Licenta LMA
Licenta LMA
Licenta LMA
Université de Bucarest
Faculté de Langues et Littératures Etrangères
Structure du Mémoire
Conclusion
Bibliographie
Introduction
Problématique
Les plantes médicinales ont toujours représenté un sujet intéressant par
le mystère qui les caractérise et par le rôle important que la médecine
traditionnelle leur donne. Mais est-ce que les plantes médicinales
peuvent faire l’objet de la terminologie en gardant leur statut de plantes
privilégiées ? Et comment réussir à démontrer la différence qui les
caractérise ?
Structure du mémoire
Introduction
- des considérations théoriques sur le domaine des plantes médicinales
- des considérations théoriques sur la structure de la Fiche terminologique – présentation des champs à remplir
Carte conceptuelle – organisation selon les Ordres et Familles des plantes traitées dans le Glossaire – placée en Annexes
Une carte conceptuelle pour les plantes médicinales à vertus magiques
Une carte conceptuelle sur les composantes des plantes
Glossaire terminologique
59 fiches terminologiques contenant la description des plantes
41 fiches terminologiques avec les parties de la plante, en insistant sur les parties de la fleur
Conclusion
Bibliographie:
3 ressources terminologiques sur la terminologie
20 ressources sur les ouvrages de spécialité concernant les plantes
9 ressources lexicographiques – dictionnaires
416 ressources sitographiques
Illustration (extrait) de la carte conceptuelle
Subîncrengătura Angiosperme
Ordre Rosales/Urticales
Famille Urticaceae
Subfamilia Rosoidae
Ortie
Ribes nigrum Urzică
Coacăz negru
Subfamilia
Maloide(Pomoidae)
Fragaria vesca
Frăguțe
Subfamilia Prunoidae
Alchemilla
vulgaris Rubus idaeus
Crețișoara Zmeur
Sous-embranchement Angiosperme
Famille Urticaceae
Ribes nigrum
Ortie
Sous-famille Maloïdes(Pomoïdes)
Pommier Aubépine
Cerisier Prunellier
VARIANTE : Rujuliţă, călinică, filimică, ochi galben, aurul Mariei (engl. Marigold) ; (în flora spontană) calce, căldărușă, coconițe, fetișcă, floare-galbenă,
gălbenioare
CORESPONDENT FRANCEZĂ : Souci ou Calendula
Gui
ETYMOLOGIE : Du latin viscum (« colle, glu »), avec influence germanique à l’initiale : wiscu, puis gwy et guy/ Du néerlandais giek/ Du néerlandais
ghilem
CATÉGORIE GRAMMATICALE : n.m.
DÉFINITION : Plante à fleurs apétales, qui se développe en touffes ramifiées sur les branches, à tiges articulées, à feuilles persistantes, spatulées et
coriaces, à fleurs jaunâtres, vivant en parasite de certains arbres (peupliers, pommiers, chênes, etc.), dont les fruits ronds et blancs contiennent une substance
visqueuse et dont les feuilles, notamment, ont des propriétés astringentes et vomitives, utilisée pour ses vertus médicinale et magiques dans la tradition
populaire.
SOURCE DE LA DÉFINITION : Définition recomposée à partir des sources: Clément, Jean-Michel, Larousse agricole, Ed. Librairie Larousse, Paris, 1981
https://www.cnrtl.fr/definition/gui
NOTA BENE : Arbrisseau dioïque répandu dans toute l’Europe et l’Asie tempérée.
CONTEXTE : « L’activité cytostatique du gui et de ses préparations est due aux fonctions protéiques, on note aussi des effets immunostimulants ; utilisé
dans le traitement de l’hypertension et en prévention de l’athérosclérose ».
SOURCE DU CONTEXTE : Bruneton, Jean, 1993, Pharmacognosie-Phytochimie, Plantes médicinales, 2e édition, Ed. Technique et Documentation –
Lavoisier, Paris, p. 190
HYPERONYME : Plante médicinale
SYNONYME : viscum album
VARIANTES : Bois de Sainte Croix, Verquer, Blondeau, Bouchon ou Vert de Pommier
COMMENTAIRE : Le gui est une plante qui marque les traditions de beaucoup de peuples, surtout les populations du Nord du continent, mais il connaît
aussi une grande influence dans les autres espaces géographiques, y compris en Roumanie, dans certaines régions.
CORRESPONDANT ROUMAIN : Vâsc
Vâsc
ETIMOLOGIE : Din latină viscum. Înrudit cu termenul din catalană vesc, franceză gui, italiană vischio, occitană vesc, portugheză visco, visgo și
sardă biscu, viscu.
CATEGORIE GRAMATICALĂ : n.m.
DEFINIŢIE : Plantă medicinală recunoscută, din familia lorantaceelor, care are aspectul unui arbust indigen, semiparazit, peren, întâlnit pe plop,
salcie, carpen, mesteacăn, anin, fag, stejar, gorun, ulm, măr, măr pădureţ, prun, cireş, vişin,salcâm, arţar, castan bun, castan sălbatic, tei, frasin ş.a.
având o tulpină ramificată puternic, frunze mici, eliptice, consistente, rămânând verzi tot timpul anului, având o inflorescență în martie-aprilie,
florile fiind unisexuate – mascule și femele.
SURSA DEFINIŢIEI : Definiție recompusă de la sursele următoare : Pârvu, Constantin, 2002, Enciclopedia plantelor, Ed. Tehnică, Bucureşti,
Mihăescu, Eugen, 2008, Dicționarul plantelor de leac, Editura Călin, București, p. 151
NOTA BENE : Răspândit în Europa, Asia, Africa de Nord, vâscul medicinal recoltat în perioada de iarnă se identifică prin proprietatea de a-și
păstra frunzele iarna, în timp ce vâscul de stejar și le pierde în anotimpul rece
CONTEXT : « Produsul obţinut din vâsc conţine un complex de substanţe chimice în care se află: viscotovine, aminoacizi, acizi polifenol
carboxilici, derivaţi lignanici, flavonozide, substanţe triterpenice etc. Are proprietăţi hipotensive şi antitumorale ».
SURSA CONTEXTULUI : Tiţă, Ion, 2003, Botanica farmaceutică, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, p. 706
HIPERONIM : Plantă medicinală
SINONIM : Viscum album. Loranthus europaeus
VARIANTE : (bot.) mărgăritar, (reg.) mărgărit, vâsc-de-stejar, stoletnic, văsc, creanga de aur, vâsc alb sau Mătura vrăjitoarei.
CORESPONDENT FRANCEZĂ : Gui
Aubépine
DEFINIŢIE : Plantă erbacee, perenă, hemicriptofit-camefită, comună în toată ţara, pe câmpuri, în locuri ruderale, de la câmpie până în regiunea montană, dar mai ales la şes, cu
frunze de un cenușiu-mătuit, uneori albicios, cu peri mici, cu flori gălbui ce apar în partea superioară a tulpinii sau a ramurilor, având un miros puternic, specific care o senzaţie
reconfortantă, un gus tamar, fiind întebuintata în fitoterapie la prepararea diverselor tratamente, dar si în pregatirea unor bauturi alcoolice.
SURSA DEFINIŢIEI : Definiție recompusă de la sursele următoare: Pârvu, Constantin, Enciclopedia plantelor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2002 Eugen Mihăescu, 2008,
Dicționarul plantelor de leac, Editura Călin, București, p. 105 https://dexonline.ro/definitie/pelin
NOTA BENE : « Din punct de vedere medicinal este utilă toată planta, dar mai ales părţile tinere, cu flori pe ele. Pentru ceaiuri se folosesc, adesea, frunzele. Din pelin se obţin
foarte multe preparate cu efecte medicinale: infuzie, pulbere, cașete, ceai, lichior de pelin, vin, sirop, tinctură ». (Mihaiescu, 2008, p. 105)
CONTEXT : Produsul din pelin are acţiune tonic-amară, colagogă,în diferite forme (ceai tonic, aperitiv, infuzie) şi preparate farmaceutice (Tinctura Amara) se utilizează în
anorexie,atonie gastrică şi oxiurază.
SURSA CONTEXTULUI : Tiţă, Ion, 2003, Botanica farmaceutică, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, p. 871
VARIANTE : Pelinaș, peliniţă, iarba fecioarelor, lemnul-Domnului, pelin bun, pelin de Rusalii, pelini, pilini, piloniu, polen de cel mare, polene
ETIMOLOGIE : Din lat. Radicina (cu unele sensuri după fr. racine).
CATEGORIE GRAMATICALĂ : n.f.
DEFINIŢIE : Organ vegetativ cu rol de fixare a plantei în sol și absorție a apei cu săruri minerale dizolvate în ea fiind întâlnit la plantele
superioare (cormofite) și nu are muguri, frunze sau stomate
SURSA DEFINIŢIEI : Constantin Pârvu, 2000, Universul plantelor- mica enciclopedie, ediția a 3 a, revăzută și completată, editura
Enciclopedică București
CONTEXT : Anasonul este o plantă cultivată de om. Specialiștii naturiști apreciază ca în cazul anasonului sunt utile nu numai semințele, ci
și bulbul, frunzele și rădăcinile
SURSA CONTEXTULUI : Eugen Mihăescu, 2008, Dicționarul plantelor de leac, Editura Călin, București
HIPERONIM: Organ vegetativ
SINONIM : Bulb, tubercul
CORESPONDENT FRANCEZĂ : Racine
Tige
ETYMOLOGIE : Du latin tibia, flûte
CATÉGORIE GRAMMATICALE : n.f.
DÉFINITION : Axe d'une plante qui porte des feuilles et se termine par un bourgeon.
SOURCE DE LA DÉFINITION : Dictionnaire Le Petit Larousse illustré, 2008, Paris
CONTEXTE : „Elle consiste à étêter la plante lorsqu'elle a une dizaine de feuilles constituées. Cela permettra à la plante de se
ramifier pour produire plus de fleurs mais en contrepartie, le tuteurage sera indispensable car les tiges seront rendues plus fragiles
car cassantes”.
SOURCE DU CONTEXTE : http://jardihaie.free.fr/potager/dahlias/culture/culture.htm
HYPERONYME : Organe végétatif
SYNONYME : Axe, branche, pédoncule, bâton, paille, tigelle, hampe, fût
COMMENTAIRE : „La tige correspond à une alternance de nœuds et d'entre-nœuds, les nœuds étant le point de départ d'organes
latéraux tels que les rameaux et les feuilles. La tige porte des bourgeons. La tige peut être souterraine, dans ce cas les feuilles sont
réduites à l'état d'écailles et la tige sert d'organe de réserve. On appelle rhizome les tiges souterraines vivaces qui sont souvent de
forme allongée et en position horizontale dans le sol. On appelle tubercule un organe souterrain de réserve provenant soit d'une tige
ou d'une racine modifiée. On appelle bulbe un bourgeon souterrain modifié, riche en réserve, porté par une tige réduite et protégé
par des feuilles en écaille”.
CORRESPONDANT ROUMAIN : Tulpină
Tulpină
ETIMOLOGIE : Din bg., scr. turpina
CATEGORIE GRAMATICALĂ : n.f.
DEFINIŢIE : Organ vegetativ reprezentând partea unei plante cuprinsă între rădăcină și coroana care susține ramurile, frunzele, florile
și prin care trece seva la diverse părți ale plantei.
SURSA DEFINIŢIEI : Definiție recompusă de la sursele următoare : Ion Coteanu, Luiza Seche, dr.Mircea Seche, Dicționar explicativ
al limbii române, Academia română, Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan, Al. Rosseti, editura Univers enciclopedic Gold
CONTEXT : „Tulpina ramificată poate atinge 2 m și poate fi plutitoare, subacvatică sau parțial târându-se pe sedimente, uneori
ancorată la bază prin structuri de forma unei rădăcini”.
SURSA CONTEXTULUI : Mick Lavelle, 2008, Enciclopedia ilustrată a florilor și florei sălbatice, editura Aquila, trad. de Bălaj Alina
HIPERONIM : Organ vegetativ
SINONIM : Cotor, trunchi
COMENTARIU : „Dupa modul de viată se deosebesc tulpini aeriene, subterane și acvatice. Tulpinile aeriene sunt cele mai răspândite.
Prezintă mare variabilitate morfologică. Se subdivid în tulpini erbacee și tulpini lemnoase. Cele erbacee sunt verzi, au țesuturi
nelignificate sau slab lignificate, trăiesc o singură perioadă de vegetație, toamna se usucă și mor. La plantele bienale și perene, tulpina
ia naștere din organele subterane sau din muguri formați la baza tulpinii din anul precedent. Tulpinile subterane asigură plantelor cărora
le aparțin existența tulpinii aeriene de la un an la altul”
CORESPONDENT FRANCEZĂ : Tige
Feuille
ETYMOLOGIE : du latin folium
CATÉGORIE GRAMMATICALE : n.f.
DÉFINITION : Expansion latérale de la tige des plantes, caractérisée par sa forme aplatie, sa symétrie bilatérale, ses dimensions définies et sa
croissance limitée dans le temps et l'espace.
SOURCE DE LA DÉFINITION : http://www.larousse.fr/dictionnaires/francais/feuille
CONTEXTE : Supprimez les gourmands qui apparaissent, ils présentent des pousses de couleur plus claire et des feuilles différentes et de
plus petites tailles.
SOURCE DU CONTEXTE : https://www.aujardin.info/plantes/rosier.php
HYPERONYME : Organe végétatif
Hyponyme : Feuille lobée, Feuille allongée, (bot.) feuille alterne, caduque, carpellaire, cloquée, composée, pennée, persistante, primordiale,
séminale, simple; des feuilles opposées;
SYNONYME : Feuillage, foliole, ramure, lamelle, lame
COMMENTAIRE : „Les plantes et les arbres ne sauraient vivre sans feuilles. Grâce aux feuilles, la plante capte et sépare le CO2 pour se
nourrir mais aussi synthétise les acides animés. Ces deux actions sont rendues possibles par l'utilisation de la lumière du soleil. La feuille est
aussi à la base de la circulation de la sève dans la plante par l'effet de l'évapotranspiration. L'évapotranspiration permet à la plante de puiser
dans le sol les éléments nutritifs qui la font vivre. Pour faire fonctionner son « usine chimique », la plante utilise l'énergie de la lumière du
soleil selon le procédé complexe de la photosynthèse”.
CORRESPONDANT ROUMAIN : Frunză
Frunză
ETIMOLOGIE : Din lat. Frondia (< frons, -ndis).
CATEGORIE GRAMATICALĂ : n.f.
DEFINIŢIE : Organ vegetativ lățit, monosimetric sau asimetric, cu rol în fotosinteză, respirație și transpirație, având
creștere limitată și structura dorso-ventrală și reprezintă o expansiune laterală a tulpinii plantelor ce ia naștere din
muguri foliari existenți pe ramuri scurte cu care formează o unitate numita lăstar.
SURSA DEFINIŢIEI : Constantin Parvu, 2000, Universul plantelor- Mica enciclopedie, editia 3, Editura enciclopedica
CONTEXT : „Frunzele lungi, subțiri, fără perișori, adânc segmentate au marginile tăiate în mari dinți crestați, îndreptați
fie vertical fie spre spate, tăiați la rândul lor, ocazional în zimți mai mici”.
SURSA CONTEXTULUI : Mick Lavelle, 2008, editura Aquila, Enciclopedia ilustrată a florilor si florei sălbatice, trad.
de Bălaj Alina
HIPERONIM : Organ vegetativ
SINONIM : Foaie
COMENTARIU : „Frunzele sunt de origine exogenă, la formarea lor participand numai straturile interne ale
meristemelor apicale terminale . Durata vieții este limitată la câteva luni sau la cel mult cațiva ani”.
CORESPONDENT FRANCEZĂ : Feuille
Fleur
ETYMOLOGIE : Du latin flos, -oris
CATÉGORIE GRAMMATICALE : n.f.
DÉFINITION : Organe des plantes supérieures, ou phanérogames, qui contient les organes reproducteurs entourés le plus souvent
d'un périanthe, et dont les pièces peuvent être d'une couleur brillante ou d'un parfum agréable.
SOURCE DE LA DÉFINITION : https://www.larousse.fr/dictionnaires/francais/fleur/34112
CONTEXTE : Le muguet est une petite fleur blanche de printemps. Selon la tradition, le 1er mai, on offre un brin de muguet aux
gens que l’on aime. Le muguet est une fleur " porte-bonheur". La tradition dit qu’elle apporte bonheur et santé jusqu’à l’année
d’après.
SOURCE DU CONTEXTE : https://www.momes.net/dictionnaire/minidossiers/muguet.html
HYPERONYME : Organe végétatif
Hyponyme : Toutes les dénominations des fleurs : angélique, muguet, perce-neige, lavande, verveine, camomille, marjolaine,
milleprtuis, etc.
SYNONYME : Efflorescence
COMMENTAIRE : „Les hommes trouvent une source inépuisable d'émerveillement et de joie dans la floraison printanière. Les
premiers narrateurs grecs racontaient de nombreuses histoires au sujet des fleurs, essayant d'expliquer leur création et leur beauté.
Il était tout naturel de les associer aux dieux, et d'attribuer la création d'une fleur particulièrement belle à l'intervention d'une
divinité”.
CORRESPONDANT ROUMAIN : Floare
Floare
ETIMOLOGIE : Din lat. flos, -ris. Prin it.fiore m. în sud și f. în nord; prin fr. fleur.
CATEGORIE GRAMATICALĂ : n.f.
DEFINIŢIE : Organ vegetativ constituit dintr-o ramură scurtă, cu creștere limitată, conținând frunze metamorfozate adaptate
pentru formarea de microspori și macrospori necesari reproducerii sexuate, a caror geneza este dirijată de genele florale care
sunt responsabile de apariția și dezvoltarea înfloririi.
SURSA DEFINIŢIEI : Definiție recompusă de la sursele următoare : Constantin Pârvu, 2000, Universul plantelor - mica
enciclopedie, Editura enciclopedică, ediția a 3 a
CONTEXT : „Numeroasele și micutele flori, compuse din petale de un alb imaculat sunt dispuse in așa fel incât lasă impresia
unei singure flori de forma unei steluțe. La noi in tară, floarea de colț poate fi văzută înflorită în lunile iulie și august”.
SURSA CONTEXTULUI : http://www.interferente.ro/floarea-de-colt-sau-floarea-reginei-leontopodium-alpinum.html
HIPERONIM : Organ vegetativ
SINONIM : Inflorescență
COMENTARIU : Frunzele sunt folosite alaturi de flori în preparearea unor potiuni sau leacuri în medicina pouplara; in cea
mai mare parte a cazurilor se folosesc florile
CORESPONDENT FRANCEZĂ : Fleur
Conclusion
Les plantes analysées dans ce glossaire sont connues comme plantes médicinales et
rituelles depuis l’Antiquité le plus souvent et on continue à découvrir leurs bénéfices
une fois que les recherches avancent.
Ce glossaire se rend utile en particulier pour les traducteurs spécialisés dans le domaine
de la botanique et pour les étudiants en LEA ou pour la vulgarisation de l'information
sur les plantes.
Ce glossaire m’a aidé à améliorer mes connaissances et à acquérir plusieurs
informations en ce qui concerne ce domaine. En plus j’ai compris mieux les rôles des
plantes et quel sont les fonctions de chaque élément composant. De même, j’ai appris
beaucoup de choses sur leurs utilisations populaires, sur les croyances, sur le
symbolisme de ces plantes utilisées depuis très longtemps à des fins médicinales.
Merci pour votre aimable
attention