Valea Viilor, Sibiu

Coordonate: 46°4′54″N 24°16′43″E ({{PAGENAME}}) / 46.08167°N 24.27861°E
Valea Viilor
Vorumloc
— sat și reședință de comună —

Valea Viilor Valea Viilor (România) Localizarea satului pe harta României
Valea Viilor Valea Viilor (Județul Sibiu) Localizarea satului pe harta județului Sibiu

Țară	România
Județ	Sibiu
Comună	Valea Viilor

SIRUTA	145970
Atestare	1263^[1]

Suprafață
- Total	44,16 km²

Populație (2021)
- Total	1.393 locuitori
- Densitate	46 loc./km²

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	557290
Prefix telefonic	+40 x69 ^[2]

Prezență online
Website GeoNames

Valea Viilor în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73. (Click pentru imagine interactivă) Valea Viilor în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73. (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Valea Viilor este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea este denumită colocvial Vorumloc sau Vorumbloc, iar în maghiară Nagybaromlak, colocvial Baromlaka, în trad. „Târgul Vitelor”, în dialectul săsesc Wormloch, Vurmliχ, în germană Wurmloch. Biserica fortificată din secolul al XIV-lea, inițial cu hramul Sfântul Petru, se află din anul 1999 pe lista monumentelor UNESCO.

Așezare

Localitatea Valea Viilor este situată în nordul județului Sibiu, la o distanță de 14 km. de orașul Mediaș, pe drumul județean 142G Motiș - Valea Viilor - DN14.

Localitatea este așezată într-o cunoscută zonă viticolă.

Istoric

Săpăturile arheologice aduc dovezi materiale ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe teritoriul satului s-au descoperit o secure de piatră din neolitic și o brățară de bronz de la începutul epocii fierului. În anul 1875, pe locul numit "Hall", s-au descoperit două vase de lut și un topor de bronz cu gaură de fixare în coadă, datate în epoca bronzului. În hotarul satului, în partea sud-vestică s-au descoperit blocuri de piatră fasonată și urme ale unui strat de cultură provincial roman.

Localitatea apare menționată pentru prima oară în istorie în anul 1263 ca posessio Barwmlak.^[3] În 1305, după moartea comitelui Apafi, proprietarul comunei, fiii săi Gregor și Iacob și-au împărțit mai multe posesiuni, între care și terra Baromlak.^[4] În anul 1357 Gebhard din Vorumloc a fost conducătorul preoților reclamanți din decanatul Șeica împotriva episcopului de Alba Iulia, în chesiunea zeciuielii.^[5] În anul 1411 abatele de la Cluj-Mănăștur a reclamat localitatea Vorumloc, pe care o considera posesiune a sa.^[6]

Din 1999 întregul sit face parte din lista monumentelor protejate de UNESCO.

Biserica

Se pare că pe locul actualei biserici fortificate existase o mai veche biserică romanică, ale cărei urme au putut fi observate sub podeaua sacristiei. În cursul secolului al XIV-lea au fost începute lucrările la biserica dedicată Sfântului Petru, în stil gotic. La începutul secolului al XVI-lea, biserica a suferit unele modificări fiind fortificată.

Alături de actuala biserică exista o capelă dedicată Sf. Cyriacus (Chiriac sau Țiriac),^[7] atestată în anul 1446.^[8]

Fortificația

Biserica este înconjurată de o singură incintă ovală, în care se intra printr-un gang boltit situat în partea de vest, care putea fi închis cu o hersă. Se mai păstrează trei bastioane pe flancuri, în cele patru puncte cardinale. Zidurile ajung la 6-7 metri înălțime și au metereze și guri de aruncare sprijinite pe console.

Varia

Unul din personajele romanului Atemschaukel, pentru care Herta Müller a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2009, este Sarah Kaunz, săsoaică din Wurmloch, deportată în Uniunea Sovietică împreună cu "cealaltă Sarah" - Sarah Wandschneider, din Kastenholz (Cașolț).^[9]

Economie

Economia acestei localități este bazată pe: activități în domeniul construcțiilor și a materialelor de construcții, industria de prelucrare primară a lemnului, producția de piese auto, morărit și panificație, comerț, servicii și turism. Activitatea principală este însă una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor.

Monumente

Biserica Evanghelică, construcție din sec. XIV-XVI
Biserica Ortodoxă cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril"
Casa Memorială Marțian Negrea
Bustul lui Marțian Negrea, dezvelit în anul 2003^[10]
Monumentul Eroilor Sași din Primul Război Mondial

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial este amplasat pe str. Principală nr. 200 și a fost dezvelit în anul 1950, în memoria eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial. Monumentul are formă de piramidă, cu o bază de 2 / 1,5 m, fiind realizat din beton mozaicat, iar împrejmuirea este făcută cu un gard din oțel beton. Pe frontispiciu este un înscris memorial.

Personalități

Marțian Negrea (1893 - 1973), compozitor.

Bibliografie

Valea Viilor, Motiș – monografie, Jampa Elena, Tipografia CRISSERV, Mediaș, 2006.
Istoria Protopopiatui Greco-Catolic Mediaș, prin protopopi, V. Stoian, V. Mărculeț, I. Mărculeț, ISBN 973-0-02618-X, București, 2002.
Județul Sibiu, Monografie, I. Moise. Ed. Sport Turism București 1981
Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) din regiunea Mediașului. 1700-2005, V. Mărculeț, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Edit. Protopopiatul Român Unit cu Roma (Greco-Catolic), Mediaș, București, 2005.
Districtul Protopopesc Greco-Catolic Mediaș. Enciclopedie Istorică și geografică, V. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, I. Mărculeț, Edit. Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2011.
Repertoriul Arheologic al județului Sibiu, Sabin A. Luca, Z. Karl, A. Georgescu. ISBN 973-590-856-5
Județul Sibiu, N. Caloianu, Ghe. Dragu, L. Badea. Ed. Academiei RSR București 1976
Biserici Fortificate din Transilvania Arhivat în 18 mai 2008, la Wayback Machine.

Note

^ „Rezultatele alegerilor locale din 2008” (PDF). Biroul Electoral Central. Arhivat din original (PDF) la 22 noiembrie 2009. Accesat în 20 iunie 2008.
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-säschsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Bd. I, Heidelberg 2002, pag. 823.
^ Franz Zimmermann, Carl Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, vol. I (1191-1342), Hermannstadt [Sibiu], 1892, nr. 230.
^ Franz Zimmermann, Carl Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, vol. II, Hermannstadt [Sibiu], 1897, nr. 146.
^ Franz Zimmermann, Carl Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, vol. III, Hermannstadt [Sibiu], 1897, nr. 513.
^ Unul din cei Paisprezece ajutători.
^ Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-säschsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Bd. I, Heidelberg 2002, pag. 826.
^ Herta Müller, Atemschaukel, München 2009, pag. 43 și urm.
^ Bustul lui Marțian Negrea a fost dezvelit în Valea Viilor^{[nefuncțională]}

Vezi și

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Valea Viilor

ro Galerie foto si informatii despre bisericile fortificate din Transilvania Arhivat în 14 mai 2008, la Wayback Machine.
ro Informații și fotografii Arhivat în 17 aprilie 2007, la Wayback Machine.
ro Biserici fortificate din Transilvania Arhivat în 18 mai 2008, la Wayback Machine.
ro Județul Sibiu: Valea Viilor - 700 de ani de atestare documentară (1305-2005), 26 august 2005, Amos News
en Fortified churches from Transylvania Arhivat în 8 februarie 2011, la Wayback Machine.
de Kirchenburgen in Siebenbürgen Arhivat în 22 octombrie 2016, la Wayback Machine.
hu Erdélyi erődtemplomok Arhivat în 7 noiembrie 2017, la Wayback Machine.
Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.

Galerie de imagini

1826 - Danga pentru vitele din Vorumloc
Vedere din turnul bisericii fortificate
Vedere din turnul bisericii fortificate
Biserica fortificată din Valea Viilor
Biserica română unită (greco-catolică)

[1] „Rezultatele alegerilor locale din 2008” (PDF). Biroul Electoral Central. Arhivat din original (PDF) la 22 noiembrie 2009. Accesat în 20 iunie 2008.

[2] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[3] Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-säschsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Bd. I, Heidelberg 2002, pag. 823.

[4] Franz Zimmermann, Carl Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, vol. I (1191-1342), Hermannstadt [Sibiu], 1892, nr. 230.

[5] Franz Zimmermann, Carl Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, vol. II, Hermannstadt [Sibiu], 1897, nr. 146.

[6] Franz Zimmermann, Carl Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, vol. III, Hermannstadt [Sibiu], 1897, nr. 513.

[7] Unul din cei Paisprezece ajutători.

[8] Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-säschsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Bd. I, Heidelberg 2002, pag. 826.

[9] Herta Müller, Atemschaukel, München 2009, pag. 43 și urm.

[10] Bustul lui Marțian Negrea a fost dezvelit în Valea Viilor^{[nefuncțională]}

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]