, și
3. Varietate, conținut pe măsura invitaților, să realizeze astfel de acte și fapte cultural-sociale,
afectivitate, competență, bogăție conținutistică. în această perioadă de pernicioase atacuri asupra
4. Susținerea de către presa și revistele limbii române. Bătălia pentru LIMBA ROMÂNĂ
băcăuane, dar și a revistelor culturale din țară. trebuie să continue.
ISTORIE CULTURALĂ
Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase”

AFIRMARE (V)
Insist asupra momentului de AFIRMARE - concert special iar evoluțiile teatrelor invitate au
ediția a II-a din 1972. Cu câteva săptămâni înainte provocat multă emulație.
„organele partidului” îl considerau cam ineficient Concursul de caricatură n-a lipsit, prezenți
educativ, dar… atenționat Valentin Silvestru, care fiind cei mai cunoscuți caricaturiști din țară (mai
regreta absența din 1970, l-a sprijinit cu autoritate. ales cei de la „Urzica” și Nicolae Viziteu,
Au contat și cele câteva scrisori care întrebau, când vasluianul nostru, cu un premiu).
se mai ține concursul și de condițiile de participare. Au fost manifestări premergătoare în mai
În final: 23 județe cu peste 2000 de artiști amatori multe orașe și comune incluzând și un ciclu de
și o mult mai bună mediatizare. filme, expoziții (itinerante), spectacole cu teatrul
Pe lângă Casa de Cultură se inaugura și „Țăndărică” și „Întâlniri cu epigrama”. De mare
Cinematograful „Modern”, unde s-a planificat succes s-au bucurat dezbaterea „Umorul în
concursul pentru interpreți individuali + brigăzi literatura română”, recitalul lui Nicolae Stroe și
artistice. expoziția de desene și gravuri (deplasată la
Numai concursul ediției a III-a a însemnat „Confecții” și alte locuri). Elita umorului românesc
18 ore și 42 minute în două săli care gemeau de și a scriitorilor a fost prezentă și purtată prin județ,
lume, deși era campanie agricolă. Bucureștenii arătată, comentată.
scăpau "cu sarcină de partid" din fierberea zilnică Fără îndoială a fost o realizare la marea
și-și luau tot felul de libertăți prin orașele sau ambiție, foarte densă și spectaculoasă.
comunele din județ pe banii Comitetului de Cultură „Culturnicii” de atunci au alergat, nu glumă,
și Artă care asigura cazare, masă, diurnă și mașini biciuiți de Valentin Silvestru care mi se destăinuia
pentru deplasări. La individual premiul I a fost (pe dealul de la Gura Bustei) că e foarte obosit,
obținut de Nelu extenuat dar a vrut să demonstreze ce se poate face
Norocea, de 9 ani, din la un Festival pe care-l va internaționaliza (se
Vetrișoaia (am înțeles referea la Republica Federativă Iugoslavia).
că nu s-a ales nimic de Nicolae Viziteu e premiant la ediția a II-a.
capul lui) iar la brigăzi Iată-l ce scrie, în 2010, în bună condiție de creație
artistice au rezultat (adică jumi/juma treaz):
spectacole adevărate, – Culiță, cât e o pâine?
cu Intreprinderea de – E mai ieftină ca o țigară …
Transporturi București – Și, de ce fumezi?
(ITB) prima clasată. În – Păi, mănânci pâinea da' nu iese fum!
Expoziție "Tănase" competiție au fost 423 – De ce bei ?
din Muzeu de artiști amatori, din – Să suport inepțiile prietenilor și prostiile
27 de județe, președintele juriului Valentin mele. Domnule, prof. dr. Dumitru V. Marin, la un
Silvestru care nu s-a dezlipit de scenă … pahar de vin mă împac pe mine... destinul... sufăr
imprimând o notă de seriozitate fără precedent. și-mi înnec amarul...
Tudor Gheorghe, cunoscut menestrel, a avut un – La olecuță de Taifas … (numele unei
crâșme)
– Ascult pe alții dar și ideile mele pe care Doar de când ați înființat Grupul de Presă
le adun în caricatură, într-un pahar de vin ieftin. i-ați uimit pe toți. De 20 de ani sunteți în frunte. Vă
doresc succes!"
Nicolae Viziteu
15 septembrie 2010
Edițiile din 1976 și 1978 au fost
aproximativ la același nivel, dar ediția de 10 ani (a
VI-a, unii i-au spus jubiliară) din 1980 s-a întins pe
parcursul a 3 (trei) săptămâni, cu 4 (patru) zile
concurs de interpretare și spectacol de gală,
duminică, 27 septembrie 1980.
Ediție aniversativă, aceasta, a avut și Gala
teatrelor pentru copii și tineret (Sala Sporturilor,
Casa de Cultură Bârlad, Huși, Vaslui etc.), Gala
teatrelor dramatice („Bădăranii” - Brăila, a prins
mult), Zilele filmului de comedie, Decada
literaturii satirico - umoristice, Gala teatrelor de
estradă, expoziții în săli din orașe și la câteva
cămine culturale (Codăești, Șuletea, Murgeni,
Tutova…). Concursul de interpretare era cam între
08:30 - 21:00, în cele 4 zile!
– Ce visezi ?
– Expoziții, expoziții. La băutură am
interdicție, nici măcar la "una mică, de la Fănică".
– Dă-mi scris ce știi de Festivalul
Umorului "Constantin Tănase".
– Iaca, scriu:
„Știu că am fost premiat la ediția a-II-a și
eram tare mândru. Dvs. nu vă ocupați cu
caricatura așa că nu m-ați remarcat. V-am văzut
cum îi instruiați pe participanții cam beți într-o
seară, la ediția I sau II și v-am socotit curajos, că
puteați lua o bătaie bună.
Festivalul Umorului „Constantin Tănase”
a însemnat mult pentru vasluieni și pentru mine,
participând la 20 de ediții. Așa s-a născut și grupul
de la Luțoaia care l-a dat și pe revoluționarul A. Clenciu, 1994
Marian Enache. N-aș garanta că v-ați bucurat de Câtă cultură era, câtă politică… dar era o
multe laude. mișcare culturală locală, cu puține valori locale dar
stimulativă prin personalitățile aduse pe diurnă,
distracție, beții, cuceriri… ceva libertate. Pentru că
nu lipseau deloc băieții cu ochi albaștri pe care-i creației, științei românești. Îți poate spune și
cunoșteam în cea mai mare parte. Avram D. Tudosie.
Era însă autocenzura, era frica de a greși – Pe la Crama lui semnau condica?
contra partidului, era spionajul și delațiunea – Nu, numai, era în sărbătoare neoficială
reciprocă. Fiecare se temea de ceilalți, iar Valentin tot Hușul.
Silvestru nu era tandru și „mai liber” decât în – Nu exagera …
apropierea Rodicăi Mandache și cel mult 3 dintre – Adă-ți aminte că aveam cercuri artistice,
zecile pe care, el îi aducea! Tocmai pentru că făceam filme (în 1970 !), veneam de la un
fusese peste hotare, era îndeaproape supravegheat ansamblu profesionist și …
și el știa asta! – Doamna Eliza Pascal, soția, era la
Beneficiul cultural era al populației și mai Bibliotecă.
ales al elevilor de liceu aduși organizat să umple – Aveam corul ăla vestit, cu Lisellote Vârnă
sălile; la teatru venea lumea cea mai bună… și …
securitatea. Și adesea umorul era chiar de calitate! – Dar, despre începuturile Festivalului
După vremi… Umorului "Constantin Tănase" ?
Cu Emilian… Pascal! – Nu-mi plăceai atunci, că erai prea
– Bădiță Emil, insistent (cu tupeu) și nu erai bun la băutură, erai
împlinește 40 de ani, prea tânăr și perseverent. Ca proces - verbal de
Festivalul Umorului de la inspecție, mi-ai făcut …
Vaslui… – Despre începuturi… bădie (nu uit că ai
– Umorul era la 78 de ani !) ?
Huși, nu la Vaslui. – Păi, familia Tănase… familia Tănase…
– ?? Tănase… era cu unul din băieții lui care n-avea
– Pe scenă sau cu voce (fusese operat la gât, n.n.), semăna perfect cu
secu' alături oamenii făceau Constantin Tănase, al doilea era mai brunet,
glume acoperite, uneori doamna, doamna era încă frumoasă, se ținea
frumoase dar adesea bine… I-ai adus la Huși, dar nu mai țin minte
moarte. când. Chiar la vreo 3 ediții… aha, cu microbuz
– ?!! parcă, nu prea beau ei. Erau oameni serioși!
– Nu te mira, limbile se dezlegau după un – Ce-ți mai aduci aminte?
pahar cu vin și nici ochii albaștri nu erau mulți. – Mai, lasă-mă… Parcă la vechiul
Atunci, pur și simplu invitații scânteiau. Îi mai cinematograf eram în juriu, iar voi, mata, Pieptu,
stimulam și eu … Didilescu îi organizați și pe invitați și concurenți.
– Adevăratul umor, deci, la Huși … cu cine N-au fost prea mulți, până-n 20!
? – Și?
– Păi, tot ce-ai adus mata în județ, ca – Care și cum, nu mai știi…! Am și trofee…
inspector la CJCA, i-ai vărsat la Casa de Cultură, acordate pe scenă, nu… altfel.
mai precis la Pascal, care-i purta prin vii, comune, – Ce ai?
prin crame … ce, nu știi, nu erai cu mine ? – Uite și oala asta cu două fețe…
– Ba, da, eu eram oficialul. Emilian Pascal s-a dezlănțuit. Se mai repetă
– Au venit mulți, chiar mulți, Virginia pe ici pe colo, dar e logic și sfătos: 45 de ani la
Tănase și fiii, Nae Roman, Stroe, Storin, Silvestru, cultură. Nu degeaba l-am numit eu seniorul culturii
apoi F. Neagu, Constantin Chiriță, M. Preda … vasluiene!
mulți ! interviu filmat, 2 septembrie 2010,
– Continuă! acasă, după amiază
–Știi ce, mai repede îți spun cine n-a venit. (Meridianul, an XII, nr. 36 (855), joi, 9
A trecut pe aici floarea umorului, caricaturii, septembrie 2010, p. 10)
IMPRESII DE CĂLĂTORIE
Vicu MERLAN – Huși
ITINERAR PRIN FRANȚA

(II)
Următorul week-end am mers la Grignan secolele XV-XVI Castelul Grignan devine cea
și împrejurimi pentru a vizita celebrul palat mai celebră construcție renascentistă de pe Valea
renascentist dar și târgul meșterilor locali unde Rhonului. Gaucher Adhemar, senior de Grignan
erau expuse o mulțime de sortimente de transformă fortăreața într-un castel de locuit pe la
brânzeturi, produse din lavandă, un târg al 1500. Fiul său Louis Adhemar aduce elemente
vestimentației din lână etc. noi castelului, adăugându-i o nouă fațadă.
Pana roșie – simbol al localității Grignan
Castelul este asociat Doamnei de Sevigne, Castelul de la Grignan văzut de pe terasă

scriitoare celebră după cărțile de corespondență
între Paris și Grignan.
Apoi Francois de Castellane-Adhemar
transformă clădirea într-un palat în stil clasic, cu
apartamente nobiliare (saloane renascentiste,
antecamere, cabinete și birouri în stil Louis XV,
Sala Regelui etc. Există un etaj consacrat
secolului al XVII-lea cu mobilier luxos, unde se
află apartamentul doamnei Sevigne, în care
aceasta și-a scris epistolele Marelui Secol între
1672-1696. De la etajul I se poate trece pe o terasă
ce domină întreaga regiune. Nu departe de castel,
la circa 1 km spre vest, se află Grota seniorului
Francois Adhemar, loc unde se refugia adeseori
sau unde aveau loc baluri în aer liber.
Madame de Sevigne Surplomba masivă a grotei ținea loc de
acoperiș. La întoarcere de la Grignan am vizitat
Edificiul istoric se constituie ca o Biserica Saint –Joseph din Roussas. Aceasta a fost
fortăreață medievală construită la 1035. Între
ridicată din inițiativa lui Pere Rodolphe Garnier în dată în înscrisurile documentare în anul 1198. În
sec. al XIII-lea, în stil gotic. același an apar și primele fortificații în partea de
sud a localității, la originea acestora aflându-se
seniori din Chateauneuf. Fortăreața a fost extinsă
pe la mijlocul secolului al XIV-lea în scopul de a
proteja populația. De asemenea, sunt stabilite
limite și construite porți de apărare, bine păzite,
pentru a putea controla intrările și ieșirile din oraș.
Acestea aveau și rol de control al traficului rutier
și perceperea de taxe comerciale, localitatea fiind
traversată de «Marele Drum Regal». În ciuda
faptului că în anul 1623, când Louis XIII a dispus
distrugerea fortificațiilor, actualmente mai există
parte din ruine, încă foarte vizibile pe colină
satului și chiar două porți de intrare în satul vechi.
Biserica Saint –Joseph din Pe teritoriul comunei se află mai multe
Roussas vestigii, printre care și biserica «Saint Nicolas» ce
a fost construită în secolul al XII-lea, în stilul
Este modificată parțial în sec. al XIX-lea. român provincial.
Ctitorul este înmormântat sub pavajul interior al De-a lungul timpului această a suportat
bisericii. Sculpturile și vitraliile multicolore fac mai multe degradări și profanari, mai ales în
din biserică un obiectiv turistic important. perioada războiului religiilor de la sfârsitul
Deoarece, nu departe de Pierrlette se afla secolului al XVI-lea. Mai târziu, prin anul 1873,
celebrul sit arheologic paleolitic de la Caverne du este puternic afectată din cauza unui cutremur, că
Pont d Arc, pentru următoarea săptămână mi-am de altfel și întreagă localitate. A fost reparată și
propus să parcurg cu bicicleta cei aproximativ 60 apoi restaurată total în anul 1932, aspectul sau
de km, pe traseul Montelimar-Châteauneuf-du- păstrandu-se și astăzi. Din timp în timp, la
Rhon-Viviers-Bourg-St. Andeol-Valon Pont d Châteauneuf se «reînvie» perioada medievală prin
Arc. La prima localitate Châteauneuf-du-Rhon am organizarea de serbări, când satul ia din nou
ajuns în circa jumătate de oră. Aici am vizitat înfatisarea vremurilor de atunci.
biserica medievală din centrul orașului, după care Comună Châteauneuf du Rhône întretine
am urcat promontoriul din nord și am pătruns la relații de prietenie cu satul Brădicești (adoptat în
cetatea aflată în ruine. anul 1989), comuna Dolhești. În vara anului 1989,
Fortăreața medievală este vizibilă de la chiar înainte de căderea regimului comunist, ia
peste 10 km, fiind pe terasa înaltă din stânga ființă în Belgia oragnizatia O.V.R. (Operațiunea
fluviului Rhon. Păstrează ziduri înalte de peste 7 Satele Românesti); această avea ca scop salvarea
m, unde se pot distinge locuințe, capela, mai multor sate românesti propuse pentru a fi
contraforturile etc. distruse prin « planul de sistematizare » a lui
În partea de răsărit există o statuie a Maicii Ceaușescu. Acțiunea lor, a fost aceea de a incita
Domnului de dimensiuni impresionante. Acest tip Europa Occidentală să ia atitudine împotriva
de statui predomină în zonă, fiind întâlnite și în acestui plan. Într-un mare elan de solidaritate, mii
localitatea de peste Rhon, la 2-3 km, la Viviers, pe de comune Occidentale, decid să ia în adopție
terasa înaltă din partea dreaptă a fluviului cu unul din aceste sate. Spontan, Comuna
Maica Domnului, Arhanghelul Mihail etc. Châteauneuf du Rhône, Drôme, adera acestui
Comună Châteauneuf du Rhône, Franța, demers și decide să adopte satul Bradicesti din
este situată pe valea Rhônului, în departamentul comună Dolhești, județul Iași. La câteva luni după
Drôme, la jumătatea distanței dintre Lyon și căderea regimului ceaușist, comună Châteauneuf
Marsilia. Numele localității apare pentru prima organizează primele acțiuni pentru a veni în
sprijin satului adoptat. La început, acestea sunt de cu numeroase simboluri oculte divinitorii, numită
ordin umanitar (ajutoare alimentare, vestimentare, și Notre Dame de Viviers.
medicale etc). Prima delegație din Châteauneuf În anul 475 lordul Alba ridică prima
vine la Brădicești în aprilie 1990; de atunci, în catedrală pe acel loc. Ulterior, catedrală este
fiecare an, numeroase schimburi și proiecte au reconstruită pe la 1119.
fost puse în aplicare. Majoritatea acțiunilor În anul 1498 Claude de Tournon schimbă
întreprinse au fost de ordin social, școlar, medical, arhitectura inițială cu una în stil gotic, care este
sportiv, cultural etc. finalizată la 1521. Deține pereți cu abside romane,
Între Châteauneuf-du-Rhon și Viviers se arhitectură cu nervuri geometrice gotice, turnuri
află un pod grandios din fier ce face legătura între cu statuete și dantelării petrografice cu simboluri
cele două localități peste fluviul Rhon, la 1 km de esoterice ce amintesc de Notre Dame din Paris.
confluența celor două brațe ale fluviului.
Podul din fier peste Cheile Rhonului dintre

fluviul Rhon de la Châteauneuf-du-Rhon și
Viviers Donzere
După traversarea podului m-am îndreptat Catedrala Notre Dame de Viviers

spre portul localității, unde staționa un vas de
croazieră multietajat. Catedrala posedă o tapițerie – goblen din
sec. al XVII-lea cu scene din Evanghelii, tablouri
religioase din sec. al XVII-lea, statui din alabastru
etc. Catedrala poartă numele sfântului Vincent din
Diocese.
Vas de croazieră pe Rhon în portul de la

Viviers
Apoi am mers la catedrala Notre Dame de

Viviers. La 3 km nord de Montelimar, pe malul Interiorul Catedralei Notre Dame de Viviers
drept al fluviului Rhon, se află localitatea Viviers
care are pe prima terasă înaltă o catedrală semeță (VA URMA)
IMPRESII DE CĂLĂTORIE
Monica Luminița COZMEI – Iași
CĂLĂTOR PE MERIDIANE – I –
PELERINAJUL TĂCERII SUFLETULUI
Mi-am imaginat ani de zile că voi vizita
Locurile Sfinte dar ce am văzut și mai ales ce am
simțit mi-a întrecut așteptările! Multitudinea
senzațiilor trăite a fost, desigur dictată de
conștiința diversității etnico-religioase pe care o
întâlnești și o trăiești zi de zi: creștini, ultra-
ortodocși, musulmani, armeni, ruși care-și împart
teritoriile de influență spirituală și care, de prea
multe ori uită prima lege: „iubiți-va aproapele”. O
încrăncenare vizibilă și în rândul prea-tinerilor
soldați, înarmați, care transmiteau mesaje
contradictorii:” vă apărăm cu prețul vieții dar ne
apărăm la rându-ne de oricine are alte intenții”.
Nazaret 16 (‫נָצְ ַרת‬, Natzrat sau Natzeret
‫ﺎﺻ َﺮة‬
ِ ‫ﱠ‬ ‫ﻨ‬‫ﻟ‬َ ‫ا‬ 17
an - Nāṣira sau an-Naseriyye) este un
oraș din nordul Israelului cu o treime din cei
80.00 locuitori creștini iar restul, musulmani. Pe
Plec la Ierusalim! Emoțiile intense mi le mine m-a cucerit acest oraș, m-am simțit
stăpânesc greu. emoționată și recunoscătoare - aici a copilărit
Ca atestare documentară, Ierusalimul este Iisus, astfel ca nazaritenii sunt considerați urmașii
menționat din anul 2000 î.Chr., cetatea Sfântă a Lui. Odată cu cucerirea Palestinei de cruciați, a
evreilor, creștinilor și musulmanilor. Evreii îl văd crescut însemnătatea orașului, el devenind
ca sinteza gloriilor trecutului dar și a speranțelor capitală de dioceză catolică și fiind dotat cu mai
viitoare, musulmanii consideră că este a treia multe biserici. Ulterior, localitatea a cunoscut
capitală Sfântă după Mecca și Medina iar creștinii perioade alternate de decădere și prosperitate,
spun că aici este casa lui Dumnezeu, aleasă de El, înflorind în mod deosebit în secolul al XIX lea
locul jertfei mântuitorului Iisus Cristos dar și când a trezit interesul puterilor creștine europene.
unicul loc în care Dumnezeu îi primește pe cei În acea epocă a luat avânt zidirea de biserici,
ce-L iubesc! mânăstiri și înființarea a numeroase instituții de
Din avion un peisaj dezolant- Israelul. învățământ și sanitare. Cea mai mare Biserica
Grupul nostru este ușor de recunoscut cu Catolică din Orientul Mijlociu apără și dezvăluie
însemnele portocalii ale fiecăruia. Ne-am rugat să casa Sfintei Maria în care a fost primită de Iosif.
ajungem deși ne gândim la conflictele care au loc Privesc vestigiile păstrate cu grijă. Mai târziu, pe
aici. Din vremuri străvechi, biblice, locul nu-și fotografiile făcute descopăr culori de care nu-mi
mai găsește liniștea. Ocuparea de către Imperiul aduc aminte. Locul mă determină la reculegere
Roman, Cruciadele apoi, au dictat aspra istorie a dar emoțiile simțite sunt copleșitoare odată ce
acestui ținut. Mai ales în zilele noastre ajungem la peștera aflată în subsolul bisericii,
divergențele naționalismului, anti-semitismului și
colonialismului marchează toată atmoasfera! 16
ebraică
17
arabă
descoperire de secol al IV-lea. Distrusă în timpul Pentru noi a fost primul loc al pelerinajului iar
cruciadelor din 1106-1108, biserica a fost singura senzație care există încă în sufletul meu
reconstruită iar din anul 1955 a început planul este aceea de lumină- lumina credinței, a speranței
complet de restaurare. și a faptelor bune!
Pelerinajul continuă – Muntele Tabor. Bisericile sunt generoase- ne primesc pe
Muntele Tabor (‫ )רובת רה‬18 se aflǎ în partea de toti, creștini și necreștini, pătrunși de lumina lui
sud a regiunii istorice Galileea, la vest de valea Hristos sau încă mereu căutători ai Lui! Peisajul
Jezreel, 17 km vest de Marea Galileei. Ajunge la o devine încântător, serpentine printre copaci. Mulți
altitudine maximǎ de 575 metri. În Evanghelie se preferă urcușul pe jos!
spune ca mântuitorul s-a suit pe munte cu Petru, Binefăcător popas la râul Iordan! Apa ne
Ioan și Iacov pentru rugăciune. În timpul răcorește la propriu iar Sfânta Liturghie oficiată
rugăciunii înfățișarea mântuitorului s-a schimbat aici îți transmite mesajul clar: AICI s-a botezat
devenind lumină; Matei are o expunere si mai Iisus! Oamenii intră singuri în apă, fiecare cât
sugestiva: "Și a strălucit fața Lui ca soarele, iar crede, sau însoțiți de preoții de diferite
veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina" (Matei nașionalități. Mesajul e același: “te botez în
17, 2), iar Marcu spune că veșmintele Lui s-au numele lui Iisus Cristos!”
făcut albe ca zăpada. Apostolii, însă, nu au rămas Pe altă înălțime este Biserica Sf. Ioan
treji sau ochii li s-au închis din pricina luminii. Botezătorul. Locul unde i-a fost descoperit capul
se află cinstit și venerat. Te apleci, te închini și
18
pleci vindecat sau măcar transformat în inima ta!
Sursa internet
ETNOGRAFIE
O REVISTĂ PENTRU O IDEE

Corpusul folclorului românesc
(V)
Includem fragmentul, pentru Evra Gart/să-l traducă...
și nu făcea decât să sublinieze necesitatea unei
publicații autoritare, pe profil și de mare
regularitate. Dacă ȘEZĂTOAREA ar fi îndeplinit
acest rol, ION CREANGĂ n-ar fi apărut
niciodată.
Am subliniat în treacăt această chestiune
pentru că și prin ION CREANGĂ culegătorii au
fost bombardați cu tot felul de chestionare, care de
care mai inteligent formulate chiar sub forma unor
„întrebări din popor”, să zicem un fel de
„chestionare populare”, strecurate în paginile
propriu-zise, în anunțurile și însemnările de pe
coperte, la „cronica” și ori de câte ori era prilejul
pentru a-i stimula pe cititori să treacă la fapte.
Acest fel de îndrumare a cercetărilor a adus
rezultate unice.
Încă din an I, nr.2 se pun întrebări ca: „1.
Cine a îmbătrânit pe dracu?; 7. Câte soroace de
însurătoare are omul?; 9. De ce n-are ursul
coadă?; 14. Ce nu trebuie să facă omul etc. (55) la
care se mai adăugau orientările mai clare de pe
coperte, cu subiecte din „planul pentru culegerea
folclorului”, unele întrebări „punctuale” (dacă în
Păstrându-ne părerea că harta cu literatura populară românească se cunoaște vreo
reprezentarea cerului rămâne unică și deosebit de legendă românească despre un împărat sau craiu
valoroasă, să însemnăm și „harta” cu culegătorii care iese din mormânt cu alai și curteni să-și apere
cei mai activi cu doar doi ani înainte de apariția țara” –„va fi publicat în numărul următor”, deci se
revistei ION CREANGĂ și când se mai afla în cereau culegeri cât mai neprefăcute și... repede).
teritoriu Chestionarul întocmit de Gorovei în Un subcapitol aparte este cel al
1898, reeditat la Craiova în 1906, și tot sub egida numeroaselor chestionare primite și difuzate, de la
M.C.I.P. Dacă ținem cont că și la ȘEZĂTOAREA H. Tiktin, Al.Philippide, G. Weigand, N. Cartojan
erau tot cam atâția și aceiași colaboratori am putea și alții care demonstrează prezența specialiștilor.
emite ideea că fenomenul era declanșat dar lipsea Dacă Tiktin, din Berlin se interesează de
publicația care să strângă la un loc eforturile „ostropel, ostropăț” (la 15 oct.1910) la A.Gorovei
individuale: lipsa de periodicitate a ȘEZĂTORII sau prin intermediul lui M. Lupescu de „prânz,
scoțând-o din atenția publică. Nota de prezentare prânzișor”etc.; Al. Philippide vrea sensurile
din „Viața românească” este cât se poate de justă populare ale cuvântului „român”; „din locuri
înalte” se întreabă „ce-s funigeii” ce-nsemnează 1938) cuprinzând întrebări pentru 17 capitole în
„pielea de fund”, ce se crede despre „cățelul cele 34 de pagini. Metoda era mai mult decât
pământului” etc., șir de întrebări în care deschid actuală și necesară în anii 60, 70 când se difuzau
căi pentru cercetări etnografice (56). N. Cartojan câteva feluri de chestionare dintre care cel mai
chestionează despre Alex. Macedon ... și complet și valoros ni se pare cel al prof. dr. doc.
exemplele se pot înmulți, - faptul demonstrează M. Pop din 1967: „Îndreptar pentru culegerea
receptivitatea conducătorului revistei, atenția folclorului” (59), accesibil și pe deplin orientativ
acordată de specialiști, mai ales flexibilitatea asupra speciilor și necesităților imediate, cel care
politicii de atragere a cât mai mulți și mai valoroși se află la originea zecilor și zecilor de culegeri din
colaboratori. anii 70.
Actualizarea lor a ținut de înțelegerea Subliniem că prin revita ION CREANGĂ
rostului unui asemenea mijloc de presiune cu care metoda lucrului cu chestionarul a dobândit
Pamfile își cravașează colaboratorii chiar când strălucire și eficiență prin insistență prin insistența
este vorba de volumele și subiectele proprii promovării, flexibilitatea adaptării, punctualitatea
adunând mereu mai mulți în jurul său. Statistic, adresării și actualizarea „din mers” a cercetării
după anul III (1910) adunase la revistă 123 de impusă de necesitățile redacționale. Dacă
colaboratori, care chiar numai ca informatori de adaugăm justa compartimentare și tipărire a
teren erau un mare câștig de vreme ce la culegerilor, autoritatea volumelor lui Pamfile
ȘEZĂTOAREA Până la întreruperea din 1908 (cupola Academiei era o garanție), îndrumarea de
erau 102 iar până la 1916, 137. Să luăm și altfel: amănunt în special prin „Cronica” înțelegem
să extragem, din datele statistice furnizate de aderența a circa 300 de oameni neplătiți (Arhiva
Mircea Fotea (57), pe cele 152 de persoane cu 1-5 de folclor stimula bănește colaboratorii) la crezul
colaborări din totalul de 275 pe care-l face și desfășurat ca un stindard într-o luptă, de data
obținem peste 120 de culegători de valoare (și n- aceasta pe tărâm cultural- folcloric .
am inclus pe N.Cartojan, Al. Philippide, H. Tiktin Că aceste chestionare aveau fiecare limite
etc. autorități în materie care colaborau cu e o altă problemă nerezolvată nici după ce
Pamfile, fără să semneze în revistă), din toate Academia scoate la concurs „Îndrumări pentru
provinciile românești, într-un mozaic spiritual culegerea folclorului românesc” (60). Dar că ele
unic întregit de drept cu informatori – purtători de au fost și vor rămâne cele mai accesibile mijloace
folclor la care apelează acești cercetători. pentru stimularea cuegerilor este greu de
Imaginea revistei (dar și a scriitorului!) se contestat. După 1900 cel care supraveghea
supraimpresionează astfel pe suprafața întregii țări orientările și publicațiile legate de cultura
cu raze în capitale europene și chiar în America populară este I. Bianu și nu I.Bogdan care oferă și
(Ohio). el o orientare sănătoasă lichidând tendințele
După cum a dovedit-o practica timpului mitologizante după cum crede Ov. Bârlea (61)
metoda lucrului cu chestionarul a rămas actuală incluzând aici și pe A. Bârseanu.
mai mereu. Între cele două Războaie mondiale –
chestionarul folcloric publicat în 1930 (58), n-a
avut cine știe ce ecou dar au avut rezultate 
excelente cele 14 chestionare difuzate de Arhiva
de folclor după criterii științifice îndreptate spre
NOTA SPECIALĂ: Cuvenitele note specifice
cuprinderea vieții spirituale a poporului,
și necesare acestui fragment dintr-un volum științific
obiceiurilor și credințelor în scopul completării se găsesc în lucrarea „TUDOR PAMFILE și Revista
informațiilor obținute de Hasdeu și din ION CREANGĂ”, Vaslui, 1998, edit. Cutia Pandorei,
monografiile lui Marian și Pamfile. Susținerea în 294 pag. aflată și pe internet.
epocă a cercetărilor a continuat prin chestionarul
mitologic al lui Romulus Vulcănescu (Târgoviște,
OAMENI ȘI FAPTE
VASILE TĂRÂȚENU,
CEL CARE VREAU SĂ FIE UN BUN ROMÂN
(interviu, Bacău, 25 mai 2018,ora 7,45)
R: Ți-a rămas familie dincoace:
V.T.: Frații mamei erau la studii în
România în 1940 până în 1944.
R: Mai sunt Români, astăzi, în sat?
V.TDa este sat românesc, populație majoritară
absolut românească.Scrie cu R mare.
R: Deci domnia ta, te-ai născut la data de?
V.T.: M-am născut în 27 Septembrie
1945.
R: Ai studiat la Cernăuți, că nu se putea
Reporter: Stăm, amical și apropiați, de altfel.
vorbă cu Academicianul Vasile Tărâțeanu de la V.T.: Am studiat la Liceul nr. 10, cel
Cernăuți. Câți ani ai, Vasile? mai vechi din orașul Cernăuți. Are peste 200 de
Vasile Tărâțeanu: Mulțumesc lui ani acest liceu și tot timpul în el s-a învățat în
Dumneze pentru cei care îi am și îi sărbătoresc limba Română. Cu păreri de rău de acum
în toamna acestui an. Fac 73 de ani. Stau la înainte nu știm de la anul sau peste un an, se va
Cernăuți din anul 1961. studia în alte limbi.
R: Data și locul nașterii, domnule R: Da, am auzit de o lege foarte drastică.
Tărâțeanu? V.T.: Da, este o lege foarte drastică
V.T.: M-am născut în satul Sinăuții de pentru noi. Toate liceele și gimnaziile noastre
jos, regiunea Cernăuți, un sat cu un destin vor rămâne dar se va studia în limba
complicat. Satul în care m-am născut este ucraneană, în limba de stat. Ce n-au făcut
situat pe frontiera cu România. Era un sat care austriecii și nici chiar sovieticii, iată că fac
intra în componența României dar un sat care democrații ucraineni care vor să intre în
a avut un destin deosebit de dramatic și în Uniunea Europeană și să respecte, după cum
perioada Austro-Ungară deoarece, satul, în spun ei, toate prevederile legislației europene.
1772 când Bucovina a fost ocupată de către R: Studii superioare?
imperiul Austro-Ungar, satul a fost împărțit în V.T.: După absolvirea Gimnaziului
două de o frontieră care a trecut o parte în nr.10, am intrat la Universitatea de Stat din
România și o parte în Bucovina, în Austro- Cernăuți, de fapt am dat examen pentru
Ungaria. Pe mijlocul satului, care este unul și intrarea la Institutul de Artă din Chișinău, dar
același, trece un pârâiaș. deoarece se forma grupa teatrului
R: Și acesta a devenit Graniță? Luceafărului care era trimis să învețe la
V.T.: Da, a devenit graniță și astfel, 144 Moscova, mie nu mi-au dat eliberare de la
de ani, satul a fost împărțit în două Sinăuții de serviciul militar și am susținut examenele și m-
Sus și Sinăuții de Jos. De la un sat la altul au luat armată.
puteai să arunci cu o piatră și nimereai o casă. R: Ai 1,60 m., te-au luat la armată?
V.T.: Da, m-au luat. Am făcut 3 ani de român acolo ca să nu eliberăm locurile noastre
armată. După ce m-am întors din armată am dintotdeauna.
fost reprimit la Universitatea de Stat din R: De ce este nevoie de domnia ta acolo,
Cernăuți. academiciene?
R: Ce ai studiat? V.T.: Sper că este nevoie pentru că fac
V.T.: Am făcut facultatea de filologie ceva acolo pentru menținerea identități noastre
romano – germanică, secția de limba și naționale ca și ceilalți scriitori din regiunea
literatura română. Cernăuți.
R: Academician cum ai ajuns? R: Nominalizează-i dacă vrei și pe ceilalți,
V.T.: La fondarea Academiei Române că nu sunt mulți.
am conlucrat cu oameni de cultură și de știință V.T.: Da, sunt foarte puțini scriitori. Cel
din întreaga Românie care atunci era una. Din mai important la ora actuală este scriitorul
Bucovina erau doi membri fondatori. Când era Mircea Lutic, laureat al Academiei Române,
președinte al academiei Eugen Simion, aici la mai este scriitorul Grigore Crigan, este și
Cernăuți s-a revenit la vechiul principiu de poetul Ilie Tudor Zegrea, scriitorul Simion
formare al Academiei Române și a fost primit Gociu, mai sunt doi tineri foarte capabili,
scriitorul Grigore Bostan, academician. Marin Gherman doctor în politologie și Vitalie
R: Mai trăiește? Zegrea.
V.T.: Nu, el a decedat. R: Cam câți români mai sunt în Ucraina?
R: De când ai fost primit în Academie? V.T.: În Ucraina suntem în jur de
V.T: Am fost primit din anul 2011 jumătate de milion împărțit în două, în români
pentru cărțile pe care le-am scris. și moldoveni. Chipurile, aceștia reprezintă
R: Care sunt cărțile principale? două naționalități diferite. Este o sfidare, ca să
V.T.: Am în jur de 28 de cărți. Am de spun așa, a adevărului istoric.
poezie, publicistică, istorie și critică literară. R: Îți recunosc autoritatea științifică
Prima carte a fost „Harpele ploii”, apărută în oameni aceștia?
grafie chirilică. Au urmat alte trei cărți în V.T.: Sunt români nu numai în regiunea
grafie chirilică. Apoi una cu teamă de Cernăuți. Mai avem români și în Maramureșul
înstrăinare, care a apărut la Chișinău, prima istoric, în Transcarpatia cum îi spunem noi, și
care a apărut în în veșmântul firesc cel al în regiunea Odesa. Cei de acolo sunt
limbii române. Printre cărțile pe care le am și considerați moldoveni, care tot timpul vorbesc
la care țin mai mult este carte care se numește limba moldovenească, și studiază în limba
„Teama de înstrăinare”, prima care a apărut moldovenească.
în grafie latină. Apoi, ultima carte care a R: Voi mai puteți studia în limba română
apărut „101 poeme în limba română”, care a în Ucraina?
apărut la Editura Academiei Române. Am și V.T.: Au fost 18 școli iar acum mai sunt
două cărți de publicistică dintre care una doar 5 școli cu predarea obiectelor în limba
„Iluzii și lanțuri”. Apoi „Infern personal”, o moldovenească. În Maramureșul istoric (în
carte româno-franceză tradusă de Constantin Transcarpatia), sunt în jur de 11 – 13 școli,
Frosin de la Galați, apoi o carte tradusă în câte vor rămâne nu știu. Populația maghiară
limba sârbă, altă carte tradusă în limba este în jur de 150 de mii, populație foarte tare
albaneză și desigur cărțile care au apărut în pe poziție și bine susținută de către Ungaria.
limba română, cele mai multe au apărut la R: Ai noștri sunt la fel de bine susținuți?
diverse edituri din România: din Iași, V.T.: Românii sunt foarte diplomați și
Timișoara, Craiova. nu vor să-și înrăutățească relațiile.
R: Din câte văd, vii des în România? R: La Cernăuți mai este vreun liceu în
V.T.: Aș veni și mai des, m-aș muta aici limba română?
dacă nu ar fi nevoie de mine ca și de fiecare
V.T.: Avem 4 licee, care au fost R: Domnule Academician, intuiesc un fel
considerate în limba română. Acum mai mulți de tragedie a românilor din Cernăuți.
studiază la gimnaziul nr. 6 care a fost fondat în V.T.: Este o tragedie a noastră, a
anii ‘90 de către noi, societățile culturale comunităților românești din afara hotarelor
românești. Acum, acolo, sunt primiți și actuale ale României. Politicienii români în
Ucranieni care transformă gimnaziul încetul mare măsură sunt interesați de diaspora
cu încetul, deoarece se studiază după o nouă română, de cei care au plecat, care au părăsit
metodă bilingvă. țara. Nu îi putem acuza pe oameni că s-au
R: Cu manuale în două limbi? săturat să trăiască într-un regim politizat unde
V.T.: Cu manuale într-o singură limbă, era un singur partid.
dar din cauză că Ucraina trăiește în condiții de R: Ai fost în țară și în timpul
război nu sunt bani pentru a tipări manuale în comunismului așa că poți să faci comparație.
limba română. Pentru ucraneană se găsesc, dar V.T.: În acest moment partea română se
pentru limba română nu sunt bani deși noi chinuie să fie foarte diplomată, să nu supere pe
suntem plătitori de impozite ca și populația nimeni, să intre în voie la toți vecinii.
ucraneană, ca și națiunea majoritară. R: Românii ca număr scad, natural sau
R: Intră Ucraina în UE, sau nu intră? nenatural, în sensul că sunt nevoiți să plece, iar
V.T.: Noi suntem hrăniți cu fel de fel de natural că mai și mor. Ce bine ar fi să trăiască
iluzii. Jumătate din Ucraina dorește să intre în măcar 100 de ani.
UE. Dar cine știe cât va exista Uniunea V.T.: Dă, doamne, să trăiască tot
Europeană, ca și tratatul de la Varșovia, ca și românul 100 de ani, să trăiască bine, să își
altele. iubească țara, să nu o trădeze și să nu spună că
R: Am înțeles că vă chinuiți să obțineți o s-a săturat de România.
casă? R: Raționamentul meu este simplu:
V.T.: Asta este bucuria mea și dorința românii scad ca număr, învățământul începe să
să obțin casa în care și-au purtat pașii cei mai dispară.
mari și mai mari patrioți. Necazul meu de 30 V.T.: Nu scade, că nu suntem un neam
de ani este că mă zbat ca în această casă să fie lipsit de fertilitate. Suntem reduși ca număr în
deschis un muzeu literar memorial Mihai multe dintre familiile noastre de români. În
Eminescu, și am obținut de la fostul primar al Ucraina nu s-a făcut recesământul de mai bine
orașului Cernăuți... de 15 ani, de 18 ani chiar. La pașapoarte nu
R: Ce ați obținut bani, sau promisiuni? mai scrie etnia noastră. Ce vreau să spun e că
V.T.: Promisiuni ne fac toți. Și populația nu scade din vina noastră, scade din
Ucraineni cât și partea Română. În curtea cauza stăpânilor noștri.
acestei case au fost miniștri ai României, au R: Cât spuneai că ai lucrat în presă?
fost diferite departamente, au fost secretari de V.T.: În presă lucrez și acum.
stat. Fiecare vine și spune, vai ce loc scump și R: Din acest motiv vorbești așa frumos,
drag nouă, face parte această casă din vorbești mai mult din inimă.
patrimoniul cultural românesc, și se termină cu V.T.: Am vorbit cândva mai mult și mai
promisiuni frumoase. Și iată chiar în anul 2014 frumos dar de când am trecut printr-un atac
a fost o adoptare. Eu vorbesc despre hotărârea vascular nu îmi mai este discursul așa cum îl
guvernamentală a României din toamna anului aveam înainte. Oricum mă străduiesc să
2014 când s-a luat hotărârea de a aloca 250 de vorbesc într-o limbă românească curată.
mii de Euro pentru renovarea, restaurarea și R: Chiar vorbești curat românește și mă
reconstrucția unor clădiri care aparțineau lui bucur. Dar de ce nu ai nici un accent?
Aron Pumnu și mai ales cea unde era V.T.: Pentru că soția mea este româncă,
biblioteca lui Aron Pumnu. copiii sunt români, iar mediul în care trăiesc
este românesc.
R: Unde lucrează copiii? R: Poate ieși acum la centenarul acesta.
V.T.: Băiatul este la Iași. E solist de V.T.: Mă gândesc, dar nu sunt sigur că
muzică ușoară românească. A terminat am găsit toate poeziile dedicate lui Eminescu
Conservatorul „George Enescu” din Iași, a scrise de poeții bucovineni, nu din altă parte.
terminat masteratul. Acum câștigă bani R: Domnule Vasile Tărâțeanu,
cântând pe la nunți și își caută și un serviciu de publicistule, poete, academicianule, câte apelative
stat, bine plătit. Fata termină anul acesta două mai ai?
facultăți la Cernăuți. V.T.: Am fondat în viața mea patru
R: De ce nu ai adus-o în țară? publicații Românești. Prima a fost ziarul „Plai
V.T.: Dar, eu, acolo, cu cine să rămân. Românesc”, cu care am avut și proces cu
Fiica se căsătorește toamna aceasta. Termină autoritățile locale, au vrut să îl închidă pentru
două facultăți la Universitatea de Stat din promovarea pretențiilor teritoriale ale
Cernăuți: Facultate de Geografie și Turism și României asupra Bucovinei. După ce am plecat
Facultatea de Limba și Literatura Română, de la acest ziar, ca să nu-l închidă am fondat
apoi va continua masterul. Sper să se angajeze ziarul „Arcașul” care a apărut și el în jur de 7
și ea în lupta pentru deschiderea Muzeului ani de zile, apoi am avut ziarul „Curierul de
„Mihai Eminescu”. Soția mea este directoarea Cernăuți”. După aceste trei publicații periodice
acestu-i muzeu în formare. Am adunat până am fondat buletinul „Românii din Ucraina”.
acum peste 2500 – 2800 de exponante pentru R: Se strâng destui oameni în jurul
acest muzeu: în primul rând cărți, documente, dumneavoastră acolo în Ucraina?
am primit de la Academia Română și caietul V.T.: Acum, deoarece conduc Centrul
lui Eminescu, chiar avem și masca mortuară a Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din
poetului. Cernăuți, am fondat o publicație care poartă
R: Dar, dacă dispar românii cu totul, numele unei publicații românești
pentru cine se deschide Muzeul? binecunoscută în istorie, fondată de către
V.T.: Va rămâne Eminescu. Eu când Nicolae Iorga, e vorba de continuarea
calc prin Cernăuți simt că mă frig tălpile „Neamului Românesc” din care am scos până
pentru că merg pe aceleași urme pe care a acum trei numere prin mijloacele mele, așa
călcat și Mihai Eminescu. cum faci dumneata cu Meridianul Cultural
R: Îmi place expresia „Chiar dacă nu mai Românesc.
sunt români, rămâne Eminescu”. De ce crezi acest R: Meridianul Cultural Românesc nu a
lucru? ajuns la voi, deși v-am publicat.
V.T.: Pentru că Eminescu va rămâne, V.T.: Nu a ajuns, dar o am de la
pentru că este etern. Cauza pentru care a dumneavoastră și am și cărțile dumneavoastră.
luptat Eminescu este Bucovina. Mihai Vă mulțumesc și le voi citi.
Eminescu nu este mai mic în publicistică decât R: Sper să îmbunătățim bine relațiile, eu să
ca poet; este și în publicistică și în filozofie. vă trimit gratuit revista și voi să mi le trimiteți
R: I-ai închinat vreo odă lui Mihai măcar on-line pe ale voastre. Dumneata ești un
Eminescu? om care s-a lovit de viață, care gândește viața,
V.T.: I-am închinat. Nu o odă, dar niște care speră să aducă împrejurul său mai mulți decât
poezii mai slăbuțe. sunt acum. Ce ar trebui făcut ca voi să rezistați?
R: Și acestă vorbă îmi place. Toți scriem V.T.: În primul rând aș dori ca poziția
mai slab decât Eminescu, așa este. statului Român, a patriei noastre istorice, să fie
V.T.: Acum lucrez la o carte pe care puțin cu mai multă fermitate, cu mai multă
sper să reușesc să o scot anul acesta. Am demnitate și să fie o continuitate a politicii de
adunat aproape 100 de poeți Bucovineni cu stat. Statul Român ar trebui să poarte grija
poezii dedicate lui Mihai Eminescu, dar scrise instituțiilor culturale românești din regiunea
de-a lungul timpului. Cernăuți. Sunt în jur de 20 și ceva de ani de
când solicităm să se deschidă un Centru R: Din păcate și ei continuă
Cultural Român, nu o organizație deznaționalizarea voastră.
nonguvernamentală ucrainiană, ci una a V.T.: Atunci când era Uniunea Sovietică
statului român. Cum s-au deschis în diverse noi aveam mai multe drepturi. Limba română
capitale ale statelor din Europa, să se deschidă nu era atacată. Era limba rusă care se preda în
centre culturale românești. La Chișinău este fiecare școală iar româna se studia ca a doua
Centrul Cultural „Mihai Eminescu” condus de limbă maternă. Acum frații noștri ucanieni vor
către poetul prozatorul, scriitorul, omul de să o desființeze, să fie limba noastră maternă,
cultură Valeriu Matei, cum sunt în Ungaria, în limba ucraneană, iată care este diferența.
Polonia, Germania și chiar la Moscova, ar R: De bani nici nu se mai pune problema,
trebui să fie un institut cultural la Cernăuți. Ar adica să vă suvenționeze.
trebui totodată să fie sprijinite școlile noastre. V.T.: Politica pe care o promovează
R: Am putea vorbi de un specific al formațiunile ultra politice naționaliste
culturii românești în Ucaina? ucrainene este mult mai rea față de cea pe care
V.T.: Specifică este dragostea pentru au purtat-o comuniștii. Eu nu am fost membru
pământ. de partid.
R: Acest lucru este la voi, dar în Ucraina? R: Acesta este imensul tău regret, că
V.T.: În Ucraina, ce aș putea spune, taman românii, ăia care ar trebui să lupte pentru
românii simt, gândesc, visează și plâng limba română, ăia nu luptă.
românește. V.T.: Românii vor să fie europeni,
R: Adică ar mai vrea la România mamă? altceva nu îi mai interesează, uitând că trebuie
V.T.: Da este multă lume care mai speră să fie români cu toții în primul rând. Nu
și mai visează, mai ales cei care au fost cetățeni trebuie doar să cânte „noi suntem români”,
ai României. Și acum, foarte multă lume din trebuie să fie prin esență români. Românesc
Ucraina își ia cetățenie română. În Ucraina înseamnă iubirea pământului, iubirea tradiției,
situația economică, culturală este mai grea a culturii a limbii materne și să fie buni
decât în România iar nivelul de trai este mult creștini. Aceasta este părerea mea și cred
mai înalt în România. Pensia mea după un românii trebuie să-i urmeze și pe marii noștri
sfert de secol de muncă la instituțiile statului, oameni de cultură, să urmeze ceea ce spuneau
mi-e și rușine să spun, este de 66 de euro. Eminescu, Nicolae Iorga, Vasile Alecsandri.
R: Vasile Tărâțeanu, cum îți vezi viitorul? R: Că tot suntem la Alecsandriada, din
V.T.: Sper că voi rămâne în sufletul Bacău, Alecsandri mai este cunoscut în Ucraina?
oamenilor ca o amintire frumoasă, aceasta este V.T.: Da. Avem câteva străzi, din cele
dorința mea. Sper să pot face cât mai mult bine câteva mii, care au denumirea lui Alecsandri și
pentru semenii mei, pentru cernăuțenii mei, ale altor scriitori români.
dacă aș putea, pentru toată România. Viitorul R: Te bagă în seamă autoritățile?
este incert. Nu pot să spun care este viitorul V.T.: Nu au încotro că mă bag eu în
românilor din Bucovina, sperăm că se va seamă și îi fac să mă bage în seamă. Le
întâmpla ceva. Rușii, în cazul de față, ne-au trimitem săptămânal fel și fel de declarații.
ocupat, dar toți anii aceștia ne-au condus R: Dacă ar fi să îi dai un titlul interviului
Ucranienii. nostru, cum i-ai spune?
R: Ați făcut parte din RSS Ucraina, V.T.: Vasile Tărâțenu, cel care vreau să
desigur. fie un bun român.
V.T.: Ei erau conducătorii noștri și R: Mă bucur că am avut ocazia să stau de
chiar mulți dintre ei au fost conducătorii vorbă cu tine și sper să ne reîntâlnim sănătoși.
Uniunii Sovietice. V.T.: Mulțumesc și eu și vă doresc mult
succes.
OAMENI ȘI FAPTE
CENTENAR EUGENIU REVENT

N. 23 iulie din ce în ce mai mult, astfel că în ultimii ani va sta
1881, în comuna mai mult prin spitale, fiind înlocuit la ore și în
Vutcani, judeţul comisiile de examinare.
Vaslui - m. 25 Începută în 1893, când avea deja scrisă
martie 1918, la poezia Cântecul Neamului, scurta sa carieră
Bacău. Profesor, literară avea să fie marcată efectiv de debutul din
poet, publicist, 1906, când revista Ramuri i-a publicat primele
epigramist, editor. versuri, urmate apoi de colaborări la alte publicații
S-a ivit pe lume în mai mult sau mai puțin literare, între care amintim
familia preotului Ioan Revent, parohul Bisericii Alecsandri, Apărarea naţională, Archiva,
„Sfântul Ierarh Nicolae“ din localitate, care l-a Bacăul, Cuvântul moldovenesc, Drum drept,
crescut în spiritul ortodoxiei și al dragostei pentru Evenimentul, Flacăra, Foaia noastră, Frăţia
muncă și studiu, asigurându-i toate condițiile românească, Revista „Liga Culturală“, Solia,
pentru o evoluție neîngrădită de griji materiale. Urzica, Viaţa literară ș.a. La acestea se adaugă
Copilărește în satul natal, unde urmează cursurile Chemarea, „revistă de cultură şi politică
ciclului primar, iar după finalizarea acestuia devine naţionalistă“, pe care a fondat-o în aprilie 1912 și
elev bursier al Liceul Internat din Iași, pe care îl va din care au apărut, sub direcțiunea sa, încă 13
absolvi în 1901. numere, pe care le-a redactat aproape de unul
Rezultatele foarte bune la învățătură și singur, semnând atât cu numele ce l-a consacrat,
preocupările literare timpurii i-au asigurat cât și cu pseudonimele Aureliu Mălin, Alexandru
admiterea fără probleme la Facultatea de Litere şi Roură și Horia Rămurel.
Filosofie a Universității „Al. I. Cuza“, în perioada Deși a stăpânit bine arta versificației, a fost
studiilor continuând să scrie și să activeze, în inclus de criticul Mircea Scarlat în grupul
paralel, și ca profesor suplinitor, mai întâi la Şcoala „neosămănătoriștilor fără personalitate“, iar de
Normală „Vasile Lupu“ (1905-1907), apoi, după Eugen Lovinescu în cel al autorilor influențați de
obținerea licenței, în 1907, la liceul din băncile Nicolae Iorga, în care „mediocritatea se răsfață
căruia se ridicase nu cu mult timp în urmă (1907- uniform sub specia banalității și a imitației“, fiind
1908). Rămâne în fosta capitală moldavă încă doi tributar lui Eminescu și Goga și rămânând în
ani, obținând tot un post de profesor suplinitor, de literatură, după opinia istoricului literar Eugen
data aceasta la Seminarul Pedagogic Universitar Budău, „drept modelul epigonului minor
(1907-1909), dar din pricini numai de el știute se eminescian, iar în viața socială – un om cultivat și
transferă la Bacău, unde, în calitate de profesor instruit ce și-a dăruit viața în slujba patriei, ca
provizoriu, ca preda istorie, filosofie, drept şi limba atâția alți români“.
română la Liceul „Principele Ferdinand“ (1909- Dacă n-ar fi dispărut prematur, la nici 37 de
1918). ani, poate că destinul său neîmplinit ar fi cunoscut
În 1913 îşi întrerupe însă activitatea la o altă traiectorie decât cea rezultată în urma
catedră, fiind mobilizat, cu gradul de apariției volumelor Poezii. Din Povestea vieţii
sublocotenent, în cadrul Regimentului „Ştefan cel (Tipografia Neamul Românesc, Vălenii de Munte,
Mare“ nr. 13 Iaşi și participând la bătăliile 1910), Scrisoare unui Necunoscut. Satiră (1910),
campaniei din Bulgaria. Rănit destul de grav, A doua Scrisoare către un Necunoscut. Satiră
revine în țară, însă starea sănătății i se va șubrezi (1910), A treia Scrisoare către un Necunoscut.
Satiră (1910), Cântecul Neamului. Poezii În pofida atitudinii sale intransigente și
(Tiparul „Ramuri“, Craiova, 1913), A patra vehemente față de realitatea socială a vremii,
scrisoare către un Necunoscut. Satiră (1917) ori poetul răsplătit pentru jertfa sa pe câmpul de
a dramei istorice în versuri Voichița și a poemului bătălie cu Medalia „Avântul Țării“ a beneficiat de
dramatic Dolores, acestea fiind semnate cu onoruri militare când a fost condus pe ultimul
pseudonimul Alex. Roură. Lor li s-ar putea adăuga drum, impozantul car mortuar făcându-l pe elevul
încă alte texte risipite prin paginile publicațiilor la de atunci și viitorul prozator Nicolae C.
care a colaborat, de la epigrame la nuvele și de la Cristoveanu să noteze: „Am realizat atunci, pentru
cronici și recenzii la articole și pamflete cu tentă prima oară, cât de însemnat trebuie să fie un poet
naționalistă, printre cei intrați sub pana sa acidă pentru ca o școală întreagă să asiste, cu capul
numărându-se, între alții, Dimitrie Anghel, Ilarie descoperit, la trecerea cortegiului său funerar...“.
Chendi, Emil Gârleanu, Garabet Ibrăileanu, Ion
Minulescu și Mihail Sadoveanu.
Paul Cézanne – Les joueurs de carte

(Jucătorii de cărți) (1893)
OAMENI ȘI FAPTE
Dorina STOICA – Bârlad
UN DOMN AL CUVÂNTULUI ȘI
UN NEPREȚUIT PRIETEN AL BÂRLADULUI, ION N. OPREA
Să scriu despre scriitor și om de omenie a împlinit venerabila
cărțile pe care le-a publicat vârstă de 86 ani.
INO (așa cum îi spun Pe mine mă lasă fără cuvinte de fiecare
prietenii și are mulți și are dată când ocazional, din păcate atât de rar, domnia
buni prin toată țara și nu sa vine la Bârlad la câte un eveniment cultural.
numai), ar fi un efort inutil Aspectul fizic ce nu trădează anii, acuratețea
deoarece fiecare dintre
cărțile sale cuprinde spre
final note cu toată opera
acestui prolific autor și o
listă lungă cu notele de lectură și cronicile despre
cărțile sale scrise de cititorii săi, mulți și aceștia și
răspândiți prin țară și prin lume. Despre domnia-
sa poți citit și pe Wikepedia, acolo unde lesne
găsești date despre personalități ale culturii
naționale și internaționale.
Harnic și consecvent, abordând diferite
genuri literare, navigând ca un temerar pe
nesfârșitul internet de unde culege texte
reprezentative, potrivite temei abordate, conectat
prin email cu mulți autori, domnul INO ține pasul
cu realitatea vremurilor pe care le trăiește, spirit
tânăr, iscoditor și permanent creator.
Răsfoind cărțile pe care aproape lunar
autorul le expediază prin poștă colaboratorilor săi,
poți avea în față o oglindă uriașă a lumii în care
trăim, cu bune dar și cu rele, un fel de mozaic
captivant, util pentru documentariști și nu numai.
Cărțile pe care le-a publicat octogenarul ziarist și
scriitor ar putea umple câteva rafturi dintr-o mare simțurilor, vioiciunea, erudiția dar mai ales
bibliotecă și sunt material documentar oricărui bunătatea, toate acestea la un loc te fac să privești
căutător de informații din domenii umaniste, trecerea anilor cu seninătate și fără teama că
sociale, literare, artistice, memorialistice, istorice, timpul este dușmanul nostru numărul unu.
geografice, politice și chiar religioase. S-ar cuveni ca Bârladul – nu numai
În anul 1951 domnul Ion Oprea termina Bârladul, VASLUIUL, cei de la HUȘI - să-i
cursurile liceului Gheorghe Roșca Codreanu! Eu dedice un eveniment special și să-l sărbătorească,
mai aveam un an până să mă nasc! Parcă nu-mi dându-i considerațiunea pe care o merită din plin.
vine să cred că sunt contemporană cu domnia sa și Aș merge mai departe (ofensând poate pe unui, pe
totuși sunt! Anul acesta minunatul jurnalist, alții) considerând că merită titlul de Cetățean de
onoare! Consecvent și neobosit, de cele mai multe literaturii române măcar în calitate de cronicar,
ori pe banii dumnealui publică autori dacă nu de scriitor și mai ales merită prinosul de
neconsacrați, scoate din negura uitării dragoste, prețuire și admirație acum, la împlinirea
personalități culturale, istorice sau religioase acestei frumoase vârste. Pot afirma cu multă
aproape uitate dând dovadă de respect pentru om convingere că poate sta alături de alți jurnaliști și
și pentru cuvântul scris, având convingerea că autori mai tineri egalându-i și chiar putând să-i
prin munca sa va lăsa celor ce vor urma mărturii întreacă. Deși, INO, cu ani mulți în presă, poate
ale epocii în care a trăit și pe care a reprezentat-o unul din cei mai longevivi – arhivele o spun – nu i
și încă o reprezintă cu cinste. Asemenea vechilor s-a recunoscut, încă, nici calitatea de profesionist
cronicari, însă cu mijloce moderne, cu spiritul în domeniu, când a reapărut UZP, ca jurnalist ce
mereu treaz de jurnalist profesionist, scormonește este, a fost printre primii care i-a salutat și le-a
trecutul foarte îndepărtat (fiind pasionat de relatat bucuriile și speranțele sale...
civilizația dacilor), dar are ochiul mereu atent și Scurtul meu elogiu se încheie aici! Am
simțul critic treaz îndreptat spre dorit să-i adresez doar un mesaj de suflet, din
contemporaneitate. suflet și să-l asigur că pentru mine este un
Mă încearcă o mare emoție dar și exemplu de perseverență, de temeritate în a
recunoștință amestecată cu imposibilitatea de a înfrunta vremurile, mereu având condeiul harnic
dărui și eu măcar prin cuvinte în aceiași măsură în și mintea trează.
care îmi dăruiește domnia sa lună de lună cărți Să sărbătorim împreună prin cuvinte, cu o
voluminoase, muncă adunată, efort intelectual dar mulține de cărți în față un om de valoare, un bun
și spațiu în cărțile dumnealui unde mă publică. creștin, un iubitor de neam și țară, un spirit înalt
Împătimit istoric al presei moldave în mod asemenea multor altor spirite alese pe care le-a dat
deosebit, necunoscut atât cât ar merita și Moldova mea iubită.
neapreciat la justa sa valoare, Ion N. Oprea merită La mulți și rodnici ani să ne trăiești,
un loc de cinste în bibliotecile noastre, în istoria prietene INO!
SFÂNTA LIMBĂ ROMÂNĂ
Ioan DĂNILĂ – Bacău
Și totuşi, o comoară – limba noastră
CIOBURI DE OGLINDĂ
FĂRĂ CHEF. O scriitoare şi publicistă observaţia că acestea pot fi întrebuinţate uneori „ca
invitată la ascultata emisiune „Vorba de cultură”, şi instrumente de lucru pentru activitatea
de pe Radio-România Cultural, vorbeşte fără ea: didactică”. Pe când o aplicaţie la aceste accesorii
„Urma să dau admitere la jurnalism, dar nu aveam care să emită un sunet strident ori de câte ori aude
niciun chef să învăţ gramatica limbii române”. Să ca şi?
ne mai mirăm de nivelul lingvistic al unora dintre CREIND? Într-o vineri, când cotidianul
gazetari... „Deşteptarea” e mai... cultural ca oricând, mă văd
TITLURI DE TITLURI. Ştefan Radu cu Gheorghe Gându, autorul integramelor despre
propune un premiu pentru titlul însemnărilor de oraşul şi judeţul Bacău. Deschide ziarul şi, până a
lectură ale lui Theodor-George Calcan: „Să urci la ajunge la jocul dumnealui, dă peste pagina cu
cer cu mocăniţa tristeţii” (Ateneu, oct. 2017), iar „Româna pentru toţi”. Îl întreb citind titlul rubricii
altcineva adaugă „Blocul de marmură, nu drobul „Creind sau creând”? „Creând, zice fără ezitare,
de sare” (Baaadul literar, 3/2017), în anul că e de la noi creăm”. A rămas ca şi eu să găsesc la
centenarului Titu Maiorescu. fel de repede răspunsurile la definiţiile din
NU SPĂLĂM i-URI. Merg la integramă.
înmormântarea unui coleg de liceu (of!) şi cumpăr VREI SĂ ADMIRI LUCRURILE?
o coroană pe a cărei panglică cer să se scrie: PRIVEŞTE-LE DE DEPARTE! VREI SĂ LE
„Neştearsă amintire! Colegii...” (urmează numele a CUNOŞTI? PRIVEŞTE-LE DE APROAPE!”
trei colegi). Doamna de la „Funerare” l-a uitat pe al SAU INVERS... Merg cu „şpalturile” revistei spre
doilea i, pus după observaţia mea. Mă opresc apoi secretariat, să cer o copie xerox a paginii cu o poză
la spălătoria auto. Băiatul de acolo deschide veche din care nu rezultă cine îl însoţeşte pe Radu
portbagajul şi tresare când vede coroana. „Nu te Cârneci la Slănic-Moldova. Îl voi întreba pe
speria! Mai bine spune-mi cu câţi i se scrie Colegii Constantin Călin, deşi am bănuiala că e vorba de
X, Y şi Z.” „Cu doi!”, răspunde imediat, de parcă el Mihai Drăgan. Secretara vorbeşte la telefon, aşa că
şi nu altcineva ar aduna zilnic sute de litere una mă retrag pe hol şi, neavând ce face, mă uit încă o
după alta pe benzi triste. dată pe titluri. Mă sperie o combinaţie: potenţial
PUDOARE? „Grad mare de ocupare în ecranizabil. Păi acesta e pleonasm! Revin în birou
Vama veche, scrie pe banda aceea de jos de la şi şterg primul cuvânt, după care merg să-i
televizor (nu ştiu cum se cheamă)” (Adrian Soare, mulţumesc secretarei: dacă nu vorbea la telefon,
Radio-România Actualităţi, Matinalul din 1 iun. pleonasmul ajungea direct în tipar.
2018). Să fie pudic crainicul nostru sportiv (unii
spun acelei benzi burtieră) sau să respingă
anglicismele (se pare că există un astfel de
berbarism, crowl, nerecunoscut de dicţionarele
noastre)?
ŢARA LUI CA ŞI. O doamnă, secretar de
stat într-un minister, e solicitată să dea detalii
despre interzicerea folosirii telefoanelor mobile în
timpul orelor (de către elevi, desigur). Face
JURNALISM ȘI ISTORIE
IGOR SMIRNOV –
un președinte mai mic,
DAR ÎNFIPT (ÎN TRANSNISTRIA)
Igor Smirnov s-a născut la data de 23 octombrie 1941 în
orașul Petropavlovsk Kamciațki, regiunea Habarovsk din
estul Siberiei (Uniunea Sovietică, astăzi în Federația Rusă). Este un om
politic rus din Transnistria, care a îndeplinit funcția de președinte al
autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene (din 1991).
Un congres ținut la 2 septembrie 1990 a proclamat crearea
Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești Nistrene, iar deputații l-au
ales la 3 septembrie 1990 pe Smirnov ca președinte al Sovietului Suprem
Provizoriu al republicii separatiste.
El este autorul mai multor lucrări și al cărții de memorii ,,Pentru
dreptul de a trăi pe pământul Transnistriei”.
*
Figură pitorească, acest deputat cu țăcălie în calitate de prim-secretar și-a asigurat spatele iar
roșcovan spre negru la față, foarte aprig, chiar Maica Rusia avea nevoie ca să-și adăpostească
insolent strigând peste tot în Parlamentul Armata a XIV-a. Geopolitica, bat-o vina!
Moldovei, amenințând și perorând în încercarea de Am văzut, cu inima ticăind, Tighina. Ne
a-i înfricoșa pe ceilalți. Mi s-a părut că, chiar duceam spre Odesa, iar la podul din marginea
Snegur se temea de el, mai ales când striga că orașului erau trupe de voluntari care deschideau
Marea Rusie nu va permite să piardă teritoriul foarte ușor focul. Nici o clipă n-am crezut că vor fi
dintre Nipru și Nistru. A fost foarte clar în așa de violenți și eram acolo când l-au încătușat pe
răspunsuri deși strigase din bojogi până atunci. Și Ilașcu, proromânul cu ani grei de temniță scăpat de
cum să nu fie așa dacă avea armata a-14-a în spate la moarte prin intervenția lui Corneliu Vadim
și desigur, niște înțelegeri care l-au propulsat Tudor și Adrian Păunescu, cei care s-au adresat
președinte pe fostul prim-secretar. A doua zi a U.E. (care a intervenit). Acesta a ajuns deputat
proclamat dizidența, iar referendumul de la PRM în România.
Dubăsari a consacrat-o. În timpul ,,alegerilor” - referendum-ului din
- Govorite pa ruski…! Dar a vorbit corect Transnistria, eram la Dubăsari, unde Smirnov
în limba română. striga și gesticula în cele 2 - 3 piețe, mai răsărite.
Igor Smirnov, liderul de la Dubăsari, un tip Erau ,,alegeri” și el striga la concetățeni
de statură medie, cu chelie pe o bucată de cap, cu amenințându-i cu… armata moldoveană care-i va
barbișon și gesticulând foarte energic, a înfruntat împușca imediat ca pe câini. Undeva, foarte
violent pe ceilalți parlamentari cerând separarea aproape erau observatorii sovietici care ne
Transnistriei și să nu fie părăsit blocul sovietic ,,împușcau” cu privirile și-l apărau în direct. În
(eram acolo, la dezbateri). În interviu l-a acuzat pe aceeași seară au izbucnit focurile de armă și s-a
Mircea Snegur că face jocul românilor și că noua baricadat Nistrul. Și eu, care auzisem de la tata
Republică nu se poate dezvolta fără ruși. Cum o fi (care luptase pe acolo) că Ion Antonescu i-a trimis
obținut ăsta sprijin rusesc nu știu. Bănuiesc doar că pe țigani la Bug, și eu, care citisem romanul Șatra
a lui Zaharia Stancu, căscam ochii și nu înțelegeam Am stat pe gânduri dacă să consider
nimic. Transnistria românească o altă țară. Dar tot așa am
Când m-au împins cu baionetele considerat-o, pentru că și acest ținut e „o țară” dar
,,moldovenii noștri” și ne-au dus cu escortă până mult prea săracă, mult prea neînsemnată și
după podul de la Tighina (șoseaua spre Odesa) am îndelung comunizată. Smirnov nu mai e la putere
priceput ce a însemnat războiul transnistrean care azi, iar negustorii moldoveni vând baionete și alte
s-a declanșat atunci, de cine-i purtat de fapt, sub obiecte militare (binocluri, cuțite, căciuli, pufoaice)
ochii mei, l-am filmat cu camera TV.V. prin multe puncte comerciale din România.
Ce sentimente, ce rememorări, ce Snegur, întrebat de ce a semnat acordul
interpretări mai puteam avea când auzeam răpăitul dictat de Kremlin, a răspuns că ,,cel mai important
mitralierei și pocnetul ZB-urilor ?! Și totuși, n-am e că nu mai este RĂZBOI între frați.”
fugit, nu m-am îngrozit. ,,Camarazii cu brasardă” Ce-am simțit în Transnistria? Că OMUL
ne-au legitimat de zeci de ori, ne-au făcut semne să singur e un nimic în fața unui Imperiu Rus, că
fugim ,,skoree”. Probabil atunci ne-ar fi secerat cu unificarea cu România va fi, poate, un vis pentru
rafale de mitralieră. Curajul de a sta față în față cu alte generații… Ținutul n-a fost, nu este și nu va fi
ei, cred, ne-a salvat viața mie și celor 2 însoțitori. românesc... Și nici în U.E., cât timp marea Rusie
își revine !
Ion ANDREESCU – Pădurea de fagi

Ion Andreescu (1850-1882) a fost un pictor, pedagog şi academician român. Din 1869 urmează "Şcoala de arte
frumoase" condusă de Theodor Aman, devenind, în 1872, profesor la catedra de desen liniar şi caligrafie a Seminarului
episcopal din Buzău. În 1873 se transferă la gimnaziul comunal "Tudor Vladimirescu", apoi, în 1875, la şcoala de meserii
din aceeasi localitate. La sfârşitul anului 1878 pleacă la Paris, unde frecventează cursurile "Academiei libere Julian"; verile
pictează la Barbizon (unde se întâlneşte cu Nicolae Grigorescu) şi în alte aşezări rurale.
SEMNAL
A FOST…
Grupul nativ social-cultural/Podu…
Pentru cine nu știe: am ajuns dublu (ba,
chiar triplu) campion mondial în domeniul
jurnalismului, de 6 ori național, de 26 de ori
pentru județul Vaslui unde muncesc din 1970. Am
tipărit 28 de cărți, un ziar și revista M.C.R., am
realizat prima televiziune privată din România
(Licența 001/TV), am transmis de pe 4 continente,
32 de țări…
Mai precizez că fac parte din Grupul social-
cultural valoric din Podu Turcului, cu cei 6 oameni
de reprezentativitate națională, legat de prima clasă
absolventă, în 1959. Vă reamintesc doar, numele:
prof.univ.dr. Ioan Berdan, poetul Iancu Grama,
prof.dr. Dumitru Marin, dr. ing. Valentin Moraru,
prof. univ. dr. Gheorghe Popa, prof. univ. dr.
Mircea Varvara la care se pot adăuga prof. gr .I
Tatiana Galan, arh. Nicolae Popa, iar pentru
prezent, doar, profesorul-dirijor Nicolae Popa. De
altfel, doar acesta mai salvează cu „Privighetorile
Zeletinului” ceva din autoritatea culturală a Văii
Zeletinului, întrucât nici autoritățile, nici
biblioteca, nici Liceul nu ies în evidență decât prin
fapte antisociale.
La Liceu, actuala directoare (intenționat
nu-i dau numele, să rămână în anonimat) a refuzat
orice fel de colaborare cu mine sau cu presa, dintre
Grupul nativ social-cultural de la Podu cei 1100 de elevi negăsindu-se 1, unul… spre
Turcului, jud. BACĂU, din rubrică permanentă. afirmare și stimulare (premiul de 6000 de lei!). O
Am încercat mai bine de un an să realizez profesoară, Vrabie a încercat ceva, dar subminată,
împreună cu Primăria, Biblioteca din comună și presată, a renunțat.
Liceul „Alexandru Vlahuță” măcar o acțiune „La Podu nimeni nu mai citește” afirmă la
culturală simplă gen lansare de carte. unison primarul, bibliotecara, directoarea școlii.
Precizez că totul ar fi fost pe cheltuiala Ne mai mirăm de cei 43% analfabeți
mea, că intenționam să provoc mai multe donații funcționali (aici, mai mult), și că nici o valoare
de cărți, ziare, reviste și concertul Privighetorilor locală nu iese într-un prim plan; îmi vine a zice că
Zeletinului; ca un prinos de recunoștință pentru pe aici s-au răsturnat multe căruțe cu destui proști!
oameni, locuri, liceu, unde m-am format, m-am Pentru că, iată, de valori putem vorbi doar
obișnuit să visez și să vreau. la timpul trecut?!
PAGINĂ DIN LUPTA ANTICOMUNISTA
COTITURA DE LA COTU DONULUI

După cum se știe, conduse de nemți, huruit greu, parcă de bombardiere gata să-și ia
armatele române au ajuns până la Cotu zborul, de la sutele de tancuri care păreau să-și
Donului, în inima sovietelor, acolo unde a avut facă impetuos apariția. Același zgomot venea și
loc una dintre cele mai aprige înfruntări din dinspre Stalingrad adică dinspre Apus, de unde
istoria mondială a războaielor, momentul în se auzeau exploziile provocate de
care s-a întors soarta celui de al Doilea Război bombardamentele intense ale avioanelor
Mondial, prin respingerea celui mai mare atac sovietice. Se știa că spre Nord, atacurile
german asupra U.R.S.S. Operația Uranus, din germano-române fuseseră stopate de câteva zile
19 nov. 1942, prin care Armata a 3-a Română și urmate de ucigătoare bombardamente asupra
a fost pulverizată. liniilor românești, cu pagube imense în material
Trupele românești s-au distins prin de război dar mai ales cu mii de morți în tranșee
fapte rarisime de eroism, au susținut și prin și la suprafață ca efect al tirurilor de katiușe și al
pierderi de multe vieți românești expansiunea mitraliilor razante cu solul. Atmosfera
hitleriștilor, evident cu disciplina impusă de „plumburie”, zgomotul pătrunzător, părea a nu-i
aceștia. Statul Major Românesc n-a avut prea interesa pe soldații care își făceau mereu
putere de decizie decât când „punga” armatei cruci, dar cărora le pierise încrederea că mai pot
sovietice era pe cale să se închidă, când scăpa cu viață. De câteva zeci de minute și
joncțiunea putea dura ore, minute, secunde. dinspre partea sudică se percepeau mișcări de
Comandanții români se aflau în situația de a motorizate și se pricepea clar că se urmărește
abandona totul, oricum pentru ofițeri nu mai încercuirea unei importante părți din armata
era scăpare, doar să spună tare în huruitul română spre a fi scoasă definitiv din luptă. Așa
motoarelor de la tancuri care se auzeau că mișcările acestea una către alta din părțile
înnebunitor, dar, încă, nu se vedeau: „fraților, cercului care se închidea, diferite, paralizau orice
scapă cine poate…” așa cum strigă plângând intenție de luptă, orice inițiativă a cuiva. Nu mai
și disperat tânărul locotenent rămas exista comandant pentru trupele zdrențuite,
comandant unic. decimate, abandonate.
În compania moto, doar cu 5 camioane Cernat și plutonul său de șoferi stăteau
zdrențuite valide dintre sutele aruncate în luptă, tăcuți și înfricoșați; de la comandament nu mai
se afla și sergentul Vasile Cernat, din Țepu de venea nici un ordin, locotenentul-învățător, pierit
lângă Tecuci, care, auzind eliberarea de sub cu desăvârșire era singurul ofițer în mijlocul a
ordin, exclamă: circa 600 de ostași, cu totul demoralizați. Știa că
– Cine vrea să scape, după mine… superiorii săi au murit sau au fost luați prizonieri,
... Întinderea stepei cât se vedea cu ochii înțelegea că totul e pierdut, deja își închipuia
de jur împrejur sub un cer plumburiu la care cum va fi prin Siberia, și atunci strigă cu toată
soldații nu aveau timp să se mai uite fiind disperarea:
preocupați să-și târâie obielele ieșind din – Scapă fiecare cum poate, camarazi…
bocancii găuriți prin noroiul lipicios, puțin Cum, pe front, legăturile sufletești sunt
roșiatic. Nu se vedea nici urmă de vegetație de foarte puternice, vreo sută de soldați s-au strâns
stepă, doar pădurici de arbuști spinoși care instantaneu împrejurul său ca puii lângă cloșcă,
ascundeau privirilor ce se petrecea undeva, nu așteptând sfârșitul.
prea departe spre Răsărit. Dintracolo se auzea – Dom’ locotinent, mă lăsați pe mine?
– Fă, ce vrei sergent, n-ai auzit? grenade, gloanțele trebuind economisite. După
Vasile se întoarse scurt și autoritar către două dintre camioane au sărit un soldat rus și o
șoferii care-și părăsiseră mașinile, doar vreo 5 femeie, gata să se cațere sus, loviți și schilodiți,
având plinul de combustibil și gata de mișcare. însă, de către cei de sus… într-o larmă greu de
Cernat, febril: descris, cu înjurături, blesteme, amestecate cu
– Scoateți repede țevile de eșapament urlete, vaiete, țipete, dominate de rafale de
pentru cât mai mult zgomot, și, după mine! automate. Nu mai exista decât voința disperării…
Peste 200 de soldați s-au aburcat rapid în – Nu vă lăsați, băieți, strigă din
camioane, pornirea de pe loc fiind executată cu o autocamion Trandafir al lui Buganu din Tecuci,
repeziciune menită să le scape viața. Câți au rănit la un picior, în timp ce lovea cu patul armei
putut intra în caroserii, îi loveau cu paturile un rusnac gata să se cațere la ei. În vacarmul
armelor pe cei care se îngrămădeau disperați să acesta, când parbrizele crăpau din cauza
mai prindă un loc, dar au gloanțelor, când motoarele
avut de înfruntat gloanțele erau turate la maximum,
morții trase din automatele când țipetele, urletele
rusești mai aproape din răniților se amestecau cu
dreapta celor care încercau înjurăturile românești și
să iasă din „pungă”, adică rusești, nimeni nu-și mai
din țarcul de țevi de pușcă, punea altă problemă decât
tunuri, tancuri, alte să iasă din acest joc al
arme,… dar năvălitorii din morții. Atât cât motoarele
frica de a nu-și lovi mergeau, cât își puteau
compatrioții trăgeau doar apăra teritoriul de 14 m.p.
cu pistoalele automate, cu din caroserii, existau și
ZB-urile, și erau gata să speranțe.
arunce cu grenadele. Unul dintre cele 5
– Hai, băieți, strigă camioane se opri după
răgușit și disperat Vasile câțiva km și în secunda
Cernat care acum, în următoare a urmat cel mai
goana disperării, cu dinții crunt măcel asupra celor
încleștați, ochii injectați, rămași acolo, vii, încă.
ambiție oarbă, nu mai Cine să poată număra câți
ținea cont de denivelările, mai erau vii, dar după
ori șanțurile, ori tranșeele deslănțuirea răzbunătoare
pe care le ocolea cu greu a rușilor furioși… n-a mai
prin focul dens de scăpat absolut nimeni:
armament ușor, dar care-i ajuta pe fugari să mai uciși cu baionete, cuțite, patul armelor, pisați cu
scape cu viață, și prinsese destul curaj văzând picioarele și loviți cu orice se afla la îndemână.
celelalte camioane în urma sa din care mai Nici măcar cel care înălța mâinile către ei rostind
trăgeau doar câțiva încrâncenați. Numai că rușii abulic „tavarișci, taavarișci” n-a fost cruțat. Din
trăgeau de aproape, gata să se urce din lateral și cabina șoferului cu gaură în frunte și cu ceilalți
din spate strigând: însoțitori, însângerați și fără suflare, răsuna
– Stoite, Stoi, bit tvoi mati, rumânski, interminabil și răscolitor claxonul răgușit care se
stoite, stoite… pierdea tot mai mult în depărtare ca un fel de
– Stai, pe măta, grijania mamii voastre de salut și îndemn… Canonada i-a sfârtecat pe
bolșevici, strigau românii, într-un fel de cor români peste un sfert de oră, dar cine să
însoțit de pocnetul rar al ZB-urilor din dotare, cronometreze, pentru că fiecare se adăpostea cum
mitraliere nu mai aveau, nici puști mitraliere, nici putea după obloane sau după camaradul mort,
trăgea cu arma și lovea aprig, disperat când rupte, încălțămintea praf, dar cu puștile în mâini
mâinile sovieticilor se agățau de obloane. Lui fiecare ca niște statui ale prăpădului într-o liniște
Vasile i-a rămas întipărită imaginea mâinii nefirească după oprirea motoarelor. Doar
retezate de lovitura năpraznică cu patul puștii, ca gemetele răniților formau un cor al durerii pe
a unei ghilotine, rostogolită în urma camionului. care soldații simpli n-aveau cum să-l potolească,
Fiecare înjura sau se ruga cu dinții încleștați într- cei vii cu bucuria scăpării din infern în priviri,
o disperare nemaisimțită vreodată, chiar că totul tăcuți,scăpați de frică și încordare, cu nădejde
depindea de o singură secundă, care părea un înflorită.
veac. Nici n-aveau timp să simtă spaima ci numai – Măi, Dumnezeu cu noi, poate am scăpat
imensa dorință de scăpare din iadul dimprejur. de Siberia rusească. Nu se poate să nu fie pe aici,
Cine să mai aibă grijă de ceilalți? Doar șoferii prin apropiere, vreo unitate românească. Atunci
care erau primii vânați de bolșevicii aruncați la când am venit din țară, parcă erau pe aici sate
pământ, surprinși de această încercare înțesate cu trupe. Luăm benzina de la celelalte,
nebunească a câtorva români, păreau a nu avea ne încărcăm în 2 camioane, avem grijă și de
putere decât pentru volanul mașinii și pentru camarazii răniți, apă are careva? Iamandi,
accelerația acesteia, deși parbrizele erau ciuruite ajută-mă!
și camarazii din dreapta împușcați sau răniți, iar – Recuperăm din bidoanele morților apa,
cei de pe scări căzuți de mult pe pământul dar e tare puțină, bem cu rație, hai, repede, că vin
neprimitor… Nu era timp nici de miros, de ăștia după noi și e mare grozăvie. Hai, băieți, zise
jale,nici de milă, nici de vreo acțiune creștinească unul dintre șoferi , Mândru Anton, în timp ce
pentru rănitul de alături, doar senzația de uscat și scurgea ultimele picături de benzină…
sfârșitul lumii. …Toți cei 61 de soldați români, scăpați
– Câți am mai rămas, fraților,? se întrebau din încercuire au fost decorați de Înaltul
între ei, după vreo 30 de km. când au oprit Comandament Român, au fost trimiși în spatele
considerând că au scăpat de urmăritori. Au frontului în refacere sau cu medalii pe piept au
început numărătoarea răniților, s-a acordat un fost demobilizați. Printre ei și Vasile Cernat.
prim ajutor celor care agonizau, se transmiteau Numai că, rușii au ocupat apoi toată
ultimele dorinți ale muribunzilor, se evalua cât România după 23 august 1944 și ce-a urmat…
mai au până la primele unități românești; tablou Eroismul lui Cernat care a salvat 61 de oameni,
terifiant cu răni, sânge, vaiete, scrâșnete, devenit anticomunist înfocat, a fost răsplătit
speranțe, în sfârșit 61 de oameni, unii cu răni mai „corect” cu bătăi, schingiuiri, deschiaburiri,
ușoare, se puteau considera a fi salvați. Cum nu prigonirea până și a copiilor și mulți ani de
era nici un ofițer cu ei, cei valizi s-au strâns în pușcărie.
jurul lui Cernat: 13 mai 2018
– Ce facem, Vasile, nu mai este benzină,
nu mai avem muniție, ce facem cu răniții… Mulți
erau plini de sânge amestecat cu funingine, haine
INVITAȚIE LA LECTURĂ
POȘTA REDACȚIEI
Am foarte numeroase cuvinte de răspuns pentru adresările formulate.

Se cuvine să laud și pe noi colaboratori cu ajutorul cărora urcăm la 432 cifra de record mondial, dar
mai ales să pomenesc eforturile unor adevărați sufletiști, printre care poeta Gabriela Ana Balan (Alexandru
Vlahuță-Bârlad) și prof.univ.dr.Alexandru Ionescu (București) la „sumarul” de față. Dar, cum, sper la un
fel de sărbătoare cu ocazia numărului 15 șed mai molcum.Va trebui un bilanț, nu?
Și atunci trebuie să vorbesc aplicat,cu multă dragoste de „poetul total” din Montreal, de Ben Todică
australianul, de Georg Barth din Passau (să-i zic passauanul?) și de mulți alții care dau vigoare și calitate
revistei „noastre” Cu Ștefan Racovitză aștept să ne vedem în țară, când și pentru mine va fi sărbătoare..
De fapt cu oricine aș vorbi, tot cu inima plină ar fi. Pentru că , ce realizăm noi ACUM se cheamă
istorie culturală universală cu sorginte în jurnalismul cultural. Cu metafora din sufletul nostru, cu simțirea
din ființa fiecăruia cu apartenența firească la o zonă culturală („nod cultural”), adesea cu specific, dar care
ne înnobilează pe toți. Pe toți cei dintre granițele încercatei limbi române.
Ne aflăm cu toții în focul bătăliei pentru LIMBA ROMÂNĂ.
De la stânga la dreapta: Val Andreescu, Anca

Sediul redacției Revistei, a Ziarului, a Radioului
Moldoveanu, Mihai Batog - Bujeniță, Cornelia Ursu,
și a TVV online. Str. Frunzelor, nr. 2, Vaslui,
Dumitru V. Marin, Valeriu Lupu.8 Februarie 2015 –
La...„ nașterea” M.C.R. Cod poștal: 730158
Dintre cei din fotogafie i-am pierdut pe Anca Moldoveanu (căsătorită Savin) și pe Val Andeescu
tare bolnav. Pe ambii îi așteptăm din nou alături, drept care publicăm în fiecare număr acest „certificat de
naștere în imagine” și al sediului care ar trebui să devină muzeu, pentru că în anii 1890-1891 aici a fost
Chestura poliției, în 1948-1958 pe aici prin beci au fost schingiuiți anticomuniști, pentru că aici a fost și
este redacția Grupului de presă, televiziune, radio, ziar și pentru că, din 8 februarie 2015, este Redacția
acestei Reviste.
Chiar credem că facem... istoria locului, adică o parte vizibilă din Istoria Vasluiului: „plecat-am 6
(nu 9 ca în Peneș Curcanul de Vasile Alecsandri, un poet imens pentru limba română) din Vaslui” dar
ajungem, astăzi la cifra de 432 care sprijinim cultura și spiritul locului. Din toată lumea.
Întrebări care rămân pentru DIASPORA:
- Dat fiind că emigranţii nu plătesc nici un fel de taxe şi impozite Statului Român, ce obligaţii ar avea acesta,
inclusiv la alegeri? Vă rog să vă exprimați…
- Temporal și afectiv : Cât ne mai ţine Limba Română uniţi în cuget şi simţiri?
- Ce aşteptări aveţi de la Statul Român, sau de la noi, în perspectiva globalizării?
Organizați-vă… diasporeni ! Parlamentul a dezbătut un proiect extraordinar pentru voi.
Oferă comunității: 1) șansa de a se organiza autonom prin alegeri și să-și desemneze reprezentanți legitimi;
2) Asigură BANI pentru comunitățile cu cel puțin 5000 de înregistrați la ambasade (pentru o cumunitate); 3) Alegeri!
PĂSTRĂM... NOTA FINALĂ:

Mai subliniem că:
În timp destul de scurt s-au mobilizat pentru Meridianul Cultural Românesc, personalități de mare valoare
din cele 4 continente. Pentru fiecare apariție, numărați-le Dumneavoastră! În jur de 432!
Adăugăm și cu acest număr, creație, intelectualitate, valoare, esențializare, metaforizare și... atitudini. Dar
și speranța unor realizări rare dacă nu unice!
Cei mai de departe (Australia, America, Africa, Europa) au de la noi partea de minte, inimă și literatură.
Cu mulțumiri tuturor chiar cu asupră de măsură, dar pentru că fiecare număr are viața lui…
Vă invităm în scris, verbal și cu sufletul să fim mereu creativi.
Prieteni:
De trei ani reușim Meridianul Cultural Românesc care își face din ce în ce mai mult loc în lume și adună din
ce în ce mai mulți colaboratori de valoare.
Mai zicem pentru cei care nu știu că venim dinspre jurnalismul cultural, că la cârma acestei „nave” sunt
oameni competenți - talentați - hotărâți. Acest număr mai aduce la vedere un număr de creații importante.
V-aș ruga să citiți precizările noastre din numerele anterioare și subliniez hotărârea cu care am pornit la
treabă.
Acum scoatem câteva sute de exemplare tipografice și distribuim on-line în toată lumea. Reacțiile sunt cele
mai bune. Cine vrea exemplarul tipografic, să ne scrie.
Publicăm și contul nostru în EURO pentru prietenii de mai departe care ne pot sprijini:
Marin Dumitru: RO27 RNCB 0259 0032 9430 0023 deschis la BCR Vaslui.
Dumitru V. MARIN
Am consultat cu și mai multă atenție profilurile unor reviste defuzate pe internet (mail-uri) și am
încă o dată convingerea că M.C.R. este o revistă cultural - informațională de profil mai diferit, de mai mare
audiență și difuzare.
Ne bucurăm că am găsit un domeniu de reprezentare (particulară) într-atâtea încercări de a interesa
lumea în variatele ei manifestări intelectuale.
Ne permitem să credem că stilul, capacitatea de popularizare a adâncimilor gândirii omenești,
plusul de varietate și variabilitate pot fi și atributele noastre.
Tare vechi, dar nou în contemporaneitate, SUMARUL (COLABORATORII) primelor 13 numere
ale M.C.R.
Dumitru V.MARIN
INDICE
(prenume și nume, ani, numere și pagini în care s-au publicat):
1. Adrian Grauenfels: MCR 3 (20); MCR 4 (33); MCR 3. Al. O. Teodoreanu (Păstorel): MCR 3 (24)
5 (45; 58); MCR 6 (61); MCR 10 (52); MCR 11 4. Alexandra Mihalache: MCR 1 (137); MCR 4 (141);
(125; 137) MCR 7-8 (25); MCR 9 (46); MCR 11 (30); MCR 12
2. Adrian Lungu: MCR 1 (118) (28)
5. Alexandru Florin Țene: MCR 11(18) 44. Calistrat Costin: MCR 1 (35); MCR 2 (26); MCR 4
6. Alexandru Ionescu: MCR 1 (13); MCR 2 (57); (28); MCR 6 (46)
MCR 3 (36); MCR 4 (66) MCR 5 (12; 60); MCR 6 45. Cameia Neagu: MCR 14 (41)
(62); MCR 7-8 (53; 66; 134); MCR 9 (77); MCR 10 46. Camelia Nistor: MCR 11 (87); MCR 12 (68)
(68; 84); MCR 11 (55; 64; 71); MCR 12 (59; 102; 47. Camelia Profirescu: MCR 4 (120)
114) ; MCR 13 (52; 63); MCR 14 (67) 48. Carmela Principe: MCR 13 (19)
7. Alexei Mateevici: MCR 1 (57) 49. Carmen Antoaneta Marcean: MCR 5 (100); MCR 9
8. Alina Breje: MCR 11 (157) (85); MCR 10 (95); MCR 13 (82)
9. Alina Tanasă: MCR 1 (47); MCR 2 (34); MCR 4 50. Carmen Chioinea: MCR 14 (83)
(41); MCR 6 (55); MCR 10 (18) 51. Carmen Druțu Onica: MCR 12 (27) ; MCR 13 (24);
10. Amalia Constantinescu Crusos: MCR 12 (79) MCR 14 (32)
11. Ana Blandiana: MCR 5 (78) 52. Carmen Secere: MCR 14 (21, 24)
12. Ana Maria Balan MCR 5 (8) 53. Carol Feldman: MCR 12 (81)
13. Ana Maria Gîbu: MCR 9 (48) 54. Cassian Maria Spiridon: MCR 1 (54)
14. Ana Opran: MCR 4 (38); MCR 5 (16; 50); MCR 6 55. Cătălin al Doamnei: MCR 1 (40)
(20) 56. Cătălin Sîmpetru: MCR 12 (148)
15. Ana Urma: MCR 13 (44) 57. Cezarina Adamescu: MCR 7-8 (61)
16. Ananie Gagniuc: MCR 2 (105); MCR 3 (85); MCR 58. Chalil Gibran: MCR 6 (100)
4 (113); MCR 5 (103); MCR 6 (100) 59. Charles Baudelaire: MCR 6 (106)
17. Anca Narcisa Neagu: MCR 3 (51); MCR 5 (73) 60. Charles Olson: MCR 6 (52)
18. Anda Andrieș: MCR 11 (79); MCR 14 (81) 61. Cincinat Pavelescu: MCR 3 (57)
19. Andrei Șerban: MCR 2 (146) 62. Ciprian Iulian Șoptică: MCR 2 (77)
20. Andy Ceaușu: MCR 11 (88) 63. Claude Monet: MCR 7-8 (58)
21. Angela Grazioso: MCR 7-8 (19) 64. Cleopatra Ravaru: MCR 1 (77)
22. Angela Mallimo: MCR 6 (36) 65. Codruța Marin: MCR 1 (140)
23. Angela Melania Cristea: MCR 14 (34) 66. Constantin Bucos: MCR 11 (80; 85)
24. Angela Pistol: MCR 9 (93); MCR 10 (96; 98); MCR 67. Constantin Chiper: MCR 3 (104); MCR 10 (113)
13 (78, 79) 68. Constantin Chirica: MCR 1 (71) MCR 5 (10)
25. Anica Tănasă: MCR 4 (104) 69. Constantin Chirilă: MCR 1 (65)
26. Anna Nardelli: MCR 12 (15) 70. Constantin Clisu: MCR 1 (88)
27. Antonio Meola: MCR 10 (15) 71. Constantin Focșa: MCR 3 (114)
28. Antonio Pascucci: MCR 6 (37) 72. Constantin Iurașcu - Tataia: MCR 3 (57); MCR 11
29. Any Drăgoianu: MCR 10 (95; 99); MCR 11 (35; (83; 85); MCR 14 (86)
86); MCR 13 (80) 73. Constantin Mănuță: MCR 5 (48; 88); MCR 6 (50);
30. Aristotel: MCR 9 (46) MCR 10 (56); MCR 11 (28); MCR 12 (50; 56)
31. Aura Dan: MCR 4 (30) 74. Constantin Moldoveanu: MCR 12 (72)
32. Aurel Baican: MCR 5 (99; 100); MCR 6 (94); MCR 75. Constantin Munteanu: MCR 11 (82); MCR 13 (79)
7-8 (79); MCR 9 (90); MCR 10 (100); MCR 11 76. Constantin Ostap: MCR 12 (74)
(77); MCR 12 (74; 75); MCR 14 (83, 86) 77. Constantin Profir: MCR 1 (84); MCR 2 (60); MCR
33. Aurel Popescu: MCR 7-8 (80); MCR 9 (88; 89); 3 (55); MCR 4 (91); MCR 5 (100); MCR 6 (95);
MCR 10 (98); MCR 11 (84); MCR 12 (78); MCR MCR 9 (90); MCR 10 (93; 96; 98); MCR 11 (82;
14 (86, 87) 95); MCR 12 (36; 78); MCR 13 (75, 84); MCR 14
34. Aurel Trașcă: MCR 12 (78) (88)
35. Aurelio Ciangola: MCR 11(24) 78. Constantin Toma: MCR 1 (82); MCR 2 (80); MCR
36. Avram D. Tudosie: MCR 1 (80); MCR 2 (82); MCR 3 (128); MCR 5 (75); MCR 11 (66)
3 (56); MCR 4 (22; 92); MCR 10 (49); MCR 11 79. Constantina Hulea: MCR 14 (43)
(127); MCR 12 (41) 80. Corina Dașoveanu: MCR 14 (23, 25)
37. Ben Todică: MCR 2 (38); MCR 3 (34); MCR 4 81. Corina Dimitriu: MCR 6 (47); MCR 12 (24)
(52); MCR 9 (122); MCR 11 (44); MCR 13 (141); 82. Corina Gherman: MCR 5 (43); MCR 9 (37); MCR
MCR 14 (37) 10 (20); MCR 11(27) ; MCR 13 (25)
38. Benatti Graziella Vignola: MCR 6 (36) 83. Corina Vasilache: MCR 5 (138)
39. Benone Neagoe MCR 6 (7) 84. Cornel Galben: MCR 1 (23); MCR 2 (88; 89); MCR
40. Bianca Marcovici: MCR 4 (35) 3 (68; 121); MCR 4 (102); MCR 5 (27; 84); MCR 6
41. Bogdan Petriceicu Hașdeu: MCR 7-8 (65) (15; 82); MCR 7-8 (131; 138); MCR 9 (67; 132;
42. Bogdan Ulmu: MCR 1 (120); MCR 3 (91); MCR 12 135); MCR 10 (10); MCR 12 (31; 98); MCR 13 (93,
(74) 138); MCR 14 (51, 100, 127)
43. C.D. Zeletin: MCR 3 (40) 85. Cornel Udrea: MCR 3 (90); MCR 14 (51)
86. Cornelia Ursu: MCR 1 (73); MCR 2 (64); MCR 4 119. Dorina Stoica: MCR 9 (39; 62); MCR 10 (21); MCR
(94); MCR 5 (79); MCR 6 (73); MCR 9 (56); MCR 11 (37); MCR 11 (59); MCR 14 (129)
10 (47); MCR 11 (47) 120. Doru Melnic: MCR 4 (48)
87. Cornelia-Livia Bejan: MCR 5 (16) 121. Doru Tompea: MCR 1 (78)
88. Corneliu Brebente: MCR 2 (12); MCR 4 (76) 122. Dragoș Olaru: MCR 13 (123)
89. Corneliu Carp: MCR 5 (26; 35); MCR 11 (135) 123. Dumitru Brăneanu: MCR 1 (43); MCR 3 (19; 130);
90. Corneliu Vasile: MCR 11 (61) MCR 4 (79); MCR 5 (23); MCR 10 (30); MCR 13
91. Corneliu Văleanu: MCR 11 (87); MCR 12 (68) (8)
92. Cornelius Drăgan: MCR 6 (48); MCR 10 (28) 124. Dumitru Gherghina: MCR 9 (125); MCR 11 (139)
93. Corrado de Bari: MCR 13 (17) 125. Dumitru Ivas: MCR 7-8 (73); MCR 9 (93, 94);
94. Cosmin Preda: MCR 1 (112); MCR 2 (121); MCR 3 MCR 10 (97); MCR 13 (81)
(98); MCR 4 (40); MCR 5 (15; 123); MCR 6 (115); 126. Dumitru V. Marin: MCR 1 (5; 64; 66; 72; 110; 141;
MCR 7-8 (99); MCR 9 (30); MCR 14 (104) 142; 144; 147; 150); MCR 2 (5; 48; 49; 50; 118;
95. Costache Plăcintă: MCR 7-8 (75; 79); MCR 12 (76; 148; 149; 150; 154; 155); MCR 3 (5; 30; 31; 32; 96;
79) 132; 136; 138); MCR 4 (5; 55; 56; 58; 126; 139;
96. Costin Clit: MCR 1 (125); MCR 2 (132); MCR 3 142; 144; 145; 146) MCR 5 (5; 7; 19; 20; 30; 55;
(110); MCR 4 (131); MCR 7-8 (119); MCR 9 (118); 56; 66; 115; 144; 147; 148); MCR 6 (5; 19; 109;
MCR 11 (113); MCR 12 (117); MCR 13 (109) 120; 121; 127; 130; 131; 132); MCR 7-8 (5; 35; 36;
97. Cristiana Sima: MCR 12 (37) 37; 69; 91; 126; 128; 142; 144); MCR 9 (5; 50; 51;
98. Cristina Câmpeanu: MCR 9 (44) 102; 123; 129; 142; 144; 145); MCR 10 (5; 39; 40;
99. Cristina Mihai: MCR 1 (58) 101; 123; 132; 142; 144; 145); MCR 11 (5; 42; 43;
100. Dan Anghelescu: MCR 2 (84); MCR 4 (24); MCR 98; 120; 132; 150); MCR 12 (5; 34; 35; 82; 124;
11 (110); MCR 12 (45) 130; 142; 145; 146); MCR 13 (5; 35; 36, 89; 127,
101. Dan Căpruciu: MCR (84) 135, 148, 149, 150, 152); MCR 14 (5, 35, 36, 95,
102. Dan Norea: MCR 4 (98); MCR 5 (82) 111, 112, 120, 122, 132, 134, 135)
103. Dan Puican: MCR 6 (128) 127. Ecaterina Sofronie: MCR 12 (68) ; MCR 13 (75)
104. Dan Ravaru: MCR 1 (131) 128. Edmund Burke: MCR 5 (135)
105. Dan Teodor Dănilă: MCR 7-8 (73; 80); MCR 9 129. Eduard Mattes: MCR 2 (52; 91)
(88); MCR 10 (94; 99); MCR 11 (77); MCR 12 130. Elena Buică: MCR 14 (40)
(78); MCR 14 (88) 131. Elena Buzatu: MCR 6 (70)
106. Dan Teodorescu: MCR 1 (55); MCR 2 (35; 51; 52); 132. Elena Leonte: MCR 2 (147)
MCR (25; 124); MCR 4 (43; 47); MCR 5 (15; 53; 133. Elena Mihalachi: MCR 9 (45)
141); MCR 14 (57, 93) 134. Elena Mîndru: MCR 4 (36); MCR 5 (49; 99); MCR
107. Dana Zetu: MCR 2 (146) 6 (95); MCR 9 (55); MCR 10 (98; 99; 100); MCR
108. Daniel Corbu: MCR 1 (34); MCR 4 (12; 13) 11 (94); MCR 13 (83)
109. Daniel Marian: MCR 7-8 (28; 64) 135. Eleonora Cărcăleanu: MCR 3 (65)
110. Daniela Oatu: MCR 2 (30); MCR 3 (22); MCR 6 136. Eliada Scorțaru: MCR 11 (81); MCR 12 (79); MCR
(53); MCR 7-8 (23); MCR 9 (41); MCR 10 (27) 14 (86)
111. Daniela Straccamore MCR 6 (32; 33); MCR 7-8 137. Elis Râpeanu: MCR 12 (78)
(16; 17); MCR 9 (25; 27); MCR 10 (13); MCR 11 138. Emanuela Bușoi: MCR 13 (26)
(22, 26); MCR 12 (14; 16) ; MCR 13 (15); MCR 14 139. Emanuele Cilenti: MCR 7-8 (18)
(13, 18) 140. Emil Cioran: MCR 5 (125)
112. Daniela Toma: MCR 11 (31) 141. Emil Gnatenco: MCR 1 (45)
113. Denis Buican: MCR 10 (41) 142. Emil Ianuș: MCR 12 (79); MCR 14 (84)
114. Doina Toma: MCR 4 (78); MCR 5 (16; 65); MCR 6 143. Emilia Amariei: (32)
(67); MCR 7-8 (141); MCR 9 (54) ; MCR 13 (37, 144. Emilia Simonetti: MCR 7-8 (19)
75, 76, 78) 145. Emilian Marcu: MCR 1 (53)
115. Dorel Lazăr: MCR 5 (82) 146. Ene Vasile Sprîncenatu: MCR 2 (141)
116. Dorel Schor: MCR 1 (87; 105); MCR 2 (85; 110); 147. Ene Veron: MCR 9 (88); MCR 10 (99)
MCR 3 (58; 88); MCR 4 (99); MCR 5 (81); MCR 7- 148. Eugen Deutsch: MCR 1 (11; 139); MCR 2 (103);
8 (75; 79; 81); MCR 9 (84); MCR 10 (91; 96); MCR MCR 4 (47; 112); MCR 5 (15; 102); MCR 6 (99);
11 (93); MCR 12 (69; 70); MCR 13 (85, 86); MCR MCR 7-8 (74); MCR 9 (89; 90); MCR 10 (93; 94);
14 (80) MCR 11 (41; 81; 85; 90); MCR 12 (72); MCR 12
117. Dorin Cozan: MCR 1 (38); MCR 2 (27); MCR 5 (75); MCR 13 (83); MCR 14 (82, 83)
(36) 149. Eugen Enciu: MCR 5 (42)
118. Dorin Pînzariu: MCR 2 (31) 150. Eugen Verman: MCR 9 (109)
151. Evra Gart: MCR 13 (68, 74)
152. Florentina Loredana Dalian: MCR 10 (23) 190. Gheorghe Mustață: MCR 4 (86)
153. Florentina Stanciu: MCR 2 (33) ; MCR 13 (62) 191. Gheorghe N. Dragomirescu: MCR 5 (33)
154. Florian Banu: MCR 12 (110); MCR 13 (119) 192. Gheorghe Popa: MCR 1 (75); MCR 3 (128); MCR 4
155. Florin Buraga: MCR 4 (80) (88)
156. Florin Golban: MCR 14 (20,21, 60) 193. Gheorghe Sion: MCR 1 (57)
157. Florin Haidamac: MCR 5 (59) 194. Gheorghe Vasilache: MCR 2 (42); MCR 5 (138);
158. Florin Rotaru: MCR 4 (38) MCR 9 (140); MCR 10 (139); MCR 11 (145)
159. Florina Dinescu, Mircea C. Dinescu: MCR 2 (104) 195. Gheorghița Daniela Slapciu: MCR 13 (32)
160. Francesca Otupacca: MCR 12 (15) 196. Giacomo Martinelli: MCR 10 (16)
161. Francesca Semeraro: MCR 14 (14) 197. Gina Zaharia: MCR 12 (20)
162. Francesco Troili: MCR 10 (14) 198. Girel Barbu: MCR 2 (76)
163. Gabriel Garcia Marquez: (57) 199. Giuseppe Buro: MCR 6 (35)
164. Gabriela Ana Balan: MCR 2 (23); MCR 3 (17; 63); 200. Gregorio Costa: MCR 11(25)
MCR 4 (26); MCR 6 (10; 32; 38; 43; 77); MCR 7-8 201. Grigore Codrescu: MCR 2 (87)
(29); MCR 9 (33); MCR 10 (13; 16; 24; 71; 137); 202. Grigore Moisil: MCR 5 (82)
MCR 11 (32; 62; 102); MCR 12 (25; 58) ; MCR 13 203. Grigore Vieru: MCR 1 (57)
(20; 27) ; MCR 14 (12, 20, 27, 65) 204. Gruia Novac: MCR 3 (102)
165. Gabriela Căluțiu Sonnenberg: MCR 2 (95); MCR 3 205. Hans Kelsen: MCR 6 (78)
(27); MCR 4 (75) 206. Harry Ross: MCR 5 (99); MCR 7-8 (73); MCR 9
166. Gabriela Cucinschi: MCR 2 (9; 59; 67); MCR 4 (38; (88)
87; 94); MCR 5 (19; 44; 74; 80; 135); MCR 6 (9; 207. Heinrich Heine: MCR 2 (84)
13; 80); MCR 7-8 (8; 68; 104); MCR 9 (97); MCR 208. Horia Zilieru: MCR 1 (56); MCR 4 (44)
12 (95) 209. Iancu Grama: MCR 1 (36); MCR 2 (28)
167. Gabriela Garlonta: MCR 14 (26) 210. Ica Grasu: MCR 4 (32); MCR 5 (44)
168. Gabriella Cozzani: MCR 12 (18) 211. Ifrim Tarlapan: MCR 12 (78)
169. Gela Enea: MCR 7-8 (27) 212. Iftene Cioriciu: MCR 12 (23)
170. Georg Barth: MCR 6 (123) 213. Ina Simona Cîrlan: MCR 2 (98; 99); MCR 13 (87)
171. George Călin: MCR 13 (28) 214. Ioan Baban: MCR 1 (24; 48); MCR 2 (22); MCR 3
172. George Călinescu: MCR 7-8 (51) (7; 83); MCR 4 (25; 63); MCR 5 (21;32); MCR 6
173. George Corbu: MCR 11 (38; 39) (42); MCR 7-8 (42)
174. George Echim: MCR 5 (41) 215. Ioan Dănilă: MCR 1 (22); MCR 2 (37); MCR 3 (26;
175. George Filip: MCR 14 (29) 29); MCR 4 (45; 50); MCR 5 (54); MCR 7-8 (38);
176. George Geafir: MCR 6 (74) MCR 9 (138) MCR 10 (126; 141); MCR 11 (149);
177. George Leteanu: MCR 1 (49; 53) MCR 12 (141); MCR 13 (147); MCR 14 (131)
178. George Petrone: MCR 2 (70) 216. Ioan Diviza: MCR 12 (78)
179. George Roca: MCR 2 (109); MCR 7-8 (74) 217. Ioan Enache: MCR 1 (50)
180. George Stoian: MCR 1 (19); MCR 2 (125); MCR 3 218. Ioan Frențescu: MCR 12 (71); MCR 14 (86)
(100); MCR 7-8 (82); MCR 12 (96) 219. Ioan Gligor Stopița: MCR 10 (93; 94; 98); MCR 14
181. Georgeta Paula Dimitriu: MCR 5 (16; 99); MCR 7-8 (87)
(75); MCR 9 (84; 90; 92; 93); MCR 10 (94); MCR 220. Ioan Hodaș: MCR 2 (107); MCR 4 (115); MCR 5
11 (79; 80; 84; 86); MCR 12 (71; 73); MCR 13 (81); (16); MCR 6 (101); MCR 9 (91; 92); MCR 11 (89;
MCR 14 (81, 82, 85) 95); MCR 12 (80); MCR 13 (77); MCR 14 (88, 89)
182. Georgeta Popovici Strat: MCR 3 (39) 221. Ioan Maftei - Buhăiești: MCR 4 (34); MCR 6 (95);
183. Georgeta Resteman: MCR 1 (37); MCR 2 (32); MCR 9 (92; 94); MCR 10 (94); MCR 11 (77; 80);
MCR 3 (11; 23); MCR 5 (51); MCR 6 (103); MCR MCR 12 (69); MCR 14 (86)
9 (47) 222. Ioan Mâcnea Vetrișanu: MCR 5 (117); MCR 6
184. Gheorghe Alupoaei: MCR 6 (30; 98; 119); MCR 7- (113); MCR 7-8 (97); MCR 9 (34)
8 (118) 223. Ioan Mugurel Sasu: MCR 4 (74); MCR 10 (94);
185. Gheorghe Bălăceanu: MCR 1 (104); MCR 2 (92); MCR 12 (76); MCR 14 (88)
MCR 4 (49; 111); MCR 5 (98); MCR 6 (94; 107); 224. Ioan Negoiță: MCR 6 (95); MCR 7-8 (80); MCR 11
MCR 7-8 (73; 79; 80; 102); MCR 9 (90; 98); MCR (81)
10 (98); MCR 11 (80; 85; 87); MCR 12 (72; 74) ; 225. Ioan Petre Gârda: MCR 1 (108)
MCR 13 (10, 77); MCR 14 (81, 83, 85) 226. Ioan Scurtu: MCR 7-8 (47)
186. Gheorghe Bâlici: MCR 12 (78) 227. Ioan Slavici MCR 6 (10); MCR 7-8 (118)
187. Gheorghe Clapa: MCR 1 (138) 228. Ioan Toderașcu: MCR 2 (111); MCR 3 (54); MCR 4
188. Gheorghe Gurău: MCR 2 (96) (98)
189. Gheorghe Ifrim: MCR 12 (33) 229. Ioan Zaharia: MCR 12 (68; 79); MCR 14 (81, 83)
230. Ioana Burghel: MCR 10 (29) 273. Luigi Cabano: MCR 11(23)
231. Ion Antonescu: MCR 5 (127) 274. Luigia Di Sabatino: MCR 10 (14)
232. Ion Bolocan: MCR 7-8 (80); MCR 10 (97); MCR 11 275. Luminița Scotnotis: MCR 1 (42)
(78; 83); MCR 14 (83, 84) 276. Madeleine Davidshon: MCR 2 (101)
233. Ion Gheorghe Pricop: MCR 5 (120); MCR 6 (88); 277. Magdalena Brătescu MCR 6 (12); MCR 10 (57);
MCR 7-(106) ; MCR 13 (11, 95) MCR 11 (53)
234. Ion Hagiu: MCR 2 (59) 278. Mapi: MCR 9 (26); MCR 14 (17)
235. Ion Iancu Lefter: MCR 1 (49) 279. Marcel Proca: MCR 1 (132)
236. Ion N. Oprea: MCR 1 (145); MCR 2 (19; 137); 280. Maria Cozma: MCR 1 (69)
MCR 3 (118); MCR 4 (59); MCR 5 (91); MCR 6 281. Maria Diana Popescu: MCR 1 (93); MCR 2 (90);
(83); MCR 9 (72) ; MCR 13 (47) MCR 3 (74); MCR 4 (106); MCR 5 (95); MCR 6
237. Ion Prăjișteanu: MCR 4 (39); MCR 6 (54); MCR 9 (90); MCR 7-8 (70)
(32) 282. Marian Malciu: MCR 4 (49)
238. Ion Vișan: MCR 7-8 (55) 283. Marianeve Casciello: MCR 9 (28)
239. Ion Zaharia: MCR 7-8 (79); MCR 11 (81) 284. Marin Moscu: MCR 6 (51); MCR 7-8 (30); MCR 9
240. Ionel Cucoș: MCR 7-8 (74) (38); MCR 10 (22)
241. Ionel Iacob - Bencei: MCR 2 (67); 285. Marinel Gîlcă: MCR 7-8 (48)
242. Ionel Miron: MCR 1 (85); MCR 2 (69); MCR 3 (49; 286. Marinella Manca: MCR 12 (17)
51); MCR 5 (14; 71); MCR 6 (72); MCR 7-8 (40) 287. Marius Coge: MCR 2 (96)
243. Ionuț Calotă: MCR 11 (33) 288. Marius Ganea: MCR 12 (26)
244. Ionuț Horeanu: MCR 1 (86); MCR 2 (55) 289. Marius Nițică: MCR 1 (46)
245. Iordan Datcu: MCR 7-8 (130) 290. Marius Tiba: MCR 12 (73)
246. Irina Anghel: MCR 5 (142) 291. Marta Zirulia: MCR 9 (27)
247. Iulia Toma: MCR 11 (34) 292. Martha Eșanu: MCR 4 (14); MCR 5 (69); MCR 6
248. Jan Buchman: MCR 11 (85) (28); MCR 9 (64); MCR 10 (135); MCR 11 (10);
249. Jana Cosma Sălăvăstru: MCR 12 (33) MCR 12 (138)
250. Janet Nică: MCR 13 (82) 293. Martin Heidegger: MCR 5 (31); MCR 6 (9)
251. Julien Benda: MCR 6 (54) 294. Massimo Cistaro: MCR 6 (34)
252. Laurențiu Chiriac: MCR 1 (123); MCR 2 (128); 295. Massimo Ronco: MCR 6 (38)
MCR 3 (106); MCR 4 (127); MCR 5 (18; 128); 296. Matthew Prior: MCR 7-8 (64)
MCR 6 (26); MCR 7-8 (112); MCR 10 (121); MCR 297. Maurizio Sorrentino: MCR 11(24)
12 (105); MCR 13 (116); MCR 14 (108) 298. Maya Angelou: MCR 5 (90)
253. Laurențiu Ghiță: MCR 10 (26) 299. Menachem Falek: MCR 6 (49)
254. Lavinia Huțișoru Dumitriu: MCR 7-8 (31) 300. Michelangelo Buonarroti: MCR 5 (90)
255. Lăcrămioara Constantin: MCR 14 (43) 301. Michelina Giannittelli: MCR 6 (35)
256. Leonard Ciureanu: MCR 1 (41); MCR 2 (25) 302. Mihaela Aionesei: MCR 12 (30)
257. Letiția Oprișan: MCR 6 (114); MCR 7-8 (13; 49; 303. Mihaela Băbușanu: MCR 1 (33); MCR 2 (45); MCR
101); MCR 9 (18; 24; 108); MCR 12 (65; 100; 144); 7-8 (135) ; MCR 13 (22)
MCR 14 (52, 73) 304. Mihaela Lupu: MCR 12 (148)
258. Liana Saxone-Horodi MCR 6 (31) 305. Mihai Apostu: MCR 1 (32); MCR 2 (21); MCR 5
259. Lică Pavel: MCR 4 (48); MCR 9 (94) (31); MCR 6 (41); MCR 7-8 (33)
260. Livia Ciupercă: MCR 12 (134) 306. Mihai Batog Bujeniță: MCR 1 (15; 73; 97); MCR 2
261. Liviu Apetroaie: MCR 1 (52) (7; 64; 93); MCR 3 (8; 61; 79); MCR 4 (8; 48; 108)
262. Liviu Călcâi: MCR 11 (80) MCR 5 (10; 101); MCR 6 (68; 79; 94; 95; 97);
263. Liviu Dejeu: MCR 10 (69) MCR 7-8 (59; 76); MCR 9 (86; 87); MCR 10 (31;
264. Liviu Rebreanu: MCR 9 (108) 59; 88; 92; 94); MCR 11 (49; 75; 81; 96); MCR 12
265. Loredana Dănilă: MCR 5 (39) (54; 66; 75; 79) ; MCR 13 (9; 70); MCR 14 (54; 77)
266. Lucian - Valeriu Lefter: MCR 1 (127) 307. Mihai Caba: MCR 1 (27); MCR 2 (61); MCR 4
267. Lucian Brad: MCR 2 (146); MCR 3 (123) (81); MCR 5 (34; 126); MCR 6 (116); MCR 7-8
268. Lucian Dumbravă: MCR 5 (40); MCR 7-8 (22; (12); MCR 9 (22; 92; 93); MCR 10 (7; 100; 115);
105); MCR 10 (42); MCR 11 (103; 104); MCR 12 MCR 11 (20; 83; 142); MCR 12 (76; 137) ; MCR 13
(21; 93) ; MCR 13 (23); MCR 14 (30, 103) (76, 78, 79, 112)
269. Lucian Valeriu Iliescu: MCR 2 (56) 308. Mihai Cimpoi: MCR 3 (12); MCR 9 (19)
270. Lucian Zeev Herșcovici: MCR 13 (56); MCR 14 309. Mihai Constantin Ticu: MCR 9 (40); MCR 11 (83)
(62) 310. Mihai Cosma: MCR 5 (99); MCR 11 (79); MCR 14
271. Lucreția Băluță: MCR 10 (54) (90)
272. Ludovic Hențiu: MCR 4 (68) 311. Mihai Eminescu MCR 1 (31); MCR 4 (45; 47)
312. Mihai Haivas: MCR 2 (106); MCR 3 (86); MCR 4 353. Paolo Lorussi: MCR 14 (15)
(48; 49; 114); MCR 6 (94); MCR 7-8 (73; 79); 354. Pasquina Filomena: MCR 9 (26)
MCR 9 (89; 91; 91); MCR 10 (93; 94; 96); MCR 11 355. Paula Vrânceanu: MCR 1 (61; 84; 133)
(77; 94); MCR 12 (69; 70; 71; 74); MCR 13 (76, 356. Păstorel Teodoreanu: MCR 2 (41)
78); MCR 14 (42) 357. Peter Brook: MCR 5 (106)
313. Mihai Miron: MCR 9 (70) 358. Petre Ion Stoica: MCR 13 (34)
314. Mihai Neamțu: MCR 12 (104) 359. Petre Isachi: MCR 5 (85)
315. Mihai Sălcuțan: MCR 3 (87); MCR 4 (117); MCR 360. Petre Paul Dimitriu: MCR 11 (79); MCR 12 (72)
10 (63); MCR 13 (107) 361. Petre Țuțea: MCR 9 (141)
316. Mihai Stancu: MCR 9 (89); MCR 10 (94; 100); 362. Petronela Alexa Prisăcaru: MCR 9 (43); MCR 11
MCR 12 (76); MCR 13 (80) (29); MCR 14 (31)
317. Mimma Pascazio MCR 6 (33) 363. Petru Brumă: MCR 1 (109)
318. Mircea Botiș: MCR 13 (61) 364. Petru David: MCR 2 (66); MCR 3 (44); MCR 4 (84)
319. Mircea Coloșensco: MCR 12 (48) 365. Petruș Andrei: MCR 1 (39); MCR 2 (20); MCR 3
320. Mircea Eliade: MCR 7-8 (60) (16; 59); MCR 4 (7; 23; 98; 100); MCR 5 (136);
321. Mircea Naghiu: MCR 6 (52) MCR 6 (40) ; MCR 13 (31; 58)
322. Mircea Popovici: MCR 12 (79) 366. Petruța Chiriac: MCR 2 (63); MCR 3 (43); MCR 4
323. Mircea Trifu: MCR 13 (88) (65); MCR 5 (83); MCR 11 (57)
324. Mircea Varvara: MCR 6 (134) 367. Puiu Răducan: MCR 9 (139)
325. Monica Luminița Cozmei: MCR 1 (121); MCR 2 368. Radu Botiș: MCR 11 (36); MCR 13 (61)
(134); MCR 4 (135); MCR 7-8 (65; 114); MCR 9 369. Radu Chiorean: MCR 13 (20, 33)
(127); MCR 10 (130); MCR 11 (131); MCR 12 370. Radu Eftimie: MCR 12 (104)
(128); ; MCR 13 (130); MCR 14 (118) 371. Radu Marin: MCR 1 (135); MCR 2 (145); MCR 7-8
326. Nadia Pascucci: MCR 9 (28) (143)
327. Năstasă Forțu: MCR 1 (18; 61); MCR 5 (58) 372. Raf Trotta: MCR 14 (16)
328. Neculai Donțu: MCR 11 (87) 373. Rainer Maria Rilke: MCR 7-8 (98)
329. Nică D. Lupu: MCR 2 (13); MCR 4 (69); MCR 7-8 374. Renate Müller: MCR 4 (37)
(52); MCR 10 (111); MCR 12 (88); MCR 13 (102); 375. Robert G. Barth: MCR 2 (51)
MCR 14 (53) 376. Rodi Vinau: MCR 6 (56); MCR 9 (29); MCR 10
330. Nichita Stănescu: MCR 7-8 (39) (17); MCR 11 (25); MCR 12 (19) ; MCR 13 (19);
331. Nicolae Ariton: MCR 9 (116) MCR 14 (19)
332. Nicolae Dabija: MCR 4 (20); MCR 5 (37); MCR 9 377. Roni Căciularu: MCR 1 (29); MCR 6 (24; 59)
(31) 378. Rosalba Mandala: MCR 13 (16)
333. Nicolae Grigorescu: MCR 7-8 (39); MCR 9 (80; 379. Samuel Taylor Coleridge: MCR 5 (119)
124) 380. Sanda Toma: MCR 12 (79)
334. Nicolae Iorga: MCR 7-8 (47) 381. Sandra De Felice MCR 11 (23); MCR 14 (14)
335. Nicolae Lupan: MCR 6 (118) 382. Schiller: MCR 7-8 (104)
336. Nicolae Manolescu (40) 383. Simion Bogdănescu: MCR 1 (51); MCR 2 (10; 24;
337. Nicolae Mihai: MCR 1 (44) 115); MCR 3 (18); MCR 5 (15; 33; 112); MCR 6
338. Nicolae Mihu: MCR 1 (107) (11; 44); MCR 7-8 (24; 84); MCR 9 (49; 68; 112);
339. Nicolae Stancu: MCR 3 (89); MCR 4 (49; 118); MCR 10 (61); MCR 11 (40); MCR 12 (29); MCR
MCR 14 (81) 12 (52; 148); MCR 14 (56)
340. Nicolae Șapcă: MCR 14 (28) 384. Sorin Cotlarciuc: MCR 5 (98; 99); MCR 9 (92);
341. Nicolae Viziteu: MCR 1 (89); MCR 2 (110; 124); MCR 10 (93; 98); MCR 11 (78; 81); MCR 12 (76);
MCR 4 (68, 76); MCR 7-8 (69); MCR 11 (95) MCR 13 (75, 77, 78); MCR 14 (83, 87, 88)
342. Nicomah: MCR 14 (87) 385. Sorinel Trufia: MCR 1 (67)
343. Nicu Dascălu: MCR 4 (31) 386. Ștefan Boboc Pungeșteanu: MCR 2 (94); MCR 11
344. Nina Gonța: MCR 4 (123) (77; 78); MCR 12 (69); MCR 14 (83)
345. Nino Castroina: MCR 10 (15) 387. Ștefan Plugaru: MCR 2 (139); MCR 4 (137)
346. Noni Gagniuc: MCR 5 (100) 388. Ștefan Racovitză: MCR 1 (95); MCR 2 (73); MCR 3
347. Oana Gabriela Dumitrache: MCR 14 (43) (41); MCR 4 (72); MCR 5 (96); MCR 6 (92); MCR
348. Octavian Cristescu: MCR 12 (102) 7-8 (71); MCR 9 (75); MCR 10 (73); MCR 11 (68);
349. Olguța Luncașu-Trifan: MCR 5 (47; 62); MCR 7-8 MCR 12 (63; 103); MCR 13 (143); MCR 14 (70)
(57) 389. Tatiana Galan: MCR 6 (81); MCR 7-8 (50)
350. Omar Khayam: MCR 2 (60) 390. Tatiana Scorțanu: MCR 5 (52)
351. P. B. Shelley: MCR 6 (41)
352. P.S. Episcop Corneliu: MCR 1 (34); MCR 2 (145)
391. Teodor Pracsiu: MCR 2 (71); MCR 3 (53); MCR 4 74; 104); MCR 6 (102); MCR 7-8 (32); MCR 9 (36;
(20); MCR 5 (89; 105); MCR 6 (22; 86); MCR 7-8 88; 89); MCR 10 (19; 96; 100); MCR 11 (78; 84;
(7); MCR 9 (58); MCR 10 (66) 87; 91; 105; 89); MCR 12 (69; 73; 77; 79; 94) ;
392. Teodora Medeleanu: MCR 1 (137) MCR 13 (30, 51, 76, 78); MCR 14 (84, 89, 90, 91,
393. Theodor Calcan: MCR 4 (27); MCR 9 (60) 94)
394. Theodor Codreanu: MCR 1 (6); MCR 2 (11); MCR 414. Vasile Tărâțeanu: MCR 4 (42); MCR 9 (35)
4 (10; 46); MCR 6 (14); MCR 9 (16) 415. Vasile Ungurașu: MCR 5 (99); MCR 7-8 (73); MCR
395. Theodor Damian: MCR 5 (38) 9 (93); MCR 10 (97); MCR 11 (91); MCR 13 (82,
396. Timona Balmuș: MCR 7-8 (15) 84, 85)
397. Tincuța Horonceanu Bernevic: MCR 3 (21) 416. Vasile Vajoga: MCR 1 (103); MCR 2 (36); MCR 11
398. Toni Hulubei Macovei: MCR 7-8 (26) (84); MCR 12 (68; 71; 74); MCR 14 (81)
399. Traian Abruda: MCR 10 (25) 417. Vasile Vulpașu: MCR 9 (91; 92); MCR 10 (93);
400. Umberto D. Di Pietro: MCR 13 (18) MCR 13 (77, 78); MCR 14 (79)
401. Val Andreescu: MCR 1 (63; 114); MCR 2 (47; 112); 418. Veronica Teodorescu: MCR 12 (133)
MCR 3 (30; 31; 33; 46; 92; 129); MCR 4 (47; 48; 419. Victor Corbut: MCR 2 (53)
110; 121) MCR 5 (8; 16; 55; 98; 107) MCR 6 (8; 420. Victor Hugo: MCR 5 (38)
39; 57; 58; 75; 96; 104); MCR 7-8 (74; 87); MCR 9 421. Victor Munteanu: MCR 7-8 (21)
(95); MCR 10 (94; 107); MCR 12 (75); MCR 13 422. Victorița Duțu: MCR 3 (38; 52)
(75, 77); MCR 14 (85) 423. Vicu Merlan: MCR 1 (129); MCR 2 (135); MCR 3
402. Valentin Ciucă: MCR 4 (119) (117); MCR 5 (13; 133); MCR 6 (122); MCR 11
403. Valeriu Cercel: MCR 1 (106); MCR 2 (97); MCR 3 (118); MCR 13 (131); MCR 14 (115)
(84); MCR 10 (99); MCR 11 (92); MCR 13 (84) 424. Violeta Pintea: MCR 14 (22, 33)
404. Valeriu Gorincioi: MCR 2 (68) 425. Violeta Urdă Cutureanu: MCR 2 (100); MCR 11
405. Valeriu Lupu: MCR 1 (8); MCR 2 (13); MCR 3 (14; (97)
70); MCR 4 (16); MCR 5 (17; 28; 87); MCR 7-8 (9) 426. Viorica Bordianu: MCR 7-8 (34)
MCR 9 (10; 52; 81); MCR 10 (76); MCR 11 (13); 427. Virginia Popescu: MCR 1 (90); MCR 3 (72)
MCR 12 (9) ; MCR 13 (12; 39); MCR 14 (5) 428. Vlad Mușat: MCR 12 (22)
406. Valy Lorela Buța: MCR 6 (45) 429. Walter Scarsela: MCR 13 (18)
407. Vasile Bolocan: MCR 7-8 (80) 430. William Wordsworth: MCR 6 (34)
408. Vasile Chelaru: MCR 6 (124) 431. Yehuda Amichai: MCR 13 (21)
409. Vasile Darie: MCR 5 (80); MCR 11 (84); MCR 13 432. Zoltan Terner: MCR 1 (68); MCR 4 (77); MCR 9
(76) (55); MCR 10 (92); MCR 11 (46)
410. Vasile Diacon: MCR 3 (112); MCR 11 (106)
411. Vasile Filip: MCR 3 (66); MCR 11 (51)
412. Vasile Ghica: MCR 7-8 (114) ; MCR 13 (10)
413. Vasile Larco: MCR 1 (92;102); MCR 2 (29; 108);
MCR 3 (127); MCR 4 (48; 116); MCR 5 (13; 46;
CINE NE AJUTĂ SĂ ÎNREGISTRĂM

RECORDUL ÎN GUINNESS BOOK?
Recorduri... Recorduri... NUMAI... Recorduri...
MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC (An IV, nr. 2 (14)/ 2018)
Bătălia pentru limba română are susținători în toată lumea, se vede.
O revistă cu unic grad de universalitate, a plecat în martie 2015 de la Vaslui, sediul grupului de
presă care susține TVV.RO, Unison Radio Bârlad - eter și online, ziarul Meridianul - tipografic și online.
Acum și revista de cultură cu titlul de mai sus care, însă, este administrată de societatea nonprofit UJPI
ECOMAR Vaslui. Fondator: prof. dr. Dumitru V. MARIN.
Zestrea intelectuală: academicieni, doctori în științe, specialiști reputați, 432 colaboratori cu operă
în spate, multă voință și fantezie. Și debutanți! Ba, și cu destui elevi, poate mai auzim de ei!
Apariție: trimestrială. Deja sunt materiale pentru trimestrul următor. Expediați-ne, oricând, altele.
Difuzare: 4 continente (Europa, Africa, Australia, America), peste 20 de mari orașe ale lumii
(Montreal, New York, Sydney, Ierusalim, Paris, Geneva, Stuttgart, Passau, Roma etc.) colaboratori români
și străini.
Componente: Poezie, proză, eseuri, pictură, știință, istorie, artă, umor (capitol... PĂSTOREL),
informație la zi etc.
Particularitate: vine dinspre jurnalismul cultural, deci nerv și comentarii. Revistă... mai altfel !!!
Deschidere: Către orice creator dintre granițele limbii române, adică de pretutindeni. Vom avea
grijă și de noi posibile talente, pe care le așteptăm să îndrăznească. Internetul e la îndemână și decât
stereotipia de pe rețelele de socializare, mai degrabă operă pentru reprezentare în Agora.
*
ROMANIAN CULTURAL MERIDIAN (Year IV, no. 2 (14), 2018)
The battle for Romanian language has supporters everywhere, it can see.
A magazine with a unique degree of universality, left in March 2015 from Vaslui, headquarters of
media group that supports TVV.RO, Unison Radio Barlad - ether and online, newspaper Meridian -
printing and online. Now a culture magazine too, with the title above which, however, it is run by the
nonprofit company UJPI Ecomar Vaslui. Founder: prof. dr. Dumitru V. Marin.
Intellectual dowry: academics, doctors of science, reputed specialists, 432 collaborators with work
in the back, lot of will and imagination. And beginners!
Occurrence: quarterly. Already there are material for the next quarter. Send us anytime, other
materials.
Distribution: 4 continents (Europe, Africa, Australia, America), over 20 major world cities
(Montreal, New York, Sydney, Jerusalem, Paris, Geneva, Stuttgart, Passau, Rome etc.) romanian and
foreign collaborators.
Components: Poetry, prose, essays, painting, science, history, art, humor (chapter ... Păstorel),
updated information etc.
Feature: comes from cultural journalism, so nerve and comments. Magazine ... more otherwise !!!
Open: To any creator of the Romanian language boundaries, from everywhere. We will take care of
possible new talents, we expect to dare. The Internet is on hand, so than the stereotype of social networks,
rather work for in agora representation.
TIMPUL N-ARE RĂBDARE NICI CU FRUMUSEȚEA,
NICI CU INTELIGENȚA...
ȘI, MAI ALES, DIN PĂCATE, NICI CU VIAȚA NOASTRĂ !
(Dumitru V. MARIN)

Meridianul Cultural Romanesc Nr. 14 (Reparat)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Meridianul Cultural Romanesc Nr. 14 (Reparat)

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Meridianul Cultural Romanesc Nr. 14 (Reparat)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MERIDIANUL

P. Mateescu - Coloana Dorului de Țară C-tin Brâncuși - Coloana Infinitului

An IV, Nr. 2 (14), aprilie – mai – iunie 2018

„Revista de față urmărește nu să distrugă vise, ci

IDEEA UNITĂȚII DE NEAM ȘI ȚARĂ

(Continuare din numă- Precedentul maghiar, care a condus la dualitatea

„SCRIVIAMO", 10 APPARIZIONI CON IL VOTO 10

I TUOI OCCHI OCHII TĂI

Letiția OPRIȘAN – Pasăre în plutire

Rămâne doar parfum de îmbrățișări Ora rimane solo la fragranza di abbracci

drumul se îngustează la via si restringe

mai străin... più strano ...

VICOLO DELL' INFANZIA

Apro' gli occhi

Vi'e afa în questo borgate

Vacanță de vară Vacanza d'estate

Ploaie de vară Pioggia d'estate

Ploaie de vară Pioggia estiva

Florin GOLBAN – București Traducere în limba italiană de Evra GART –

învârt lingurița invers în cafea Giro il cucchiaino al contrario nel caffè

vocile, se sfâșiau vocile cu le voci, si strappavano le voci insieme

aerul tău la tua aria

trage ziua din priză, tira fuori il giorno dalla spina,

tălpile nu ți se mai întorc

blugii rupți pătați de whiskey oamenii pleacă mi-ai spus

nu-mi pasă că dau de pomană nopți

am vrut să prind pasărea

1 vultur pleșuv să tragă în jug la plug

Mi-aș vinde tot ce am și ce nu am pentru Delacroix Sunt

Toamna e o iarnă-n devenire, Nu voi renaște prin el...

Și fața un zâmbet să-ți fie mereu -

Copil diafan cu obraz de lalea -

Un licăr străluce în ochii-ți mărgea -

Am cunoscut ce-nseamnă prietenia falsă,

Dar nu m-a-nfrânt nici bârfa, nici răutatea crasă,

Tu ai lăsat copacii fără frunze

Furi fără jenă razele de soare

Ce să mă fac noiembrie cu tine?

Înoadă luna în epilog

lene de pisică albastră lungită

se pare că începutul lumii va crea genii imortale

tu știi că statuile ce împînzesc centrul dorm

parcă ieri ne îndrăgosteam și ne îndrăgosteam

CIUREA – COMUNITATEA CA FAMILIE

LUNGANI – URMAȘUL LUI PRICOPIE –

NAȘTEREA ETERNITĂȚII SAU

DUALITATEA FIINŢEI UMANE

Dintotdeauna omul a năzuit să cunoască înlătură monotonia şi stimulează creativitatea.

LECȚIE ACADEMICĂ LA LICEUL AGROMONTAN DIN

„ÎN SPIRITUL UNEI ALTFEL DE ŞCOLI”

Viziunea elevilor privind „Şcoala altfel”, aşa

Letiția OPRIȘAN – Ploaia

ION C. ȘTEFAN – ,,CĂLĂTORIE ÎN LUMEA CĂRȚILOR”,

SUFLETUL TEATRULUI, TEATRUL DE SUFLET

INTELIGENT PESCAR ÎN HAZARD

DESĂVÂRȘIRE LĂUNTRICĂ/GROWING WITHIN –

MIHAIL EMINESCU ÎN LIMBILE EBRAICĂ ȘI IDIȘ

,,TORENTUL", FELIA DE VIAȚĂ DULCE-AMARĂ,

În memoria doamnei Doina Cornea, o personalitate de excepție – templu