Sari la conținut

șirag

De la Wikționar, dicționarul liber

Variante

Etimologie

Din maghiară seregmulțime, trupă” (cu unele sensuri după șir). Confer poloneză szereg.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
șirag
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șirag șiraguri
Articulat șiragul șiragurile
Genitiv-Dativ șiragului șiragurilor
Vocativ șiragule șiragurilor
  1. șir.
  2. grup de soldați așezați în linie de bătaie.
  3. mulțime de mărgele înșirate pe un fir pentru a fi purtate ca podoabă la gât.
  4. mulțime de obiecte de același fel, înșirate ca mărgelele pe un fir (de sfoară sau pe o sârmă).

Locuțiuni

  • (loc.adv.) În șirag = unul după altul.


Traduceri

Anagrame

Referințe