JURNAL DE PRACTICĂ

Nume student: Telefon: 0737835032

Cristian ( Frânculeasă)

Prenume student: An de studiu: II Grupa :

Alina

E-mail: Instituția:

alinacristian7411@gmail.com CABINET INDIVIDUAL DE PSIHOLOGIE

FRĂȚILĂ MIHAELA

DATA:

27. 05. 2019

In perioada februarie 2019 – mai 2019 am efectuat 42 de ore de practica de specialitate în cadrul
Cabinetului Individual de Psihologie Frățilă Mihaela autorizat să funcționeze cu nr. 852/2012 avand codul
de înregistrare în Registrul Unic al cabinetelor 1 Bz 3510, fiind îndrumată de doamna psiholog cu liberă
practică, membru in Colegiul Psihologic din România, avand cod parafă 01011 și deținând Atestat de
liberă practică ca practicand autonom în Psihologia Muncii și Organizaționale, practicand autonom I
Psihologia Transporturilor și specialist în Psihologia Clinică.

Cabinetul oferă o gamă largă de servicii: Psihologia transporturilor (cabinet agreat de către Ministerul
Transporturilor și Infrastructurii), Psihologia Muncii și organizațională și Psihologia clinică.

Prima etapă de practica de specialitate a vizat domeniul Psihologiei muncii și organizaționale și anume
am asistat la testarea psihologica a persoanelor care intentioneaza sa intre in posesia unui carnet de
conducere auto. Am avut astfel sansa sa observ mai multe persoane, si sa oserv cateva lucruri pe care tin
sa le mentionez.

O mare parte din clienti, in special cei care dadeau pentru prima data testarea pentru scoala de soferi,
aveau mari emotii. Cei care aveau deja carnet de conducere si veneau pentru a obtine o noua categorie,
pareau mai siguri pe ei, probabil datorita experientei anterioare. Cei mai multi erau foarte receptivi la
instructiunile doamnei psiholog, dar unii cereau sa li se repete instructiunile.

Femeile pareau mai afectate de prezenta noastra, a observatorilor, decat barbatii. La proba scrisa
toti clientii s-au descurcat bine, cu exceptia unuia, pe care doamna pshilog l-a rugat sa reia testarea, dar
problema nu a fost dificultatea probei ci mai degraba lipsa de motivatie. Persoanele introvertite cu
precadere preferau proba scrisa,celei computerizate. La testarea pe calculator, mare parte din clienti s-au
adaptat bine, avand rezultate medii spre bune, trecand fara exceptie testarea psihologica.

Dupa incheierea testarii propriu zise, urma anamneza. Raspunsurile la intrebarile doamnei
psiholog erau elaborate, neexistand reticiente in a vorbi despre impresia pe care testele le-au lasat-o, si
nici in a impartasi experiente personale, detalii despre locul unde lucreaza si probleme si traume
personale( de exemplu unul din clienti a vorbit despre decesul mamei sale).

A existat un consens in ceea ce priveste dificultatea testelor :”nu a fost greu”, ceea ce nu
inseamna neaparat ca testele au fost usoare, ci ar putea fi datorat nevoii de a face o impresie buna.
Totusi trebuie mentionat ca unele teste li s-au parut mai grele decat altele, in functie de abilitatile
fiecaruia.

Majoritatea persoanelor testate au avut o atitudine cooperativa. O singura pesoana a fost

deranjata de intrebarea doamnei psiholog: ”Vad ca ati terminat opt clase. De ce atat?”raspunsul a fost
evitat si doamna psiholog a intrebat di nou:” Nu v-a placut la scoala?”iar raspunsul a fost „Da!”. Aceasta
atitudine incerca sa ascunda un complex dezvotat probabil datorita presiunii societatii, astfel clientul
percepe o simpla intrebare ca o agresiune, sau ca o etichetare. Totusi rezultatele sale au fost bune si
foarte bune.

Un alt fapt pe care l-am observat este ca persoanele care se considera perfectioniste, dar si cele
care par sa aiba o stima de sine scazuta de sine reactioneaza foarte puternic in cazul greselilor, simtindu-
se foarte vinovati si avand un moment de deconcentrare care determina adesea o noua greseala.

Pentru a exemplifica am completat o fisa de observatie pe care am atasat-o la finalul

raportului.

In perioada de practica am avut ocazia sa observam modul de testare a viitorilor conducatori auto.
Astfel clientii erau supusi la doua probe:una scrisa si una practica, dupa ce au fost rugati sa completeze
datele personale in prealabil. La finalul testarii clientii sunt supusi unei anamneze.
 Testele scrise cu care ne-am familiarizat in perioada de practica sunt:

1. Testul Praga de atentie distributiva

2. Testul Toulouse-Pierere

3 Testul Sigma

4 Testul AM 10

5. Testul Zhallen-Q

6. Testul labirint (tip McQuarie)

7. Testul de memorie

Testele de la proba practica cu care m-am familiarizat sunt urmatoarele:

1. Testul ARM (test de atentie concentrata cu reactivitate manuala)

2. Testul PVM (test de perceptie vizuala a miscarii)
3. Test CMR (coordonare motorie reactivitate)

Astfel in urma parcurgerii celor doua probe pe baza rezultatelor obtinute se elibereaza avizul
psihologic. Rezultatul la testare se evalueaza dupa urmatorii parametrii.

In analiza sistemului psihic uman trebuie sa tinem seama de elementele dinamico- energetice
(temperament), elementele de operare (aptitudini), de relationare (caracter) cat si de functiile cognitive-
emotionale si de reglare (autoreglare).

Cand testam un subiect urmarim mai mult structura operatorie, adica corelarea si integrarea
diferitelor procese si insusiri psihofiziologice. De exemplu, pentru a conduce un autovehicul nu se cere un
coeficient superior de inteligenta, dar o inteligenta la limita sau sub limita devine contradictorie pentru
desfasurarea unei astfel de actiuni. Nu e nevoie de o memorie extraordinara, dar reducerea capacitatii de
stocare si reactualizare a unor semnale, indicatoare, reguli, norme face imposibila desfasurarea activitatii.
Nu e obligatorie o atentie ideala, dar instabilitatea exagerata a atentiei devine un factor perturbator.

Din punct de vederte psihologic este posibil ca intre diferite procese psihofiziologice sa se
stabileasca raporturi de compensare reciproca astfel ca deficitul uneia sa fie suplinit de dezvoltarea la
nivel mai inalt al celorlalte.

Practic exista o anumita limita valorica pentru fiecare proces si functie solicitate in conducerea
auto si in functie de aceasta limita, persoana poate fi declarata apta/inapta pentru condus.

Pentru a avea posibilitatea sa fie conducator auto orice persoana trebuie sa posede unele
caracteristici psihice:

a)- mobilitatea psihica care presupune formarea si schimbarea corespunzatoare a stereotipurilor

dinamice, rapiditatea proceselor psihice der percepere, prelucrare, precizie, poisibilitatea de a se mobiliza
usor in orice situatie asteptata sau neasteptata.

b)- forta si rezistenta psihica se manifesta prin conduita optima in situatii grele, la eforturile de lunga
durata, in starile de asteptare.
 c)- echilibrul psihic-de asemenea trebuie sa dispuna de un autocontrol eficient in situatiile conflictuale si
posibilitatea de a actiona adecvat an situatii neasteptate.

d)- maturitate psihica- stabilitatea proceselor de atentie.

e)- aspecte pozitive ale proceselor de vointa-persistenta efortului voluntar in timp.

f)- trasaturi pozitive de caracter capacitatea de relationare si colaborare cu oamenii, posibilitatea de a

forma stereotipurile dinamice.

A doua etapa de practica a vizat asistența de specialitate, de evaluare si intocmire a Rapoartelor de

psihodiagnostic si evaluare clinică sub indrumarea si observația psihologului indrumător, avand ca scop
identificarea starilor psihologice de sănătate si/sau boala și a mecanismelor psihologice etiopatogeneză
si/sau de sanogeneză cu relevanta pentru stabilirea aspectelor caracteristice interventiei psihologice ale
clientilor prezentati in cabinetul psihologic.

Subietul 1

Nume si prenume: Ciubuc Răzvan

Vârsta: 41 ani

Stare civilă: Căsătorit

Loc de muncă: -

Domiciliu: Oraș Nehoiu, jud. Buzău

Evaluarea psihologică se face la solicitarea clientului pentru prezentarea și evaluarea stării clinice a
pacientului la Comisia Județeană de Expertiză a Capacitatii de Munca.

Pacientul prezintă simptome specifice Sindromului Langdon Down si simptome de Autism grefat pe
Tulburare de Retardare mentala usoară.

În urma observației clinice nivelul comportamental prezintă o alterare semnificativă a comportamentului

si a dispoziției, este retras, apatic, neempatic, dezinteresat față de ceeace il înconjoară, dificultăți în
comunicare, lipsa reacției emotionale.

În urma concluziilor Psihodiagnosticului si evaluarii s-au formulat urmatoarele recomandări asociate

obiectivului psihodiagnosticului și evaluării, cu relevanță pentru situașia pentru care se face evaluarea:

- Urmează in continuare medicația specifică tulburărilor,

- Consilierea suportivă și emotională continuă, din partea familiei cu indicația de integrare activă a
pacientului în viața de familie.
- Ergoterapie și Terapie ocupațională în gospodărie.

Subiectul 2

Nume si prenume: Golea Davd Nicolas

Varsta: 9 ani
Studii: Clasa a III a
 Domiciliu : comuna Viperesti, jud. Buzău

Evaluarea psihologică se face la solicitarea mamei, pentru evaluarea stării clinice si/sau
psihologice/emotionale si comportamentale, ulterior unor evenimente traumatizante suferite, divorțul
părinților si depunerea acestui document in Instantele de judecată.

In urma evaluării psihologice, pacientul prezintă simptome/ trăiri afective depresive – anxioase, ca
răspuns la trauma emoțională a divorțului părinților, manifestate prin urmatoarele simptome:
- Comportament anxios, plans facil;
- Coșmaruri nocturne;
- Teama de a sta singur, teama de abandon sau separare de mama;
- Sentimente de culpabilitate – se învinovățeste pentru divortul parintilor afirmand :” as vrea sa nu fi
existat eu ...”
- Capacitatea de a învăța /memora e scazută, scaderea randamentului școlar, deficit de atenție;
- Tulburări de comportament, negativism, izolare socială, timiditate, necomunicativitate.

Deoarece divortul poate aveaasupra copiilor consecinte negative psihologice, emoționale și

sociale pe termen lung, cu implicații serioase în decursul vieții personale adulte ale acestora s-au
recomandat urmatoarele concluzii in beneficiul minorului:
- O relaționare sănătoasă si onestă intre părinți ci copil care poate diminua unele efecte secundare ale
conflictului parental;
- Consiliere psihologică/ psihoterapie suportativă și emoțională axate pe scăderea frecvențeisi a severității
simptomelor precum si pe acceptarea realității;
- Suport emoțional si afectiv continuu din partea ambilor parinți si a celorlalti membrii ai familiei pentru
reducerea izolării sociale, a singurătății si a sentimentelor de tristețe, neputință, deznădejde;
- Incurajat sa –si exprime temerile, întrebările, fricile, nemulțumirile, lucru care duce la descărcarea
emoțională a sentimentelor negative, frustrarilor neexprimate.

Subiectul 3

Nume si prenume: Preda Florentina

Vârsta: 38 ani;

Ultima forma de studii terminate: Liceul tehnologic

Starea civilă: căsătorită

Loc de muncă: -

Domiciliu: orasul Buzau

Evaluarea clientului se face la solicitarea clientului pentru prezentarea si evaluarea starii clinice la Comisia
Județeană de Expertiză a Calacității de muncă.

Pacienta prezintă simtome, trairi afective anxioase, incadrate in spectrul emotional, al tulburării de stres
traumatic extrem ( aacident de circulatie) care a implicat experienta personală directă a unui eveniment
comportand amenintarea cu moartea, vătămare serioasă si o amenintare a integrității corporale proprii (
a propriei persoane)si vatamarea sau amenintarea integritătii corporale a membrilor sai de familie,
 implicand faptul de a fi martor la evenimentul psihostresant declansator al tulburării de stress post-
traumatic manifestate prin:

-frică, vise terifiante implicand rememorarea accidentului, cosmaruri nocturne, flash- backs, iritabilitate,
memorizări intruzive.

Simtomele tulburării de stress post-traumatic apar de regula in primele 3 luni dupa trauma, ca o
consecință imediată a traumei suferite , durata si proximitatea expunerii la evenimentul traumatic al unui
individ sunt cei mai importanti factori care afectează probabilitatea aparitiei acestei tulburari.

Recomandari. In urma concluziilor Psihodiagnosticului si evaluării formulam urmatoarele recomandări

asociate obiectivului psihodiagnosticului si evaluarii cu relevantă pentru situatia pentru care se face
evaluarea:

- Psihoterapie suportativă si consiliere emotională;

- Desensibilizarea sistematică pentru reducerea fobiei de a se urca si a calatori cu autoturismul;
- Psihoterapie cognitiv- ratională.

Subiectul 4

Nume si prenume: Marina Ioana

Vârsta: 91 ani

Stare civilă: Văduvă

Domiciliu: comuna Vernești, sat. Cîrlomănesti, jud. Buzău

Evaluarea psihologică se face la solicitarea clientei , respectiv fiul acesteia, pentru prezentarea si
evaluarea stării clinice la Serviciul de Medicină Legală, Buzău.

Pacienta prezintă simptome specifice Demenței Alzheimer caracterizate printr- o alterare semnificativă
a acapacității de a interacționa în plan social si a limbajului, printr-o deterioare semnificativă a funcțiilor
cognitive cu impact puternic asupra autonomiei si functionării personale fiind afectate, in mod special,
memoria, gandirea, orientarea temporo-spatiala, limbajul, expresia emoțională, comportamentul,
trebuintele si impulsurile.

Examinarea cognitivă clinica si a starii de sanatate mintala a cuprins exaaminarea atentiei si a capacitătii
de concentrare, orientare a memoriei de scurtă si lungă durată , a praxiei, limbajului si functiei de
execuție.

La nivel comportamental s-a observat un declin in ce priveste functionarea pacientei in activitătile

cotodiene uzuale, cum ar fi : igiena personala, imbracatul, spalatul, alimentarea.

Deterioare sau deficite concomitente in functionarea adaptativă prezentă in urmatoarele domenii:

comunicare , autoingrijire, viata de familie, aptitudini sociale/ interpresonale, interactiune sociala,
autoconducere, siguranta.

In urma concluziilor Psihodiagnosticului si evaluarii s-au formulat urmatoarele recomandari:

- Urmeaza in continuare medicamentatia specifică tulburarilor,

- Terapie socială, ocupatională,
- Consiliere suportivă si emotionala continuă din partea apartinătorilor de familie, cu implicatia de
integrare activă a pacientului in viata de familie.
- Terapie nemedicamentoasa in combinatie cu terapia medicamentoasa specifica, persoanele suferinde de
demență ar trebui să beneficieze de servicii medicale integrate care să le asigure ingrijirea primară,
ingrijirea la domiciliu, servicii speciale de zi, ingrijire specialiazata in camin spital, ingrijire intermediară si
de recuperare asigurate de personal medical si social cu pregătire si calificare corespunzatoare.

Cocluzii

Pe tot parcursul acestei perioade de practica m-am familiarizat mai mult cu tot ce presupune
profesia de psiholog. Am invatat nu doar parte obiectiva a acestei profesii, si anume aplicarea de teste
standardizate, dar si partea subiectiva, care se refera la relationarea cu clientul.

Am invatat sa cum sa adun informatii, dar si cum sa le inregistram, cu ajutorul fiselor de

observatie si a rapoartelor de psihodiagnostic si evaluare clinică. Am avut de asemenea sansa sa
experimentam cateva teste, si mi s-a oferit sansa de a afla cum se desfasoara activitatea intr-un cabinet
individual de psihologie.
 Legislația actuală ( legea educației naționale, HGR 355/2007 și Legea Protecției Muncii) impune ca
angajarea, menținerea in funcție, reluarea sau schimbarea activității de baza a unui salariat, promovarea
acestuia indiferent de pregătire și vârstă, să se facă, numai după ce, in prealabil a efectuat un control
medical și o verificare a aptitudinilor psiho- profesionale. Serviciile de psihologia muncii completează
investigațiile medicale solicitate de medicul de medicina a muncii pentru intocmirea fisei de aptitudini
pentru fiecare dintre angajații companiei.

Personalul didactic din unitățile de invățământ este testat anual din punct de vedere medical și
psihologic. Obligativitatea acestor teste este dată de prevederile HG nr. 1169/2011 pentru modificarea si
completarea Hotărârii Guvernului 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, respectiv
prevederile Legii Educației Naționale nr. 1/ 2011.

Repezentanții firmei furnizoare de servicii medicale folosesc în cadrul evaluării de medicină a muncii
două tipuri de analize /investigații: analize medicale generale și teste psihologice aplicate de către o
persoană specializată.

La indicația medicului de medicină a muncii, personalul didactic din instituțiile de învățământ poate fi
supus și unui examen psihiatric, potrivit HG nr 1169/ 2011pentru modificarea si completarea Hotărârii
Guvernului nr. 355/ 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor.

În acelasi timp, art. 233 alin. (2) din Legea Educației Naționale nr. 1/ 2011 prevede următoarele: ”Din
categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc condițiile de studii prevăzute
de lege, care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, o conduită morala comforma
deontologiei profesionale și sunt apte din punct de vedere medical si psihologic pentru îndeplinirea
functiei”.

Totodată, conform prevederilor legale aplicabile, încadrarea și menținerea intr- o funcție didactică sau
didactică auxiliară, precum intr-o funcție de conducere , de indrumare și de control sunt condiționate de
prezentarea unui certificat medical si psihologic.