Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creangă

Context
Perioada marilor clasici, căreia îi aparține Ion Creangă, Mihai Eminescu, I.L.Caragiale și
Ioan Slavici, este una esențială în evoluția literaturii române, prin modelele literare propuse.
PovestealuiHarap-Alb de Ion Creangă este un basm cult, publicat în revista Convorbiri
literare, în anul 1877. Despre basm, Călinescu afirmă că este oglindirea vieţii în moduri
fabuloase.
1.Precizarea statutului social, psihologic, moral al personajului
H-A este protagonistul basmului, întruchipare a binelui, dar este un erou atipic pentru
basm, deoarece este lipsit de însuşiri supranaturale şi este construit realist, el învăţând din greşeli
şi progresând.
Statutul său social iniţial este de fiu de crai, care pleacă la capătul pământului pentru a
deveni moştenitorul unui scaun împărătesc, la curtea unchiului său, Împăratul Verde.El triește
într-un orizont al inocenței justificată prin tinerețea sa, fiind lipsit de experienţa vieții. Neiniţiat,
mezinulva fi supus prin vicleşug şi îşi va schimba statutul social, devenind slugă. Spânul îl
închide pe tânăr într-o fântână şi pentru a-l lăsa în viaţă îi cere să facă schimb de identitate, să i
se supună întru toate „ până când va muri şi iar va învia”.Harap înseamnă om negru, născut a fi
rob, sclav. Numele Harap-Alb semnifică sclav alb, rob de origine nobilă, supus iniţierii. A fi rob
înseamnă pentru erou punctul cel mai de jos în care l-a adus lipsa de experienţă. De asemenea,
numele său face trimitere la trecerea de la statutul de neiniţiat la cel de iniţiat.
Cel de-al treilea statut este cel de peţitor, urmat de statutul de împărat, după încheierea
procesului maturizării.
Psihologic, este un personaj complex, tânărul care parcurge un drum al maturizării
necesare. Deși se plânge de soartasa, și-o asumă și perseverează în înfruntarea acesteia. El are
psihologia omului care suferă pe nedrept, dar care încearcă să resolve această situație cu
mijloacele cinstei, curajului  și bunătății.
Din punct de vedere moral, protagonistul este întruchiparea binelui, dispus să-i ajute şi
să-i înţeleagă pe ceilalţi.

1
 2.Evidenţierea a două trăsături ale personajului ales, prin câte o
scenă/secvenţăsemnificativă
În mod simbolic, Harap-Alb este surprins într-o călătorie, imagine a vieţii în care este mereu
ceva de învăţat, basmul promovând ideea că omul poate obţine orice prin dăruire, răbdare şi mai
ales iubire, acestea fiind marile valori ale sufletului omenesc. Eroul este văzut înevoluţie. Pentru
a ajunge un împărat puternic sunt necesare calităţi precum înţelepciunea, bunătatea şicinstea,
calităţi dovedite pe parcursul unor probe dificile, prin experienţa unei condiţii umilitoare de a sta
la dispoziţia unui stăpân nedrept.
Primul gest de bunătate este proba milosteniei.Faţă de Sfânta Duminică, deghizată într-o
bătrână cerşetoare, eroul se dovedeşte a fi milostiv, dându-i un bănuţ. Ea îi recunoaşte bunătatea
puterea milosteniei şi inima ta cea bună te ajută. Milostenia lui va fi răsplătită prin sfatul pe
care-l primeşte de la femeia bătrână: de a cere hainele si armele tatălui său şi calul ce se va
apropia de tava de jăratic. Se dovedeşte responsabil faţă de micile vieţuitoare pe care le întâlneşte
în calea sa şi care îi dăruiesc o aripă pentru a le chema în ajutor atunci când va avea nevoie.
Drumul spre împăratul Roş necesită trecerea altui pod, semnificând trecerea într-o altă
etapă a maturizării. Harap-Alb are acum iniţiativa faptelor saleși dă dovadă de altruism Astfel, el
se dovedeşte responsabil faţă de micile vieţuitoare pe care le întâlneşte în calea sa şi care îi
dăruiesc o aripă pentru a le chema în ajutor atunci când va avea nevoie.
O altă trăsătură a eroului este cinstea. Intrarea sa în slujba Spânului se face sub jurământ
cavaleresc-prinţul jură pe paloş şi îşi va ţine acest jurământ, ca un adevărat cavaler. Spânul îl va
învăţa umilinţa, îl va supune la probe decisive, dar mai presus de orice îi pune la încercare
cuvântul dat, adică onoarea sa de om. La această încercare Harap-Alb va face faţă, căci el îşi va
respecta jurământul făcut, anume de a-l sluji pe Spân până când va muri şi va învia. Întoarcerea
cu pielea cerbului semnifică înfruntarea tentaţiei, a valorilor materiale, preţiund jurământul făcut
Spânului, ca o dovadă a superiorităţii sale morale.
3.Analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj ale basmului,
semnificative pentru construcţia personajului
a)Conflictul, lupta dintre bine şi rău, se încheie cu victoria binelui. Eroul se confruntă cu
doi antagonişti, după avertismentul tatălui să te fereşti de omul roş, iar mai ales de cel spân, cât
îi putea. Spânul nu este doar întruchiparea răului, ci are şi rolul iniţiatorului, este un rău necesar,
de aceea calul năzdrăvan nu-l ucide înainte ca iniţierea eroului să se fi încheiat: „Şi unii ca

2
aceştia sunt trebuitori pe lume câteodată, pentru că fac pe oameni să prindă la minte”. Astfel,
protagonistul şi antagonistul se construiesc pe baza unei serii de opoziţii dintre bine-rău: om de
onoare-ticălos, om de origine nobilă-slugă, cinstit-necinstit.
b) Modalitățile de caracterizare

Harap-Alb este caracterizat in mod direct de către narator, de către celelalte personaje

sau prin  autocaracterizare. La inceput, personajul principal este cunoscut sub sintagma de ,,fiul
craiului” intrucât nu are o identitate definită, urmând ca prin parcurgerea drumului iniţiatic să-şi
găsească un nume. Astfel, naratorul ii evidentiază lipsa de experienţă şi naivitatea- ,,boboc in
felulsău”.  Prin intermediul autocaracterizarii, fiul craiului marturisește Spânului: ,,din copilaria
mea sunt deprins a asculta de tata”. Batrâna care il ajută să-şi hotărască şi să-şi pregatească
plecarea i se adreseaza cu ,,luminate craişor”, fiind convinsă că tânărul are un destin strălucit pe
care trebuie să-l implinească. Fetele Împaratului Verde ii recunosc lui Harap-Alb
calitățile : ,,Harap-Alb, sluga lui, are o infăţoşare mult mai placută şi seamană a fi mult mai
omenos”.În schimb, Spânul îl numeşte fecior de om viclean, pui de viperă.
Caracterizarea indirect reiese din fapte, relaţia cu celelalte personaje şi din limbaj. Harap-
Alb este în relația cu alte personaje respectuos şi supus, modest și milostiv. Pentru cele cinci
personaje fantastice ,,era tovaras, era partas la toate,(…) prietenos cu fiecare”.Limbajul îl
umanizează şi îl pune în legătură cu un anumit spaţiu personajelese comportă tărănește și
vorbesc moldovenește (Călinescu).
Concluzia
Astfel, eroul traversează o serie de probe, învaţă din greşeli, progresează, se maturizează
pentru a merita să devină împărat. Din acest punct de vedere, considerăm basmul un
bildungsroman. Creangă promovează în opera sa valori morale fundamentale precum
înţelepciunea, bunătatea, inteligenţa, prietenia, altruismul, calităţi demonstrate de erou pe tot
parccursul basmului.