A sociaţia

Buletin informativ pentru bibliotecile publice din judeţul Galaţi

An. 15, nr. 3(46), sept. 2019 ISSN 2065 - 5754

Publicaţie editată de Filiala Galaţi a ANBPR

 2
Sumar Editorial
Eveniment Camelia Toporaş, redactor şef
Vacanţa de vară la Aflat în cel de-al 14-lea an de viaţă,
„Biblioteca Estivală” buletinul „Asociaţia” este printre puţinele
Monalisa Gheorghiu
de 0de periodice aflate simultan sub egida unei biblioteci
0 pag. 3 publice şi a ANBPR care au apărut în ţară şi s-au
Interviu bucurat de longevitate. Acest lucru se datorează
Despre profesia de bibliotecar în în primul rând sprijinului constant oferit de
colegii noştri din Biblioteca „V.A. Urechia” şi din
secolul XXI, cu specialişti din domeniu
bibliotecile publice din judeţ.
Elena Chiaburu,
Pentru că longevitatea poate presupune
Biblioteca Facultăţii de Economie, adesea instituirea unei rutine în cazul unei astfel
Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi de publicaţii, am considerat că este momentul
pag. 5 oportun pentru o redefinire, o reconsiderare a
Bune practici conţinutului său, în beneficiul cititorilor săi.
Despre etică, bune practici şi binele Am păstrat rubrica de „Eveniment”, ce
colectiv în bibliotecă va consemna cele mai importante manifestări,
de 0deSimona Milica pag. 9 şi rubrica de „Memorie locală”, prin care
popularizăm informaţii despre aniversările/
In memoriam comemorările oamenilor de seamă din judeţ,
Un model al suport pentru colegii noştri în realizarea de
învăţătorului de expoziţii şi manifestări, pentru promovarea
odinioară: Ionel C. Constantinescu personalităţilor gălăţene în cadrul tradiţional al
de Gina Obreja pag. 10 bibliotecii sau în afara acesteia. În acelaşi timp,
dorim să extindem spaţiul dedicat istoriei locale,
cu ajutorul preţios al bibliotecarilor din judeţ,
şi să aducem la lumină fragmente din istoria
Istoria locurilor localităţilor gălăţene şi oameni de seamă din
„Câteva noţiuni din aceste locuri, uneori nedrept îngropaţi în uitare, în
satul meu, Ţepu” 0 satul meu, Ţepu” rubricile „Istoria locurilor” şi „In memoriam”.
de Ionel C. Constantinescu Şi pentru că această revistă este un
pag. 11 spaţiu de interconectare şi de cunoaştere, pentru
bibliotecari în mod special, oportunitatea de a
Memorie locală învăţa de la profesioniştii domeniului este oferită
Aniversările anului în localităţile din de rubrica „Interviu”, în timp ce rubrica „Profil
județul Galați: oct. - dec. 2019 pag. 12 de bibliotecar” ne va oferi prilejul de a-i cunoaşte
şi promova pe cei mai buni dintre noi.
„Cărţile colegilor” vor fi subiectul unei
Din cărţile colegilor alte rubrici, dedicată unor apariţii editoriale
O carte despre box gălăţean şi oamenii săi semnate de bibliotecari din judeţ sau din ţară.
a. g. secară pag. 16
de 0de Talentul scriitoricesc al colegilor de breaslă va fi
şi mijlocul prin intermediul căruia vor fi aduse
Întâmplări adevărate la lumină „Întâmplări adevărate” din lumea
din biblioteca mea bibliotecii.
Rubrica de „Bune practici” în bibliotecă
„Libertatea dintre cer şi pământ”
va găzdui subiecte de interes pentru activitatea
de Mihaela Gudană, Ghidigeni
noastră de zi cu zi, precum etica profesiei sau
pag. 18 procedurile aplicate în gama largă de activităţi
desfăşurate de bibliotecari.
Profil de bibliotecar Dincolo de această agendă a
Aniversare: schimbărilor propuse, ne dorim ca această
Vica Blaga (Tg. Bujor) publicaţie să fie un loc al schimbului de idei şi al
Bibliotecari dedicaţi: cunoaşterii, care să ne determine să ne dorim să
Doina Căuş (Pechea) fim mai buni şi mai dedicaţi unei profesii de care
Redacţia pag. 20 putem şi trebuie să fim mândri.

Septembrie 2019 https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația

 Eveniment 3
Vacanţa de vară la „Biblioteca Estivală”
- creativitate şi entuziasm -
Monalisa Gheorghiu, bibliotecar Fundaţia „Andreiana Juventus”

Vacanța de vară a prilejuit și

în acest an deschiderea „Bibliotecii
Estivale” care, datorită unor
împrejurări de ordin edilitar, și-a
mutat locația în Grădina Publică.
Minunată oportunitate! Florile
colorate, copacii umbroși, susurul melodios al frumoasei
fântâni arteziene au completat cum nu se putea mai bine
ambientul în care bibliotecarii au desfășurat, de-a lungul
a două luni, numeroase activități împreună cu voluntari,
copii, adolescenți și adulți – toți dornici de recreere, plini
de entuziasm și creativi.
Așa cum a fost anunțat și pe site-ul instituţiei,
„Biblioteca estivală” a găzduit trei cluburi care și-au
desfășurat activitatea în prima parte a zilei, aproape în
fiecare zi a săptămânii.
„Tabăra de creație” organizată în diminețile de
marți și vineri a avut rolul - cum bine se poate deduce din
titulatură – de a le deschide participanților noi orizonturi
în exersarea abilităților proprii și în dobândirea unora
noi. S-au făcut brățări cu mărgele, brățări din sfoară, s-au
realizat colaje cu diferite materiale, s-au confecționat Aspecte de la activităţile organizate sub
flori din hârtie, vaze din carton și din ziare, s-a pictat, auspiciile Bibliotecii Estivale,
s-a desenat, s-a decupat. Voia bună, spiritul de echipă, în Grădina Publică
ambiția de a realiza obiecte frumoase au fost coordonatele
comportamentale prezente în rândul micilor și marilor
„creatori” – căci și bunicii și părinții s-au alăturat, unii
amintindu-și de copilărie, alții dorind să învețe lucruri
noi alături de copii.
La multe dintre aceste activități s-au alăturat
copiii de la Centrul de zi „Vasile cel Mare” însoțiți de
doamnele profesoare îndrumătoare.
Ziua de miercuri a fiecărei săptămâni a fost
alocată Compartimentului Împrumut la domiciliu
pentru copii care, sub umbrela Clubului de vacanţă
pentru copii, „Clubul curioșilor”, a pregătit o serie de
activități, de asemenea, foarte interesante, fie sub directa
coordonare a bibliotecarilor, fie prin invitarea unor
specialiști care, pe lângă bucuria copiilor, au împărtășit
câte ceva din cunoașterea lor: pictură, șah, origami,
lectura unor povești cu tâlc, actorie, divertisment, chiar
și Qigong.
(continuare în pagina 4)

https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația Septembrie 2019

 4 Eveniment
Vacanţa de vară la Biblioteca Estivală
(continuare din pagina 3)

„Cafeneaua culturală” a fost activitatea din

fiecare zi de joi, care, sub îndrumarea bibliotecarilor din
Compartimentul Împrumut la domiciliu pentru adulți, a
strâns copii și adolescenți pentru a discuta și pentru a se
informa pe tematici sociale de actualitate (de exemplu,
știrile false, siguranța pe internet etc.), dar și literare
(de exemplu, „Ghicește titlul cărții”, „Nichita Stănescu –
viața și opera” etc.).
Datorită spațiului larg de care a dispus
„Biblioteca Estivală”, precum şi achiziționării unor
jocuri, a unor materiale de papetărie și a unei varietăţi
de cărți pentru toate vârstele, programul, desfăşurat
în timpul săptămânii între orele 10 şi 18, a facilitat
prezența unui public foarte variat, cu vârste de la doi la
70 de ani, care, pe lângă lecturarea presei sau a vreunei
cărți puse la dispoziție de bibliotecă, s-au delectat cu
bucuria și vivacitatea copiilor. Jocul şi voia bună au adus
împreună copii români, spanioli, italieni sau ruși care au
depășit cu ușurință barierele de limbă, urmând regula
principală a prieteniei. De altfel, „Biblioteca Estivală” a
fost vizitată și de studenții străini veniți la a IX-a ediție a
Global Village organizată de voluntarii AIESEC Galați.
După finalizarea activităților zilnice programate
în cadrul celor trei cluburi, copiii au avut ocazia să își
testeze perspicacitatea, forța fizică și răbdarea cu diferite
jocuri de echipă sau individuale – de la badminton,
șotron, concurs de sărit coarda la puzzle, dame, șah şi
altele.
Lucrări ale copiilor – desene, colaje, flori - au fost
expuse în cortul care a găzduit activitățile bibliotecii,
spre bucuria atât a creatorilor, cât și a vizitatorilor și au
fost premiate la închiderea activităților.
A fost o vară minunată și o vacanță pe măsură.
Pentru mulți dintre bibliotecari a fost o experiență de
neuitat pe care așteptăm cu nerăbdare să o reluăm la
anul.
Sperăm ca prieteniile legate în această frumoasă
perioadă vor ține cel puțin până anul viitor și că
activităţile oferite de bibliotecari îi vor îndruma pe copii
și spre cărțile pe care biblioteca le pune la dispoziție în
cele șase locații de pe cuprinsul orașului Galați.

„ A fi bibliotecar nu înseamnă să fii neutru, ori pasiv, ori să aştepţi o întrebare.

Înseamnă să fii agentul schimbărilor pozitive radicale în cadrul comunităţii tale.”
R. David Lankes,
director al Şcolii de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării a Universităţii din Carolina de Sud

Septembrie 2019 https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația

 Interviu 5
Despre profesia de bibliotecar în secolul XXI
cu Elena Chiaburu, Biblioteca Facultăţii de Economie,
Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi
Interviu de Camelia Toporaş

Expert în domeniul cărţii vechi, deţinătoare a unui doctorat în istorie medievală

şi ştiinţe auxiliare, autoare a numeroase studii aprofundate şi comunicări de specialitate,
a unor lucrări ce aduc contribuţii ştiinţifice fundamentale în domeniul istoriei cărţii şi al
culturii româneşti, precum „Carte şi tipar în Ţara Moldovei” şi „Însemnări de pe manuscrise
şi cărţi vechi din Ţara Moldovei” (lucrare monumentală, în 4 volume ce însumează peste
3000 de pagini, avându-l coautor pe prof. univ. dr. Ioan Caproşu), dna Elena Chiaburu face,
ca orice profesionist, cercetare pe teren, în colecţiile instituţiilor deţinătoare de carte veche.
Una dintre aceste instituţii, în care a poposit la sfârşitul lunii august, este Biblioteca Judeţeană
„V. A. Urechia”, unde s-a documentat în cadrul Compartimentului „Colecţii speciale” pentru
o viitoare lucrare, ocazie cu care i-am adresat câteva întrebări.
Elena CHIABURU
Rep.: Pentru lumea biblioteconomiei şi-a modernizat structura şi avea
româneşti şi nu numai, numele un număr mare de studenţi, secţii,
dumneavoastră este cel al unui specializări şi forme de învăţământ
adevărat profesionist, fiind sinonim ce făceau necesară existenţa unei
cu expertiza avizată asupra cărţii biblioteci care să susţină exigenţele
vechi româneşti. Vă rugăm totuşi învăţământului contemporan,
să le spuneţi colegilor noştri aflaţi suplimentară față de Filiala BCU,
la început de drum și care știu mai m-am prezentat iarăși la concurs
puține despre dumneavoastră, cine și am fost aleasă ca să înființez
este Elena Chiaburu. o bibliotecă nouă, a Facultății
E.C.: Înainte de a răspunde de Economie și Administrarea
întrebărilor dumneavoastră, sunt Afacerilor, pe care o coordonez
datoare să mulțumesc Bibliotecii și astăzi. Lucrez într-o bibliotecă
Județene „V.A. Urechia” din Galați modernă, cu 240 de locuri în sala
pentru ajutorul oferit în cercetările de lectură, organizată integral
mele și pentru deschiderea și în sistem de acces liber la raft (o
prietenia cu care am fost primită în noutate, încă și astăzi în centrul
cadrul compartimentului „Colecţii În faţa bibliotecii gălăţene universitar Iași), dotată cu un
speciale”. Felicit echipa acestei număr mare de computere, cu acces
prestigioase instituții pentru tot ceea ce face în slujba la Internet, cu publicații românești și străine de ultimă
culturii publice gălățene. oră. Sunt membră a Asociației Bibliotecarilor din
Cine sunt eu? Sunt o femeie care iubește mult România și a Asociației Române de Istorie a Presei
cărțile, vechi și noi deopotrivă, și care-i îndrăgește și colaborez ocazional cu posturile de radio ieșene.
pe oamenii care au nevoie de ele. Altminteri, m-am Ca o recunoaștere a ceea ce realizasem până atunci în
născut într-un sat din județul Vaslui, am absolvit branșa noastră, în anul 2010, Asociaţia Bibliotecarilor
Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan din România mi-a conferit Premiul „Ioachim
Cuza” din Iași în anul 1990 și am avut norocul să fac Crăciun” (cel mai bun bibliotecar din învățământul
ceea ce-mi place. În octombrie 1990, am susținut un superior). În paralel cu activitatea biblioteconomică,
concurs în urma căruia am fost angajată la Biblioteca am păstrat legătura cu domeniul meu de specializare
Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași. universitară (Istoria), temele predilecte de cercetare
Acolo am învățat meseria de bibliotecar și am parcurs fiind istoria tiparului, a cărții, a Bisericii, a Școlii și a
toate etapele profesionale, pînă când am devenit Șefa bibliotecilor. Și pentru că asemenea subiecte presupun
Filialei de Științe Economice. Apoi, în anul 2002, abordări interdisciplinare, am permanente contacte
când Facultatea pe care o deserveam de mai bine de profesionale cu filologi, teologi, muzeografi și
un deceniu se dezvoltase foarte mult, s-a reorganizat, arhiviști din țară și din afara ei. Particip la conferințe,
(continuare în pagina 6)

https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația Septembrie 2019

 6 Interviu
Despre profesia de bibliotecar... cu Elena Chiaburu (continuare din pagina 5)
carte veche românească (până la 1830), ca mărime
din țară, după Biblioteca Academiei Române, urmată
fiind de Biblioteca Județeană „Gh. T. Kirileanu”
Neamț. Numeroase exemplare de aici au stat la baza
descrierilor din „Bibliografia Românească Veche”,
lucrare de referință în domeniu, alcătuită printr-o
veritabilă operă de colaborare națională timp de
jumătate de secol, între 1895 și în 1944. Pe lângă
acestea, biblioteca dumneavoastră deține fonduri de
carte veche străină, manuscrise, publicații periodice,
cărți poștale ilustrate, hărți, ex libris-uri și discuri
Aspect din interiorul Bibliotecii Facultăţii de muzicale. Deloc întâmplător, Biblioteca „V.A. Urechia”
Economie, Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi a fost slujită întotdeauna de veritabili cărturari,
oameni cu orizont larg, animați în egală măsură de
simpozioane și sesiuni științifice, public frecvent pasiune pentru istoria gălățeană și de respect față de
în reviste și anuare de specialitate și, ocazional, fac adevăr și faţă de munca făcută temeinic. Specialiști
expertiza cărților vechi deținute de bibliotecile publice precum Paul Păltănea, Gheorghe Hâncu, Constanța
pentru a fi clasate în patrimoniul cultural național. Bădic, Sorina Codreanu, Ion Mărunțelu, Gheorghe
Un loc special și cu oameni foarte dragi Nadoleanu, Nedelcu Oprea, Valentina Oneț au scos
mie îl reprezintă Moldova de peste Prut, unde merg la lumină peste o sută de lucrări cu diverse contribuții
de două-trei ori pe an, la manifestările științifice rezultate din cercetarea colecțiilor, munca lor fiind
organizate de Biblioteca Națională, Muzeul Național continuată şi astăzi. Acestora li se adaugă sute de
de Istorie, Institutul Patrimoniului etc. și fac mereu articole, note și comunicări realizate de-a lungul
schimb de informații și de publicații cu bbliotecarii de timpului în diverse publicații periodice, la manifestări
dincolo de Prut. Răspund oricând la orice solicitare științifice sau profesionale.
de ajutor științific și profesional, indiferent cine mi-o Valorile bibliofile de la Galați merită (și ar trebui)
adresează, deoarece consider că știința în general și să fie mai lesne cunoscute în țară și în străinătate. Pe
profesia noastră în particular nu pot să progreseze lângă cele aproape o sută de lucrări de care am amintit,
decât prin colaborare și generozitate, generozitate de încă destul de multe instrumente de lucru rămase în
care și eu mă bucur din partea multor profesioniști. manuscris, a căror editare ar trebui să constituie o
Dintr-un anume punct de vedere, datorez tot ceea prioritate. M-aș referi în primul rând la lucrările de certă
ce reprezint astăzi, atâta cât reprezint... profesorului valoare științifică ale lui Paul Păltănea: Catalogul cărții
Ioan Caproșu de la Facultatea de Istorie a Universității româneşti tipărită între anii 1831-1865 (1983 = 444 de
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care mi-a transmis file dactilografiate care cuprind descrieri pentru 1303
dragostea față de cartea veche și documentele titluri de carte românească tipărită între anii 1831-1865,
istoriei noastre, precum și respectul față de munca aflate în colecțiile bibliotecii, organizate cronologic, cu o
susținută și cercetarea științifică făcută cu probitate bibliografie a lucrărilor consultate, indice general, indice
și responsabilitate. Din alt punct de vedere, modelul de titluri, indice de editori şi tipografi) și Repertoriul
meu profesional este Ioan Bianu – întemeietorul și documentelor istorice referitoare la Județul Galați: 1430-
primul director al Bibliotecii Academiei Române, 1650, volume la care a lucrat între anii 1986-1990, ce
profesor universitar de renume, care însă toată viața însumează aproape 500 de file dactilografiate.
și-a semnat cărțile (rămase de referință până astăzi), Utilitate culturală prezintă și Catalogul
cu titlul frumos și simplu: «Bibliotecarul Academiei». manuscriselor din sec. XVII-XIX existente în bibliotecă
Rep.: Aţi petrecut câteva zile în biblioteca gălăţeană, (Constanța Bădic, 1965) și Cataloagele cărților vechi
pentru a-i studia colecţiile speciale. Având în vedere că în limba franceză, spaniolă, italiană şi rusă, olandeză,
paşii v-au purtat în multe dintre bibliotecile româneşti, engleză, maghiară din secolele XVI-XIX (Sorina
ce apreciaţi la colecţiile speciale ale bibliotecii gălăţene şi Codreanu, Constanța Bădic, Dorotea Itu, 1965), ce
ce credeţi că ar trebui să facem pentru promovarea lor? ar reprezenta continuarea Catalogului alcătuit de Ion
E. C.: Da, am avut privilegiul să lucrez patru zile la Mărunțelu, Sorina Codreanu și Valentina Carapcea
Biblioteca „V.A. Urechia” din Galați, în luna august a în anul 1975: Cartea străină veche: 1472-1700. Aceste
acestui an, în Compartimentul Colecțiilor Speciale, lucrări ar trebui editate cât mai rapid și din cauză că,
care sunt de excepție. Spun privilegiu, pentru că dactilografiate fiind, lizibilitatea lor a început deja să
biblioteca dumneavoastră deține a doua colecție de scadă și în curând vor deveni tot mai greu de folosit.

Septembrie 2019 https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația

 Interviu 7
Apoi, la fel de imperativ: ar trebui reeditată
lucrarea întocmită de Gheorghe Hâncu în anul
1965: Cartea româneasca veche: Bibliografie
(Întreprinderea Poligrafică Galați, 192 p). Cu toate
limitele impuse de cenzura comunistă, ea a rămas de
referință pentru cercetătorii cărții românești vechi o
lungă perioadă, motiv pentru care a fost completată
și adnotată de Paul Păltănea, Valentina Oneț și
alți cercetători care au lucrat de-a lungul timpului
cu cărțile românești din Biblioteca „V.A. Urechia”
și, la fiecare titlu descris, au anexat câte o foiță cu
observațiile lor. Și eu am lăsat în vreo două-trei locuri
adnotările pe care le-am considerat necesare în aceste Cartea românească veche: Bibliografie
zile cât am examinat exemplarele. Astfel încât volumul și care trebuie editate. Volumul continuă cu 11
nu-și așteaptă decât editorul, avizat și pasionat de biobibliografii ale unor gălățeni care s-au remarcat
valorile bibliofile păstrate la Galați, operațiune despre în diverse domenii: Ioan Gh. Savin, mare teolog
care aș îndrăzni să spun că este în egală măsură o ortodox, Vintilă Dongoroz, jurist și avocat de marcă,
datorie morală și un imperativ cultural. Lucian Temelie, Marcel Hârjoghe și Nae Leonard,
reprezentanți de seamă ai artei teatrale dramatice și
Rep.: Unul dintre rolurile pe care bibliotecile județene
lirice, compozitorul Emil Scarlat Skeletti, jurnaliștii
și l-au asumat, încă din anii ᾿60 ai secolului trecut, se
Emil Maur-Passini și Mircea Ionescu, institutorul
referă la conservarea şi promovarea memoriei locale.
Dumitru Faur, profesorul universitar Gheorghe
Astfel, la Galaţi a fost iniţiat un program bibliografic
Miron Costin și inginerul Nicolae G. Caranfil. La fel
care, printre altele, privea constituirea, actualizarea
ca toate celelalte volume anterioare, și acesta conține
permanentă şi promovarea bibliografiei locale. În acest
în partea finală lista periodicelor bibliografiate din
scop a fost editată seria de „Anuare bibliografice ale
colecțiile bibliotecii, indicele de nume de persoane
judeţului Galaţi” (primul corespunzător anului 1968),
și recapitularea alfabetică a personalităților incluse
lucrări de promovare a personalităţilor locale şi mai
în volumele anterioare. Puține orașe din România au
nou seria „Oameni în memoria Galaţiului” ajunsă la al
privilegiul să aibă o serie similară, ce poate sta oricând
zecelea volum. Cum vi se pare această serie?
la baza alcătuirii unei enciclopedii a personalităților
E. C.: „Oameni în memoria Galaţiului” a fost pentru
de la Dunărea de Jos, motiv pentru care colectivul de
mine o frumoasă surpriză. Spun surpriză, pentru că,
autori merită toată aprecierea.
din păcate, în Biblioteca Centrală Universitară din
Iași, de pildă, ale cărei servicii eu le folosesc foarte Rep.: Ştiu că puneţi accent pe cercetarea la faţa locului,
des, nu există nici un exemplar. Știam de existența pe mersul la surse, o condiţie esenţială a veridicităţii şi
acestei serii ajunsă la zece volume, rezultatul a seriozităţii unor studii realizate în domeniul complex al
peste un deceniu de muncă susținută a unei întregi istoriei cărţii. În societatea actuală, avem tendinţa să
echipe de bibliotecari și de colaboratori, pentru ne îndreptăm tot mai mult spre digital, spre colecţii şi
aducerea la lumină a biografiei a aproape 170 de surse în format electronic. Există o cale de mijloc?
oameni importanți pentru istoria Galațiului, însă nu E.C.: Da, există și aș spune că noi, bibliotecarii, nu
avusesem în mână niciunul dintre ele. Am descoperit ar trebui să ne temem de dispariția dependenței
un volum elegant și consistent, cu o ținută grafică utilizatorilor de spațiul fizic al bibliotecii. Actualmente,
remarcabilă. Gândită cumva similar unui calendar, cu bibliotecile noastre oferă în mod informatizat doar
12 texte aferente lunilor anului, fiecare volum din serie adresa unui document, nu și accesul propriu-zis la
conține 12 biobibliografii ale tot atâtor personalități informația conținută de acesta. Publicațiile vechi,
gălățene reprezentative pentru luna aniversării sau în mod obligatoriu trebuie salvate și conservate, iar
comemorării lor. digitizarea este soluția sigură pentru a le face accesibile
Volumul 10, care mi-a fost oferit mie, se cercetătorilor. Chestiunea este chiar presantă în cazul
deschide cu omagiul lui Paul Păltănea - personalitate publicațiilor periodice vechi, a căror suport grafic -
de marcă a științei istorice din România deceniilor hârtia, a devenit fragil și în multe cazuri, conținutul
trecute, al cărui nume îl poartă muzeul orașului este deja greu lizibil. Pe de altă parte, o publicație veche,
Galați și care a fost câțiva ani și bibliotecar la tipărită sau manuscrisă, este asemenea unui obiect
„V.A. Urechia”. Aici a demonstrat că cercetarea arheologic: îndeplinește funcția de mărturie asupra
își are locul și în biblioteci, dovadă fiind numărul unei epoci, eveniment, subiect istoric. În consecință,
însemnat de lucrări în manuscris pe care le-a alcătuit (continuare în pagina 8)

https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația Septembrie 2019

 8 Interviu
Despre profesia de bibliotecar... cu Elena Chiaburu (continuare din pagina 7)
trebuie salvată și în formatul său în scădere continuă; managementul
pe hârtie. Prin urmare, bibliotecile este supus într-o măsură însemnată
sunt datoare să asigure conservarea ingerințelor factorului politic;
colecțiilor lor atât în formatul clasic, învățământul biblioteconomic este
cât și în cel digital și să ofere soluția neunitar și cultivă în mod păgubos
optimă beneficiarilor serviciilor ruptura între modelul teoretic pe
lor, chiar dacă conviețuirea dintre care îl preia din diverse părți ale lumii
biblioteca tradițională, deținătoare bibliotecare și realitatea cotidiană
a unui fond documentar consistent, din bibliotecile românești; România
cu biblioteca virtuală, dotată cu nu este prezentă în marile organisme
echipamente performante, care biblioteconomice internaționale
să îngăduie accesarea surselor pe (OCLC, Asociațiile Bibliotecilor
suport electronic, schimbă nu numai Naționale din Europa, a Bibliotecilor
structura și rosturile bibliotecii, ci și de Cercetare etc.); puținele statistici
modul de a aprecia și de a percepe întocmite de biblioteci sunt
această instituție. contradictorii și trebuie apreciate cu
Vizitând circumspecție; softurile de bibliotecă
Rep.: Având în vedere că acest Cimitirul „Eternitatea” din Galaţi folosite sunt neunitare și nu permit
interviu va apărea în paginile unui partajarea resurselor, iar majoritatea paginilor de
periodic editat de filiala judeţeană a ANBPR, vă rog să web sunt departe de a fi atrăgătoare, actualizate și /
ne spuneţi ce părere aveţi despre asociaţiile profesionale sau funcționale; bibliotecile mici (indiferent că sunt
ale bibliotecarilor din România şi despre rolul lor în în mediul urban sau în mediul rural) se află încă în
contextul actual? aproximativ aceeași situație ca acum o jumătate de
E.C.: Of, Doamne! Mă provocați să intru pe un teren secol, oferind servicii limitate la nivelul sălilor de
în care sunt atâtea de spus... Nu e un secret pentru lectură și de împrumut, publicațiile tipărite rămânând
nimeni faptul că eu sunt una dintre (nu chiar multele) într-o proporție copleșitoare principala lor ofertă etc.
voci critice la adresa asociațiilor profesionale ale Sărăcia endemică a bibliotecilor românești nu este
bibliotecarilor din România. Asociațiile noastre imputabilă asociațiilor profesionale, dar misiunea
au multe restanțe neonorate atât în ceea ce privește acestora este tocmai de a se lupta ca minusurile
instituția Bibliotecii, cât și în ceea ce privește profesia enumerate să fie înlăturate, orgoliile nejustificate să se
de Bibliotecar. Domeniul nostru de activitate este atenueze și energiile profesioniștilor domeniului să fie
scindat în câteva asociații, între care există oarece puse laolaltă și folosite la capacitate optimă.
colaborare, dar cu adevărat
benefică ar fi unirea eforturilor Rep.: Stimată doamnă Elena
și a resurselor profesionale Chiaburu, vă mulţumesc pentru
într-un singur organism care ar interviu, pentru răspunsurile
dobândi mai multă forță. Nici extrem de elaborate şi cuprinzătoare.
una dintre asociații nu excelează Pentru orice bibliotecar aflat la
prin vizibilitate în spațiul public, început de drum, dar şi pentru
nu este prezentă la dezbaterile cei care au îndrăgit deja această
sau deciziile care influențează meserie şi privesc la titulatura de
în mod real domeniul nostru de bibliotecar cu mândrie, gândurile
activitate și nu comunică suficient dumneavoastră vor constitui cu
de deschis cu masa membrilor lor, siguranţă un exemplu şi un îndemn
determinând cumva prin acest tip spre mai bine.
de comportament un accentuat
imobilism. Legislația care ne
reglementează activitatea este (Fotografiile ce ilustrează interviul
insuficientă și vetustă; numărul provin din colecţia personală a
de biblioteci, fie ele publice, de dnei Elena Chiaburu)
Un „la revedere”...
învățământ sau specializate este
Bibliotecii „V.A. Urechia”

Septembrie 2019 https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația

 Bune practici 9
Despre etică, bune practici şi binele colectiv
în bibliotecă
Simona Milica, bibliotecar, consilier etică

Dicţionarul Explicativ al Limbii Române defineşte etica ca fiind, printre altele,

totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei anumite instituţii,
societăţi sau organizaţii. În cazul nostru acea instituţie este biblioteca, iar normele de conduită
reprezintă un element extrem de important în ceea ce priveşte imaginea pe care o are aceasta
în faţa utilizatorilor săi şi a comunităţii locale. În gradul de apreciere al instituţiei un procent
extrem de important este reprezentat de comportamentul nostru, al celor care lucrăm în
bibliotecă şi de dorinţa noastră de a oferi celor care ne calcă pragul servicii de calitate.

Etimologic, termenul de etică provine din personală a vieţii, în mijlocul permanentelor

grecescul „ethos”, care înseamnă datină, obicei dar şi presiuni şi crize;
obişnuinţă, moravuri, caracter. Noţiunea de „etică” • crearea unei echipe ai cărei membri se
are acelaşi înţeles cu cea de „morală”, termen care completează reciproc şi a căror colaborare se
provine din latinescul „mos”, „moris” semnificând bazează pe respect mutual reciproc.
datină, obicei, obişnuinţă. În ultimii ani, bibliotecile tind să devină
Contextualizată astfel, discuţia despre etică din ce în ce mai conştiente, la nivel global, de
porneşte de la ipoteza că serviciile de bibliotecă responsabilităţile lor, într-o primă fază această
ar trebui să conţină şi acea dimensiune numită conştientizare manifestându-se prin elaborarea şi
responsabilitate socială. Bibliotecile exercită un aplicarea unui plan de măsuri menit a îmbunătăţi
rol deosebit de important în comunitățile locale, comunicarea dintre instituție şi toţi cei cu care ele
fiind tot timpul în schimbare și adaptându-se vin în contact, permanent sau incidental.
permanent la nevoile utilizatorilor săi. Ele trebuie Trebuie avute în vedere, permanent,
să acţioneze în beneficiul celor care o înglobează în drepturile şi responsabilităţile fiecăreia dintre
sfera lor de activitate şi în special a utilizatorilor săi părţile implicate și nu trebuie negat faptul că, la
direcţi sau indirecţi. Astfel că, în ceea ce priveşte nivelul fiecărui colectiv, fie că ne referim doar la
conduita etică, angajaţii acesteia trebuie să îşi un anumit compartiment, fie la una dintre filiale
asume în mod comun o responsabilitate bazată pe sau la o bibliotecă comunală, există aşa-numitele
credibilitate, asumându-şi provocările pe care etica moravuri, cutume și obiceiuri „tradiţionale” care
organizaţională le implică: trebuie analizate și schimbate în măsura în care
• generarea unei culturi a bibliotecii care să acestea contravin politicii manageriale axată pe
fie caracterizată de schimbare, flexibilitate, dezvoltare, pe valorificarea instituției și, în primul
îmbunătăţire permanentă a serviciilor şi care rând, pe satisfacerea utilizatorului.
să menţină în acelaşi timp un sentiment de Astfel, doar o politică privitoare la etică bine
stabilitate şi siguranţă pentru angajaţii săi; definită, care ia în considerare liniile directoare
• realizarea unei strânse legături între angajații stabilite de regulile de conduită va conduce la crearea
bibliotecii și misiunea acesteia, în aşa fel unui cadru general etic şi la un comportament
încât fiecare om din bibliotecă să fie devotat moral în cadrul bibliotecii, contribuind prin aceasta
strategiei de dezvoltare a instituţiei; la îndeplinirea datoriei de responsabilitate socială
• conştientizarea tuturor angajaților bibliotecii individuală, pentru un mai bine colectiv.
în ceea ce priveşte adoptarea principiilor Se poate concluziona că, în construirea
calităţii maxime şi ale îmbunătăţirii continue; valorii bibliotecii, etica serviciilor oferite de
• încurajarea creativității, talentulului şi aceasta şi responsabilitatea socială a instituției
energiei angajaţilor; pot avea un rol major în dezvoltarea unei strategii
• realizarea și păstrarea unui echilibru înţelept organizaționale care să aibă la bază ordinea,
şi mereu reînnoit între zona profesională şi cea corectitudinea și respectul reciproc.

https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația Septembrie 2019

 10 In memoriam
Un model al învăţătorului de odinioară:
Ionel C. CONSTANTINESCU (18 iul. 1923, Gohor - 23 mai 1998, Ţepu)
Gina Obreja, bibliotecar, Biblioteca Comunală Ţepu

Există oameni care au lăsat urme adânci în sufletul şi viaţa celor care i-au cunoscut şi care
reprezintă adevărate modele de verticalitate, cunoscute şi stimate în micile comunităţi rurale în care
au trăit, dar puţin cunoscute în afara acestora. Poate că nu sunt personalităţi marcante, nu au scris
tomuri importante, nu au primit distincţii şi premii, dar au fost cu adevărat OAMENI, în înţelesul
cel mai profund al cuvântului. Despre aceşti OAMENI trebuie să vorbim şi să îi scoatem astfel din
conul de umbră al istoriei, fie ea şi una locală. Lor le este dedicată această rubrică.

În luna lui cuptor, ziua de 18, anul 1923, se o fată, Vasilică și Margareta.
năștea Ionel (Nelu), cel de-al treilea fiu al familiei Între anii 1954 -1985 a făcut
Constantinescu, din părinții Nuța şi Costică. Crește ce a știut mai bine - având
într-o familie model, în care bărbații au îmbrățișat modele în familie - a șlefuit
profesia de învățător, tatăl său fiind deschizător de caractere, prin mâinile
drumuri în satul Țepu; afirm acest lucru pe bună domniei sale trecând sute
dreptate, întrucât Costică Constantinescu a fost director de elevi. Dragostea de
de școală (15 ani), a înființat Căminul Cultural „Tudor oameni și cea de folclor l-au
Pamfile”, în 1924, și biblioteca comunală, în anul 1927 determinat ca, alături de
(fiind unul din donatori), a făcut parte din comitetul de fratele mai mare, să inițieze
iniţiativă pentru ridicarea primei opere comemorative o formaţie instrumentală, o
dedicată războiului din 1916-1918 (la care participase echipă de dansuri populare, Ionel C. Constantinescu
și căzuse prizonier), a fost contemporan și colaborator precum și un cor ce aduna 150 de membri ai C.A.P. Țepu,
(la revista Ion Creangă) cu folcloristul care s-a înălțat în aceasta obținând premii numeroase și recunoaștere
lume de pe aceste meleaguri - Tudor Pamfile. națională. Domnul învățător Nelu a revigorat tradițiile
Aşadar, era o datorie morală pentru Ionel locale, lucrând cu generații întregi pentru a transmite
Constantinescu să calce pe urmele tatălui și ale celui obiceiurile locului: Jocul Caprei, Jocul Ursului, Căiuții și
de-al doilea frate, tot învățător (primul fiu al familiei cântecele populare învățate de la bătrânii satului.
Constantinescu a murit la vârstă fragedă). Copilăria Cele mai multe informații menționate în
și primii ani de școală le petrece la Țepu, urmează prima parte a materialului le-am identificat în
apoi Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași, pe care o donația de carte veche și însemnări personale ale
absolvă în 1944. Finalizează serviciul militar obligatoriu familiei Constantinescu, grație bunăvoinței doamnei
în 1945, în grad de sublocotenent. A urmat o perioadă învățătoare Elena Constantinescu (85 de ani), soția
tulbure a cărei amintire nu provoacă decât suferință domnului învățător. Ele completează memoria locală
cunoscătorilor; este acuzat pe nedrept, de două ori, de a comunității la un moment dat.
uneltire împotriva ordinii sociale (art. 209, Cod penal) și Deşi nu am fost eleva dumnealui, am avut
condamnat pentru mulți ani, trecând pragul închisorilor plăcerea de a face parte din corul de elevi al școlii și
din Aiud, Jilava şi Capu Midia. dintre primii învățăcei pe care domnul învățător Ionel
Cu speranță și credință îşi unește destinul cu Constantinescu i-a îndrumat în deprinderea abilităţilor
Elena, colegă de cancelarie și va avea doi copii, un băiat și pentru a cânta la mandolină; grupul de mandoliniști era
de peste 30 de copii.
Viața culturală a satului este mai săracă astăzi
fără domnul învățător, plecat dintre noi în anul 1998. În
semn de prețuire, o grădiniță din cătunul Berheci poartă
numele domnului învățător Ionel Constantinescu, iar
generațiile de elevi și adulți, care au avut privilegiul de a
se afla în preajma acestui cadru didactic înzestrat cu har
şi dedicație, au întipărite în suflet amintiri prețioase.
Mulțumim pe această cale și aducem un prinos
de recunoștință familiei Constantinescu pentru tot ce a
făcut, prin fiecare membru al ei, pentru comuna Țepu,
Grupul „Căiuţii”, înfiinţat de fraţii Constantinescu (în faţă, în centru) pentru școala din Țepu, pentru oamenii din Țepu!
Septembrie 2019 https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația
 Istoria locurilor 11
„Câteva noţiuni din satul meu, Ţepu”
- notaţii din anul 1939 -
de Ionel C. Constantinescu
Prin generozitatea familiei Constantinescu şi cu sprijinul dnei Gina Obreja,
bibliotecar dedicat memoriei locurilor natale, redăm în rândurile următoare file de istorie
locală, notate în anul 1939, într-un caiet, de Ionel C. Constantinescu, care la acea vreme era
elev în clasa a IV-a a Şcolii Normale „Vasile Lupu” din Iaşi. Caietul face parte din donaţia
familiei Constantinescu către Biblioteca Comunală din Ţepu.
Oamenii din Țepu sunt niște oameni muncitori, în capătul satului, a lui Ilie
harnici și voinici. Ei numără o populație de 1956 de Pamfile.
suflete. Se ocupă cu agricultura și creșterea vitelor pe În mijlocul satului se află primăria pe care
care le întrebuințează la transport, la muncă și uneori o conduce actualul primar Șt. Scutaru, notar fiind
pentru hrană. Se mai ocupă cu creșterea viței de vie, cu Șt. Micu, telefonist și secretar Traian Gheorghiu. La
albinăritul și cu păstoritul oilor și vacilor. primărie este și secția de jandarmi, plutonier fiind
Printre ei sunt și bogați și săraci, după cum au domnul Nicolae Măcărescu. Funcționarii primăriei
știut ei să se întrețină. Mai bogați sunt Șefu’ Mândru, își fac serviciile foarte conștiincios.
care are peste 300 de ha, dintre care vreo 30 de vie; Preoții sunt doi, unul în Țepu de Sus și câteva
Ion Medeleanu, un fost învățător, actual pensionar, case din Țepu de Jos, care se numește C. Concită.
care are și el vreo 200 de ha; Ion Mândru 10 ha; Gh. Celălalt din satul meu, care de fapt e și nașul meu,
Concită 80 de ha, dintre care 10 de vie. este preotul Vasile Donici.
Săracii sunt și ei destui: Apostu Pieptănaru, Cel mai bătrân om din sat este I. Chiscop…
Alexandru Toma, însă cel puțin aceşti oameni pot trece peste o sută.
să-și întrețină existența zilnică. Dar sunt alți oameni La capătul satului, pe unde vii de la gara
al căror nume nu-l cunosc, care nu au cu ce bea apă. Berheci se face o gospodărie model din fondurile
Fie sărac, fie bogat, însurați, neînsurați ei sunt destul comunei și din vreo 200000 de lei, pe care i-a
de credincioși, afară de câțiva care caută să strice dat domnul Th. Mândru, care este la București la
credința, însă unii din ei au fost închiși de către Ministerul Agriculturii. Tot în satul meu, cred că și
șeful de post Nicolae Măcărescu, care i-a înaintat în celelalte sate, se strâng bani de la oameni pentru a
condamnându-i la închisoare. Unul dintre ei este face o cantină școlară prin care să se hrănească copiii
și Ion Antohi, care de fapt era și popă la Biserica cu săraci, adică în fiecare dimineață să se dea câte un ceai
hramul Sf. Nicolae, ce este făcută pe cheltuiala satului fierbinte cu zahăr la acești copii.
în anul 1845, iar acum vreo 8 ani văruită și tencuită. Adunările se fac prin sunatul goarnei de către
Știutori de carte sunt aproape toți, că fiecare omul de la primărie. Mai sunt și obiceiuri rele rămase
știe câteva clase primare. Neștiutori de carte sunt în sufletul lor, dar încetul cu încetul vor pieri ca și
cam vreo sută și ceva de oameni. Școala este mare cu cum nici n-ar fi fost.
7 posturi și 7 învățători, director fiind Gh. Mândru - (Fotografiile care ilustrează pag. 10-11
învățător gr. II, cu gr. I fiind unul singur și mai bătrân, provin din arhiva familie Constantinescu
C. I. Constantinescu, adică tatăl meu. Școlari sunt vreo şi din colecţii personale ale locuitorilor din Ţepu)
400 și ceva cu fete și băieți. Clasă fac pe jumătăți de zile.
În fața primăriei este o statuie a eroilor morți
pentru patrie în războiul cel mare de la 1916-1918.
Alături se construiește școala primară de fete. Din
numărul mare de școlari de care ați auzit aici, putem
să deducem că acești oameni își dau copiii la școală cu
cea mai mare bucurie, afară de unii care spun că nu au
cu ce să-i îmbrace, dar și aceea îi dau mai mult de frica
amenzii, care i-a înspăimântat de vreo câțiva ani, așa
că îi dau toți, că țara are nevoie de oameni deștepți,
harnici, nu proști și puturoși.
Tot în sat se mai află și două mori de benzină
și una de apă, unde se macină făina. Una în mijlocul Ionel C. Constantinescu şi fratele său în mijlocul echipei
satului a lui Sava Ionescu, cu o droaie de copii și alta de dansuri a Căminului Cultural din Ţepu (1 sept. 1946)

https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația Septembrie 2019

 12 Memorie locală

Aniversările anului în localităţile

din judeţul Galaţi:
octombrie - decembrie 2019

BARCEA
(?) noiembrie - 20 de ani de la moartea profesorului universitar doctor docent Constantin I. MOCANU,
autor de tratate de specialitate în domeniul electrotehnicii, profesor al Diviziei de Fizică a Institutului de
Cercetări Fundamentale din Monteroduni, Italia şi al Diviziei de Fizică a Institutului pentru Cercetare
Fundamentală din Palm Harbor, Florida, membru post-mortem al Academiei de Ştiinţe din România (n. 6
febr. 1922, com. Barcea, jud. Galaţi).
CERŢEŞTI
7 decembrie - 90 de ani de la naşterea, în satul Cârlomăneşti, com. Cerţeşti, jud. Galaţi, a profesorului de
matematică Ioan SIMIONESCU, lector universitar la Institutul Pedagogic din Galaţi (d. 15 aug. 1987, Galaţi).

COROD
12 octombrie - 30 de ani de la moartea, în Bucureşti, a preotului Ioan SEVASTRE, fost elev al Liceului
„D.A. Sturdza” din Tecuci, slujitor al bisericii din localitatea natală (n. 5 apr. 1913, com.
Corod, jud. Galaţi).
15 decembrie - 40 de ani de la moartea, în com. Corod, jud. Galaţi, a preotului Ioan
TENIE, preşedinte al Căminului Cultural din localitate, iconom stavrofor din partea
Episcopiei Romanului (n. 4 febr. 1889, com. Corod, jud. Galaţi).
COSMEŞTI
11 decembrie - 90 de ani de la nașterea, în com. Cosmești, jud. Galați, a inginerului
agronom Mircea N. ZAHARIA, cercetător ştiinţific principal gr. III la Institutul de
Economie Agrară, membru al Societăţii de Istorie şi Retografie Agrară din România şi al
pr. Ioan SEVASTRE Asociaţiei Cultural-Ştiinţifice Mediane din Montpellier din Franţa.

COSTACHE NEGRI
23 decembrie - 30 de ani de la moartea, în București, a eroului martir Ion Paul IONAȘCU, împuşcat în zona
Sălii Palatului din Bucureşti, în decembrie 1989 (n. 8 sept. 1968, com. Costache Negri, jud. Galați).

CUCA
24 octombrie - 100 de ani de la moartea, în Bucureşti, a actorului, prozatorului,
ziaristului și dramaturgului Emil NICOLAU, cu studii liceale în Galați, care a debutat
în ziaristică în anul 1877, în ziarul Galații, a jucat pe scenele mai multor teatre din
provincie, a colaborat la: Poșta, Epoca, Conservatorul, Depeșa, Acțiunea, Vremea,
Acțiunea română, Universul, Viitorul etc., membru al Societăţii Scriitorilor Români
(n. 1866, com. Cuca, jud. Galaţi).

DRĂGUŞENI
24 decembrie - 30 de ani de la moartea, în com. Drăguşeni, jud. Galaţi, a lui Nicolae
Valentin ENASTESCU, erou martir al Revoluţiei Române din 1989 (n. 12 mart. Emil NICOLAU
1966, com. Drăgușeni, jud. Galați).

FOLTEŞTI
1 decembrie - 70 de ani de la nașterea, în com. Foltești, jud. Galați, a inginerului Ovidiu DIMA, profesor
universitar, doctor în domeniul Știinţa şi ingineria materialelor, autor a peste 50 de lucrări de cercetare
ştiinţifică, susţinute la diferite conferinţe şi simpozioane.

Septembrie 2019 https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația

 Memorie locală 13
GOHOR
19 octombrie - 75 de ani de la naşterea, în satul Ireasca, com. Gohor, jud.
Galaţi, a interpretei de muzică populară Mioara VELICU, artistă care şi-a
început cariera la 19 ani, ca solistă a Ansamblului „Rapsodia Dunării” din
Galaţi.
GRIVIŢA
18 decembrie - 20 de ani de la moartea, în Iaşi, a
medicului Gheorghe LUPAŞCU, doctor şi conferenţiar
la Clinica de Obstretică şi Ginecologie a Spitalului „C.
Mioara VELICU
I. Parhon” şi la Maternitatea „Cuza Vodă” din Bucureşti
(n. 7 apr. 1922, com. Griviţa, jud. Galaţi).

INDEPENDENŢA
28 noiembrie - 70 de ani de la naşterea, în com.
Independenţa, jud. Galaţi, a profesorului universitar
Gheorghe LUPAŞCU
doctor în filologie Elena CROITORU, cadru didactic la
Facultatea de Litere, Universitatea „Dunărea de Jos” din
Galaţi, inclusă în Who’s Who in Romania (2002) şi Who’s
Who of Professional and Business Women (2005), membră
a Societăţii de Studii de Anglistică şi Americanistică din
România şi a Societăţii de Studii Europene de Limbă Elena CROITORU
Engleză.
4 decembrie - 60 de ani de la nașterea, în com. Independența, jud. Galați, a solistului
de muzică uşoară Marcel PAVEL, compozitor și poliinstrumentist, distins cu
numeroase premii în domeniul muzical, care a obținut pentru albumul „Frumoasa
Marcel PAVEL mea”, vândut în peste 250.000 de exemplare, „Discul de Platină”.

IVEŞTI
17 octombrie - 115 ani de la moartea, în satul Buceşti, com. Iveşti, jud. Galaţi, a
poetului şi ziaristului Ştefan PETICĂ, bibliotecar la Ministerul de Agricultură şi
Domenii, redactor la revistele La Roumanie şi Economia naţională, colaborator
la numeroase periodice literare, membru al Cenaclului Literar al lui Alexandru
Macedonski (n. 22 ian. 1877, sat Buceşti, com. Iveşti, jud. Galaţi).
16 noiembrie - 145 de ani de la naşterea, în satul Buceşti, com. Iveşti, jud. Galaţi,
a scriitorului Dumitru Pavel POPA, absolvent al Gimnaziului Real din Tecuci şi al
Şcolii Normale de Institutori din Bucureşti, institutor şi director al Şcolii Primare din
Sinaia, scriitor şi folclorist, cel mai bun prieten al poetului Ştefan Petică (d. 1904, sat
Buceşti, com. Iveşti, jud. Galaţi). Ştefan PETICĂ

JORĂŞTI
12 noiembrie - 65 de ani de la moartea, în satul Viişoara, com. Păuneşti, jud. Vrancea,
a publicistului Ioan C. BELDIE, preot militar în timpul Primului Război Mondial,
profesor şi director al Seminarului „Sf. Andrei” din Galaţi, consilier al Episcopiei
„Dunării de Jos”, preot paroh la Biserica Precista din Galaţi în perioada 1920-1943
(n. 31 ian. 1887, com. Jorăşti, jud. Galaţi).
28 decembrie - 80 de ani de la nașterea, în com. Jorăști, jud. Galați, a profesorului
Constantin CARAMAN, asistent universitar, şef de lucrări, apoi conferențiar
universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa” Iaşi, membru al
Societăţii de Ştiinţe Medicale, filiala Iaşi şi al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă, filiala
pr. Ioan C. BELDIE Iaşi, membru fondator al Societăţii Culturale „Ginta Latină” (d. 2003).

https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația Septembrie 2019

 14 Memorie locală
LIEŞTI
18 decembrie - 10 ani de la moartea, în București, a publicistului Dumitru Iancu TĂBĂCARU, învăţător,
funcţionar superior în Ministerul Afacerilor Externe, general de brigadă, autor al monografiei comunei
Lieşti, apărută în 1996, sub titlul „Nostalgii răzăşeşti” (n. 4 dec. 1927, com. Lieşti, jud. Galaţi).

NĂMOLOASA
28 octombrie - 65 de ani de la naşterea, în com. Nămoloasa, jud. Galaţi, a sopranei
Liliana DUMITRACHE, absolventă a Şcolii Normale „Costache Negri” şi a Şcolii
de Arte din Galaţi, prim solistă a Operei Naţionale Române din Bucureşti, cadru
didactic universitar la Facultatea de Muzică din cadrul Universității „Dunărea de Jos”
din Galați, cu numeroase roluri interpretate, deţinătoare de premii de interpretare
naţionale şi internaţionale.
Liliana DUMITRACHE
NICOREŞTI
25 octombrie - 155 de ani de la naşterea, în satul Coasta Lupei, com. Nicoreşti, jud. Galaţi,
a profesorului universitar Nicolae O. POPOVICI-LUPA, absolvent al Gimnaziului Real
de Băieţi din Tecuci, doctor în agronomie, care a contribuit la
organizarea pe baze moderne a învăţământului agricol românesc,
fiind şi prorector al Şcolii Superioare (Centrale) de Agricultură de
la Herăstrău (d. 16 febr. 1949, Bucureşti).
23 decembrie - 5 ani de la moartea, în Bucureşti, a regizorului
şi producătorului de spectacole Cornel DIACONU, realizator al
Nicolae
POPOVICI-LUPA Festivalului Callatis, cel care a filmat spectacolele Cenaclului Flacăra,
realizând filmul „Cenaclul Flacăra - Te salut, generaţie în blugi!”,
coproducător al filmului „A doua Cădere a Constantinopolului” (n. 13 sept. 1949, com. Cornel DIACONU
Nicoreşti, jud. Galaţi).
OANCEA
24 decembrie - 30 de ani de la moartea lui Ştefan Dumitru BUDESCU, declarat erou martir al Revoluţiei
Române din 1989 (n. 5 oct. 1945, com. Oancea, jud. Galați).

PECHEA
14 octombrie - 75 de ani de la naşterea, în com. Pechea, jud. Galaţi, a
prozatorului Dimitrie LUPU, colaborator la reviste literare gălăţene,
membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sud-Est.
29 octombrie - 50 de ani de la naşterea, în com. Pechea, jud. Galaţi,
a profesoarei şi scriitoarei Sanda PANAIT, membră a Cenaclului
literar „Noduri şi semne”, a Fundaţiei Culturale „Antares” şi
a Societăţii Scriitorilor „C. Negri” din Galaţi, colaboratoare la
Dimitrie LUPU publicaţii literare şi culturale, distinsă cu mai multe premii literare. Sanda PANAIT

PRIPONEŞTI
12 octombrie - 20 de ani de la moartea, în Bucureşti, a actorului de teatru şi de film
Mircea Şt. BAŞTA, cu o bogată activitate scenică și cinematografică în Bucureşti (n. 10
apr. 1929, com. Priponeşti, jud. Galați)
4 decembrie - 80 de ani de la nașterea, în com. Ciorăşti (actuala com. Priponeşti),
jud. Galați a economistului Gheorghe V. FILIP, lector, conferenţiar, apoi profesor la
Catedra de Finanţe a Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii „Al.I. Cuza” din
Iași, director al Centrului de Studii în Bănci-Finanţe, membru al Corpului Experţilor şi
Contabililor Autorizaţi din România.
Mircea BAŞTA

Septembrie 2019 https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația

 Memorie locală 15
SMULŢI
(?) noiembrie - 15 ani de la moartea, în Galați, a profesorului Tănase NEJNERU, absolvent al Universității
din București, Facultatea de Filosofie și Litere, profesor de limbă latină la Liceul „D.A. Sturdza” din Tecuci,
Liceul Militar din Galați, Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați (şi director al acestuia în perioada 1968-
1974), Liceul „Al.I. Cuza” din Galați, șef al Secției de Învățământ a Sfatului Popular Regional Galați în
perioada 1963-1967 (n. 1916, com. Smulți, jud. Galați).
TÂRGU BUJOR
11 noiembrie - 95 de ani de la naşterea, în oraşul Tg. Bujor, jud. Galaţi, a artistei
plastice Eugenia HAGIU, pictoriţă, actriţă la Teatrul Naţional şi la Teatrul Tineretului
din Bucureşti, fondatoare şi organizatoare a Muzeului de Artă din Săvârşin (d. 29 iul.
2014, Bucureşti).
27 decembrie - 30 de ani de la moartea, în Bucureşti, a ofițerului de armată Neculai
FLOREA, erou martir al Revoluţiei Române din 1989, înaintat post-mortem în gradul
de locotenent-major (n. 20 ian. 1963, Târgu Bujor, Galați)
Eugenia HAGIU
TECUCI
13 octombrie - 100 de ani de la naşterea generalului de armată Costache NEGRUŢI, fost elev al Liceului „D.A.
Sturdza” din Tecuci, membru al Asociaţiei Veteranilor de Război, decorat cu Ordinul „Coroana României”
cu spade şi panglica „Virtutea Militară”, autor a două volume de poezie, colaborator la publicațiile: Gazeta
învățământului, Mlădițe, Veteranul, Revista Jandarmeriei.
13 octombrie - 20 de ani de la moartea, în Chişinău, Republica Moldova, a scriitorului
şi scenografului Gheorghe DIMITRIU, autorul scenografiei filmelor „Lăutarii” şi
„Furtuni de toamnă”, care a scris cărți de poezie și proză inspirate din universul infantil
şi adolescentin (n. 30 oct. 1916, Tecuci, jud. Galați).
17 octombrie - 135 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a
jurnalistului Romulus SEIŞANU, redactor-şef la Universul, redactor
la periodicele Acţiunea, Curentul, autor de manuale şcolare, deputat
de Mehedinţi, membru corespondent al Secţiei de drept internaţional
Gheorghe DIMITRIU
şi comparat de la Institutul de Ştiinţe Morale şi Politice din Bucureşti
(d. 17 oct. 1955, Închisoarea Văcăreşti).
25 octombrie - 130 de ani de la naşterea, în satul Crăieşti, com. Stănişeşti, jud. Bacău,
a poetului şi publicistului Ion FLOREA-ZELETIN, învăţător la Tecuci, jud. Galaţi,
Romulus SEIŞANU
redactor-şef al revistei pedagogice Lămuriri şcolare din Tecuci, colaborator la publicaţiile:
Libertatea, Revista pedagogică, Drum nou (d. 10 mai 1984, Tecuci, jud. Galați).
25 octombrie - 100 de ani de la naşterea, în Brăila, a colonelului şi jucătorului de fotbal Tudor
VLADIMRESCU, fost elev al Liceului „Dimitrie A. Sturdza” din Tecuci, jucător profesionist de fotbal la
Clubul „Venus” din București, „Unirea Tricolor”, „Sportul Studențesc”, ulterior militar de carieră, ajungând
până la gradul de colonel.
5 noiembrie - 60 ani de la naşterea, în Tecuci, a inginerei Carmen-Gabriela PÎNZARIU,
absolventă a Facultăţii de Mecanică Fină a Politehnicii din Bucureşti, profesor de
mecanică la Liceul de Matematică-Fizică „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, profesor
de mecanică şi director al Liceului Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu” din Bucureşti.
9 noiembrie - 30 de ani de la moartea, în Galaţi, a filologului Ştefan TOMOZEI, profesor de
limba şi literatura română, director la Liceul „D. A. Sturdza” din Tecuci, lector universitar,
şef de catedră la Facultatea de Filologie, Universitatea din Galaţi (n. 22 febr. 1918, sat
Filipeşti, com. Galbeni, jud. Bacău).
Ştefan TOMOZEI

https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația Septembrie 2019

 16 Memorie locală
10 noiembrie - 40 de ani de la moartea, în Bucureşti, a generalului-maior Constantin
ZAMFIR, medic militar la Spitalul Militar Central din Bucureşti şi din Cernăuţi, primul
medic din ţara noastră care a propus izolarea bolnavilor de hepatită epidemică, creatorul
şcolii medico-militare româneşti de cardiologie, membru al Societăţii Internaţionale de
Medicină Internă şi al Ligii Europene Internaţionale de Reumatism, autor a numeroase
lucrări ştiinţifice medicale şi volume de specialitate (n. 3 aug. 1900, Tecuci, jud. Galaţi).
22 noiembrie - 115 ani de la naşterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a pictorului Nicolae TOMA,
Constantin ZAMFIR ofiţer de marină, participant la Saloanele Oficiale de Pictură.
22 noiembrie - 110 ani de la moartea doctorului în drept Gheorghe C. ROBESCU, procuror la Vaslui, Tecuci şi
Râmnicu Sărat, avocat al statului în Râmnicu Sărat, primar al Galaţiului (febr. 1891 - aug. 1892), deputat şi prefect
al Galaţiului, căruia i se datorează realizarea primelor pavaje cu piatră cubică din oraş (n. iun. 1847, Focşani).
(?) decembrie - 65 de ani de la nașterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a profesoarei Maricica Rodica CRISTOVICI,
absolventă a Facultății de Filologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, profesor de limba
şi literatura română (din 1993) şi director adjunct (din 1997) la Colegiul Naţional „Spiru Haret” din Tecuci.
2 decembrie - 45 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud. Galați, a poetei şi publicistei Florina ZAHARIA,
redactor-şef al revistei „Dunărea de Jos”, Cetăţean de Onoare al comunei Umbrăreşti, jud. Galaţi, membră a
Uniunii Scriitorilor din România.
5 decembrie - 160 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a scriitorului şi criticului literar Nicolae
PETRAŞCU (d. 24 mai 1944, Bucureşti).
14 decembrie - 165 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a publicistului Ioan NĂDEJDE, doctor în
drept, profesor în învăţământul liceal din Iaşi, istoric şi om politic, deputat, jurist pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unul dintre iniţiatorii presei muncitoreşti în
România (d. 28 dec. 1928, Bucureşti).
18 decembrie - 60 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a graficienei Liliana GRECU,
referent de specialitate la Complexul muzeal „Memorialul Ipoteşti” şi Centrul Naţional de
Studii „Mihai Eminescu”, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România.
29 decembrie - 180 de ani de la naşterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a poetului Theodor
ŞERBĂNESCU, ofiţer al Marelui Stat Major al Armatei Române în Războiul de Independenţă,
participant la luptele de la Plevna (1877-1878), avansat colonel în Armata Română, preşedinte
Theodor
al Ateneului din Brăila, traducător din limba franceză şi germană, membru al Societăţii ŞERBĂNESCU
„Junimea” din Iaşi, membru corespondent al Academiei Române (d. 2 iul. 1901, Brăila).
ŢEPU
20 decembrie - 165 de ani de la naşterea, în com. Ţepu, jud. Galaţi (fostul jud. Tecuci), a arhimandritului şi
traducătorului Gherasim MIRON, preot de mir în Negrileşti, jud. Galaţi, slujitor la Catedrala mitropolitană
din Iaşi, director al Seminarului din Roman (d. 18 aug. 1921, Mănăstirea Neamţ).
VÂRLEZI
20 octombrie - 100 de ani de la naşterea, în satul Crăieşti, com. Vârlezi, jud. Galaţi, a etnologului şi
folcloristului Octavian BUHOCIU, doctor în litere la Universitatea Sorbona din Paris, membru al Centrului
Românesc de Cercetări de la Paris, care a contribuit la cunoaşterea spiritualităţii populare româneşti în
spaţiul germanic (d. 11 sept. 1978, Dortmund, Germania).
4 noiembrie - 125 ani de la naşterea, în com. Vârlezi, jud. Galaţi, a juristului George STRAT, profesor universitar,
doctor în drept la Facultatea de Drept din Paris, cadru didactic la Universitatea din Iași și la Universitatea din București,
membru al Institutului Social Român şi vice-preşedinte al secţiei economice, membru fondator al Asociaţiunii
Generale a Economiştilor din România şi al Institutului Regal de Ştiinţe Administrative din România, decorat cu
„Steaua României” în grad de Ofiţer, „Coroana României” în grad de Cavaler cu spade, „Crucea de războiu cu 5
barete”, Medalia interaliată „Victoria”, „Meritul Sanitar din Aur” şi „Vulturul Alb al Iugoslaviei” în cele două războaie
mondiale, delegat al Naţiunilor Unite, ucis în închisoarea din Botoşani (d. 15 oct. 1961).

Rubrică realizată de: Otilia Pricopi, Ioana Chicu, Bianca Mărgărit, bibliotecari Serviciul Referinţe
Septembrie 2019 https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația
 Din cărţile colegilor 17
O carte despre box gălăţean şi oamenii săi:
„K.O. pentru oameni O.K.”
de Maricica SAVA şi Ilie TÂRÂLĂ (Bârlad, Ed. Sfera, 2018)
A. G. Secară, critic literar, bibliotecar Fundaţia „Andreiana Juventus”
Boxul a fost sursă Amăzăroaie, din anul 2002, publicat în „Viaţa liberă”,
de inspiraţie pentru mulţi realizat de Gh. Arsenie şi D.C. Predescu, neajungându-se,
scriitori celebri (sau nu), după de pildă, la epopeea uriaşului Lucian Bute!
lectura cărţii soţilor Târâlă, Sunt şi episoade cu mult umor, precum cel
amintindu-ne degrabă de relatat dintr-un turneu prin Irlanda: „… când să trecem
Hemingway, Eugen Barbu, printr-un punct de control, controalele erau amplasate în
Jack London, într-un foarte multe locuri din oraş, în dreptul instituţiilor şi pe la
capitol final, „Din amintirile intersecţii. Femeile şi bărbaţii erau controlaţi prin diferite
scriitorilor despre box”, mai fiind citaţi George Călinescu, puncte de control, dar noi nu am ştiut acest aspect. Aşa
Constantin Chiriţă, Sergiu Fărcăşan, Petru Vintilă, că unul dintre colegii mei s-a aşezat în rândul femeilor,
Nicuţă Tănase şi, poate surprinzător pentru unii, Jean- deoarece rândul era mai puţin numeros. Verificarea
Paul Belmondo, care, deşi are cărţi autobiografice, scrise corporală era amănunţită. Când i-a venit rândul colegului,
în colaborare, nu se poate spune că a fost/ este scriitor; care se aşezase în rândul femeilor, soldatul a început să-l
dar a fost pasionat şi de box, printre alte sporturi! verifice în zonele intime, atunci colegul s-a speriat şi a
Şi pentru că veni vorba de Belmondo, şi luat-o la fugă, trecând peste punctul de control. S-a iscat
cinematografia are filme celebre cu sportul nobil, mare zarvă, soldaţii s-au luat după el, dar a intervenit
care ar putea fi alt capitol din o nouă ediţie! reprezentantul delegaţiei, care le-a explicat
Autorii deja îşi anunţă frumoasele planuri că suntem sportivi străini şi nu cunoaştem
pentru o monografie completă a boxului de regulile lor.” (p. 76)
la Dunărea de Jos! Relatarea este chiar a lui Ilie Târâlă!
Dar locul central al cărţii este Şi este din/despre 1973, când erau tensiuni
ocupat de… istoria boxului gălăţean, între diverse grupări nord irlandeze şi
dar şi brăilean, din punctul de vedere al oficialităţile britanice…
mulţumirilor (p. 193), volumul fiind şi o Dintre zecile de „personaje” care apar,
rugăciune pentru sufletele boxerilor plecaţi parcă străluceşte Alec Năstac, nu numai
prea devreme dintre noi! pentru că a fost îmbrăţişat de El Lidero
Îndrăgostit şi eu de box prin Maximo, Fidel Castro, sau pentru că a jucat
intermediul cinematografiei (Rocky, Cineva acolo sus mă şi în două filme ale lui Sergiu Nicolaescu. Nici Georgică
iubeşte, Taurul furios!), de formaţie profesor de istorie, Donici, fraţii Simion şi Calistrat Cuţov, menţionatul Vasile
am apreciat eforturile autorilor, care, practic, au studiat Lehăduş nu se poate spune că nu sunt aureolaţi!
o bibliotecă întreagă, bibliografia bogată de la final fiind Eugen Barbu, citat pe coperta IV, scria: „Boxul,
mai mult decât concludentă. Atenţi la orice detaliu, nobila artă, este un balet născut din mişcarea extraordinară
într-un articol de presă din anul 1923, remarcă părerile în ring: a da şi a nu primi, a face puncte şi a te feri să
critice la adresa interesului unui boxer străin pentru loveşti sub limitele permise, a îmbrăţişa pe cel doborât,
practicarea sportului doar pentru bani. Este vorba de a-i strânge mâna, a nu urî, a învinge numai”. Autorii au
Jeffries Lingdton, un campion englez care a fost implicat demonstrat că şi istorisirea, lucrul la o istorie poate fi
în primul meci oficial internaţional desfăşurat la Galaţi (în un dans „în doi”, balet sau nu, principalul scop fiind
care, pentru prima oară un boxer român evolua timp de atins: „Dorim să aducem omagiu foştilor mari campioni
10 reprize a 3 minute, p. 9), împotriva lui Constatin Nour, gălăţeni şi brăileni, care, timp de două decenii, 1960-1980,
devenit mai târziu antrenor emerit la Dinamo Bucureşti. au dominat arenele de box naţionale şi internaţionale,
Aşadar, se începe cu debutul secolului al XX-lea afirmându-se prin tinereţea spiritului, prin bărbăţie şi
(în România, la Câmpina are loc prima demonstraţie de curaj, dăruire, pasiune şi tenacitate, prin ambiţia de a fi
box, prin anul 1909), ajungându-se cu cercetarea până învingători, spre gloria neamului românesc”.
în anii ᾿80 ai secolului trecut, inserţiile cu ceea ce s-a Este un aspect mai mult decât interesant din
mai întâmplat după fiind rare, una purtând pecetea istoria contemporană, unde sportul şi-a recâştigat
anului 2018, cu o scrisoare-salut a poetului Ion Zimbru renumele pe care îl avea în antichitate, în timpul jocurilor
către Vasile Lehăduş, de acolo fiind preluat şi titlul non- olimpice, componentă mai mult decât elocventă pentru
conformist al cărţii. Mai precizăm un interviu cu Octavian umanism, pentru ceea ce ar fi umanitatea O.K.

https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația Septembrie 2019

 18 Întâmplări adevărate
Întâmplări din biblioteca mea
„Libertatea dintre cer şi pământ”
Mihaela Gudană, Biblioteca Comunală Ghidigeni
Pentru că noi, bibliotecarii, suntem oameni ai cărţilor, darul de a spune o poveste,
cel mai adesea destinată copiilor care ne calcă pragul, este subînţeles. Dar poveştile fac parte
şi din viaţa de zi cu zi a bibliotecii, eroii săi fiind uneori cei care ne calcă pragul şi cei care îi
ajută să îşi rezolve problemele, noi, bibliotecarii. Poveşti care pot fi vesele sau tragice, nostime
sau triste, adesea frumoase şi impresionante.
O rubrică inaugurată şi susţinută în acest număr de scriitoarea şi bibliotecara
Mihaela Gudană.

Septembrie zâmbea în fereastrele bibliotecii,

având bucuria altor începuturi: de nou an școlar,
odată cu venirea toamnei și de deschiderea
serviciului Biblionet de scurtă vreme, după ce au
fost instalate calculatoarele. Dar totul era abia la
început de drum și pentru mine și pentru copiii
care veneau să descopere o altă față a bibliotecii,
cea de centru de informare și documentare, de
loc de joacă și de petrecere a timpului liber. Eram
impresionată de cât de repede învață copiii și de cât
de mult își doresc să cunoască lucruri noi.
Tanti Ana venise să-i fac o cerere pentru
registrul agricol. Avea o familie frumoasă și locuia
în marginea pădurii, având în spatele casei câmp și Biblioteca Comunală Ghidigeni
deal cât vezi cu ochii. Doar în fața casei pădurea
îi oferea un fel de ocrotire. Din neam în neam ei - De copii eu mă ocup acasă! Doamne, da-i
au avut oi și stâni și au păstrat munca și dragul de iubesc de mor! Dacă eu l-am avut numa pe Radu,
aceste animale. Știam că murise soțul ei, că Radu, vă dați seama! E greu fără oi, pentru că eu duminica
singurul ei băiat avea la rândul lui patru copii și că mergeam la piață cu brânza și făceam bani. Când
urma al cincilea, prin ianuarie. Cei mari mergeau mă întoceam acasă veneam încărcată ca un stup cu
la școală și ajutau la stână când puteau, dar era dulciuri pentru nepoți. Dar acum... și ei spun: când
cam obligatoriu să poată, pentru că acolo treburile veneai acasă, mamaie, ne aduceai de toate! Câte
zilnice nu puteau aștepta cheful sau voința cuiva. ciocolăți am mâncat! Acuma... rar ne mai cumpără
Oile trebuiau mânate, hrănite, adăpate. Petru și Ilie tata câte ceva, numai când se duce el în sat cu căruța.
erau numai buni pentru așa ceva. Îmi era și mie milă de copii și-mi plăcea tare mult
- Dar, doamna Mihaela ce să vedeți? îmi cum povestea acum tanti Ana, femeia gospodină care
spune tanti Ana, vorbind amândouă diverse. Dacă făcea cea mai bună brânză de oi din zona noastră.
omul meu a murit în primăvară, pentru că el era Dar nu mai avea oi, nu mai făcea brânză... și nici eu
baza casei noastre, Radu a vândut oile. Ce s-a gândit nu gândeam nimic la viitor.
el: că n-ar fi vrut ca băieții lui să stea la coada oilor, Copiii intrau și ieșeau din bibliotecă, veneau
ci să învețe carte, să plece la meserii în lume. la calculatoare. M-a întrebat ce fac ei de vin aici, și de
În gând am fost de acord, am zâmbit și am ce le dau voie să strice calculatoarele. Am râs și i-am
aprobat ideile lui Radu. explicat rolul lor și i-am spus că nu se va strica nimic.
- Și să știți că nu-i ușor fără animale, e greu, a A plecat tanti Ana acasă, după ce i-am spus
continuat frământându-și degetele mari de la mâini, că pot veni și nepoții ei la calculatoare. Și au venit
rotindu-le cu mâinile lăsate pe genunchii bolnavi. la câteva zile. Au stat ei singuri un pic după ce le-
Mergea greu, o dureau foarte tare picioarele. am explicat cum pot intra pe diverse site-uri și mai
- De ce, tanti Ana? Munceați mult cu toții, târziu, când m-am dus să-i întreb dacă au nevoie de
și nora matale să se ocupe de copii și de stână, de ajutor la jocuri sau la altceva privind căutările pe
brânză... sigur îi era greu! net, Ilie mi-a zis:
Septembrie 2019 https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația
 Întâmplări adevărate 19
- Doamna Mihaela, pot să vă întreb ceva?
- Cum să nu, mă puteți întreba, am zis.
Vreți ceva anume? Vreun joc?
- Nu vrem jocuri! Dar poze cu oi aveți?
Copiilor le era dor de oi! Crescuseră cu ele
în curte, odată cu mieii lor, erau atașați de mici de
aceste animale și acum, lipsa lor îi făcea să sufere.
Mi-a fost atât de milă de ei! Le-am căutat imagini
cu oi, de toate felurile, de diferite rase și ei au fost
foarte fericiți. Râdeau și cu inima, dar mai ales cu
ochii când vedeau mieii.
Au plecat la școală, pentru că învățau după
amiaza, iar eu am rămas profund impresionată de Imagine de Adina Voicu de la Pixabay
tot ce am trăit în acea jumătate de oră, în care cei inima-n mine! I-am zis lui Radu a doua zi când a
doi băieței au stat la calculatoare. De dragul lor, venit de la grajd cu laptele de vacă muls și pe loc
apoi, de câte ori veneau, făceam în așa fel încât să s-a hotărât să scoată banii din bancă și să cumpere
le las lor plăcerea de a juca jocuri sau de a naviga oi. Și ce să vedeți, că săptămâna trecută a luat Radu
pe net, pentru că ei nu aveau acasă calculator. Erau meu 150 de oi de la un om de la Vaslui. Și a venit cu
copii închiși, retrași nu din pricina lipsurilor, pentru ele acasă și când le-au văzut băieții... vă dați seama,
că aveau cât era strictul necesar, dar ei munceau doamna Mihaela, câtă bucurie a fost pe ei!
și știau că fără muncă nu poți avea nimic. Dacă În ochii bunicii mărgele de lacrimi de
ceilalți copii râdeau din orice, ei păreau a gândi fericire jucau sclipitor. Eu deja vedeam cu ochii
mult înaintea râsului, ca și cum nici râsul nu vine minții un drum lung și turma de oi, ca în romanul
de oriunde, ci și el trebuie gândit înainte de a da „Baltagul” al lui Mihail Sadoveanu.
drumul hohotelor. Petru era cel mai închis dintre - A mers vreo cinci zile cu oile Radu meu,
copii, chiar l-am studiat și am găsit că, fiind cel mai a zis tanti Ana, da-n a șasea zi au fost acasă! A fost
mare, era și cel mai folosit la toate treburile. El era drum lung și periculos, să mergi tu singur, cu atâtea
apăsat deja de griji multe. oi după tine, vă gândiți!
Trecea toamna ușor, zilele se scurtau și Admiram cu adevărat puterea și hotărârea
frigul se făcea simțit mai mult. Pe copii îi aducea lor, dorința de a merge mai departe, de a nu ceda
la școală Radu, cu căruța la microbuz, ca să nu mai în fața greutăților vieții. Altceva ce-ar fi putut face,
vină până în sat cu ei. La calculatoare veneau foarte dacă asta era singura treabă pe care știau să o facă
rar, la două săptămâni uneori. cel mai bine?
În acea perioadă a venit pe la primărie iar Tanti Ana a plecat după ce i-am spus că mă
tanti Ana, să îmi mulțumească pentru că îi primesc bucur pentru toți, că tuturor le va fi bine din nou,
la calculatoare nepoții și să-mi spună cât sunt ei de chiar dacă soțul ei nu mai era aici, pe pământ. De
fericiți că învață atât de multe de pe net. undeva le unduia gândurile și le dădea elanul de
- Cum să nu-i primesc, tanti Ana? Îi dau pe a-și duce treburile la îndeplinire, oricât de greu le
alții deoparte doar ca să stea ei, că acum vin mai rar era, pentru că munca la stână, cu atâtea animale nu
și eu le dau voie înaintea altora. I-am povestit cum este deloc ușoară.
au vrut ei să vadă imagini cu oi pe calculator și cât În primăvară, când ziua s-a mărit și copiii
de fericiți au fost, văzându-le. mai puteau veni și pe jos la școală, au revenit din
- Vă mulțumim, doamna Mihaela pentru când în când la calculatoare. Simțeam fericirea și
grijă, că știți că noi nu avem posibilitatea de internet bunăstarea lor din nou. Am întrebat dacă acum le
acolo, la noi. Abia avem lumină de câțiva ani buni. e bine că au iar oi și miei în curte, câini ciobănești
Da, vreau să vă mai povestesc ceva! care conduc turma pe dealuri la păscut. Petru mi-a
- Îi mai pot ajuta cu ceva pe copii? Spune- răspuns cu un zâmbet în colțul gurii, ușor nostalgic,
mi, te rog! de parcă s-ar fi întors puțin cu gândul la lunile din
- Nuuuu, deloc! Ați făcut de-ajuns și așa! Dar urmă, când ochii lui triști spuneau altceva.
alta-i vorba! I-am auzit pe băieți într-o seară vorbind - Da, suntem bine acum, suntem ca
pe furiș la culcare. Spunea Ilie: dacă nu mureai tu, înainte, doamnă!
tataie, tata nu vindea oile. Și poate că așa ar fi fost, Eu știam că libertatea dintre cer și pământ
doamna Mihaela, dar eu când am auzit... s-a rupt era a lor.
https://www.scribd.com/lists/4458794/Asociația Septembrie 2019
 20 Profil de bibliotecar
Aniversare: Bibliotecari dedicaţi:
Blaga VICA Doina CĂUŞ (Pechea)
(Tg. Bujor) Biblioteca Comunală Pechea, prin
doamna Doina Căuş s-a remarcat în acest an prin
Manager de multitudinea de activităţi organizate, dintre care
bibliotecă, organizator remarcăm punerea în scenă a unor piese şcolare
de festivaluri şi în care au făcut parte din programul unor festivaluri
primul rând bibliotecar, locale şi naţionale.
a asigurat în biblioteca Astfel, elevii Liceului Tehnologic
bujoreană cadrul a ,,Costache Conachi” care au participat la Festivalul
numeroase întâlniri de Teatru pentru Elevi, organizat la Pechea în luna
profesionale şi a trecut aprilie, în cadrul proiectului „Tinere talente”, au
cu ambiţie şi curaj prin obţinut Premiul I cu piesa „Gaițele” de Alexandru
schimbările aduse de noile tehnologii în spaţiile clasice Kirițescu, îndrumători fiind prof. Elena Lemnaru
ale bibliotecii, valorificându-şi abilităţile şi nepregetând și bibliotecar Doina Căuș. Aceeaşi piesă a obţinut în
să înveţe lucruri noi, atâta timp cât acestea erau utile iunie, la Festivalul-Concurs interjudețean „Clubul
celor care îi călcau cu drag pragul: copii, elevi, cadre de teatru”, organizat de Școala Gimnazială ,,Mihail
didactice, autorităţi şi personalităţi locale, utilizatori ai Sadoveanu” din Vaslui, Premiul I, în timp ce eleva
serviciilor de bibliotecă sau cititori, transmiţând acestora Adriana Albu, interpreta rolului principal al Anetei
dragostea și respectul față de carte și față de instituția Duduleanu, a obţinut Premiul Special pentru
bibliotecii, mobilizându-şi colegii și membrii comunității interpretare.
în activitățile organizate. În cadrul Concursului cultural-artistic
Doamna Vica Blaga a obținut numeroase premii regional „Nestemate populare pe plaiuri nemțene
în cadrul ANBPR – Filiala Galați. Sunt de menționat, de – Valerica Patrichi”, ed. a VII-a, organizat în
asemenea, și premiile din cadrul programului Biblionet: luna aprilie la Borlești, jud. Neamț, formaţiei de
• Premiul I la secțiunea Eseuri Concursul „Şi eu dansuri populare „Pecheanul”, coordonată de
sunt bibliotecar(ă)!”, lansat pe 1 iunie 2010. Scopul prof. înv. Lenuța Tânjală și bibliotecar Doina Căuș
acestei competiţii a fost genereze idei noi şi unice i-au fost decernat Premiul al III–lea și Premiul
de promovare a serviciilor bibliotecilor româneşti, de Popularitate. Participarea la a III-a ediţie a
din dorinţa de a schimba percepţia publicului Festivalului de interpretare și dans de muzica
asupra bibliotecarilor şi pentru a-i încuraja pe populară pentru copii „Copilărie în ritm de muzica
aceştia să iasă în întâmpinarea comunităţilor lor și dans” din cadrul proiectului „Vlăstare înzestrate”
şi să se prezinte ca furnizori importanţi de servicii ce a avut loc în luna mai, a adus elevilor pregătiţi de
de acces la informaţie şi agenţi ai schimbării; dna Căuş Premiul al II-lea.
• Premiul I la categoria videoclipuri, cu filmulețul O felicităm pe
„Biblioteca, a doua casă”, care a fost premiat în dna Căuş pentru
anul 2011 la Concursul „Hai pe net”. implicarea sa şi pentru
Doamna Vica Blaga a fost un agent al schimbării rezultatele obţinute
în comunitate, prin faptul că a reușit să obțină un nou în valorificarea
spațiu de bibliotecă, pe care l-a organizat pe principiul şi în promovarea
serviciilor de bibliotecă moderne, cu acces liber și folclorului autentic
tehnologie modernă. şi a culturii în rândul
La ceas aniversar, cu ocazia împlinirii în acest an tinerilor, pentru faptul
a unei frumoase vârste de 65 de ani, colectivul Asociației că aduce copiii alături de bibliotecă şi îi ajută să îşi
îi urează „La mulți ani frumoși și multă sănătate!”. dezvolte abilităţile şi talentul.

Publicaţie editată de Filiala Galaţi a ANBPR 800208, Galaţi, Mihai Bravu nr. 16, Tel: 0236/411037; Fax: 0236/311060
Director Biblioteca „V.A. Urechia” Galaţi: Corina DOBRE
Redactor şef / machetare: Camelia Toporaş ; Redactori: Titina Dediu, Manuela Cepraga, Mihaela Gudană, Mihaela Buţurcă
Biroul executiv al Filialei Galaţi a ANBPR: Geta Eftimie, vicepreşedinte (Galaţi), egeta_67@yahoo.com ;
Camelia Toporaş, resp. activ. edit. (Galaţi), camitoporas@yahoo.com ; Titina Dediu, secretar (Galaţi), tmdediu@gmail.com ;
Manuela Cepraga, casier (Tecuci), bstpetica@yahoo.com ; Mihaela Gudană, cenzor (Ghidigeni), mihagudana@yahoo.com
Mihaela Buţurcă, membru (Măstăcani), bcmastacani@gmail.com ; Membri supleanţi: Cătălina Şoltuz (BVAU), Aneta Apostu (Bereşti), Georgeta Marus (Grivița)